348 matches
-
Claudiu Rotaru...referindu-se la domeniul folclorului, autorii semnalează: ”Cercetătorii folclorului prahovean C.Manolache și L.Brezeanu au dat la iveală un nou volum intitulat „De pe plaiuri prahovene”, care adună creații muzicale și literare caracteristice acestei zone...” RODICA ILIESCU -„Omagiu prahovean”-recenzia culegerii corale „Patrie nemuritoare”, realizată de Leonida Brezeanu și Alexandru I.Bădulescu. Vezi „Flamura Prahovei”, 14.o1.1978, Ploiești: "...culegerea se adresează inimilor noastre simplu, direct, dezvăluind frumusețea sentimentelor pe care le exprimă. Evocarea trecutului istoric,permanentă idealurilor de
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
Bocești, Gheboaia, Valea lui Dan și Valea Lungă. În 1931, ambele comune au fost transferate la același județ, Dâmbovița, din care au făcut parte din plasa Pucioasa. Ele au rămas comune separate, și au primit, pentru dezambiguizare, nume diferite: fosta comună prahoveană s-a numit Valea Lungă-Cricov (având satele Băcești, Gheboasa, Șerbăneasca, Valea lui Dan și Valea Lungă-Cricov), în vreme ce comuna dâmbovițeană s-a numit Valea Lungă-Gorgota (cu satele Gorgota-Valea Lungă, Ogrea, Moșia Mică, Strâmbu, Ștubeele, Tisa și Valea Lungă de Vârfuri). În 1950
Comuna Valea Lungă, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301193_a_302522]
-
cuprindea, pe lângă satul principal, și cătunul Țigănia. Comuna avea 1.127 de locuitori și era reședința plășii Târgșorul, din care făcea partea ea și comuna Nedelea. În 1925, comuna Ariceștii Rahtivanu (denumită astfel pentru a o deosebi de cealaltă comună prahoveană denumită pe atunci Aricești) făcea parte plasa Târgșoru a aceluiași județ și avea 1.633 de locuitori în satele Ariceștii de Jos, Ariceștii de Sus și Rahtivanu. Comuna Nedelea, formată doar din satul de reședință, avea 1.284 de locuitori
Comuna Ariceștii Rahtivani, Prahova () [Corola-website/Science/301637_a_302966]
-
limita cu județele și , în Câmpia Română, în valea râului Sărata și este străbătută prin partea sa vestică de șoseaua națională DN2. Aici, în dreptul localității componente Căldărușanca, drumul național se intersectează cu șoseaua județeană DJ102H, care leagă comuna de orașul prahovean Mizil către nord-vest, și de și comunele din nordul județului vecin Ialomița, terminându-se la în DN2C. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Glodeanu Sărat se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Glodeanu Sărat, Buzău () [Corola-website/Science/300817_a_302146]
-
de pe urma existenței unui mare număr de geomorfosituri și a existenței stațiunii balneoclimatice de interes local Sărata Monteoru, cât și de pe urma unor obiective istorice din arealul Pietroasele-Năeni, sau a accesului la podgorii prin Drumul Cramelor - prelungire spre est a Drumui Vinului prahovean. (sub a căror titulatură se regăsesc: "Culmea Istrița", "Dealu Mare", "Dealul Ciortea", "Dealurile Cepturei") sunt cunoscute și sub denumirea de Culmea Istrița-Dealu Mare-Ceptura și compun un anticlinoriualungit dinspre est spre vest. Structurile anticlinale ale dealurilor Istriței, fac parte din șirul
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
si virtute“ ("Una storia veneziana") și drama de inspirație biblică "Neprihănitul Iov", propuse pentru „Teatrul de Stat Toma Caragiu“ din Ploiești, precum și un volum de versuri, „Stindarde transparente“. În 2007 a publicat la Ploiești o foarte documentată monografie a orașului prahovean Boldești-Scăieni, bogat ilustrată și, în același an, a dat la iveală, pentru prima dată în România, a unui „Ghid de conversație român-latin”. Ca pictor de icoane și biserici, precum și ca sculptor, are lucrări expuse public în orașul Boldești-Scăieni, județul Prahova
Cristian Petru Bălan () [Corola-website/Science/299220_a_300549]
-
martiriul din Constantinopol, Biserica Ortodoxă Română a plasat rămășițele domnului într-o raclă, ritual descris de vicarul administrativ patriarhal Ionuț Corduneanu astfel: „Pregătirea pentru așezarea în raclă este una specifică sfintelor moaște și a fost făcută de preasfințitul părinte Varsanufie Prahoveanul, episcop vicar al arhiepiscopiei Bucureștilor. Astfel, osemintele domnitorului au fost spălate cu agheasmă mare, cu vin curat, ulei și unse cu sfântul și marele mir, pregătit odată în an în Joia Mare. Este o pregătire demnă de toată cinstea. Apoi
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
Anca Manole, (n. 14 iulie 1967, Vălenii de Munte, județul Prahova — d. 14 iulie 2010, Otopeni, județul Ilfov) a fost o solistă vocală, compozitoare și instrumentistă română. Magdalena-Anca Manole s-a născut la data de 14 iulie 1967 în orașul prahovean Vălenii de Munte, fiind primul copil al cuplului format din Ion și Eugenia Manole; la un an distanță se naște Marian, singurul frate al Mădălinei.Interpreta a moștenit pasiunea pentru muzică de la mama sa, care cânta muzică populară. În copilărie
Mădălina Manole () [Corola-website/Science/304782_a_306111]
-
de la mama sa, care cânta muzică populară. În copilărie, fiind dornică să cunoască tainele chitarei, tânăra artistă ia lecții de la Ana Tetelea Ionescu, o cântăreață de muzică folk din Ploiești. La vârsta de cincisprezece ani devine membră a Cenaclului Tineretului prahovean, condus la vremea respectivă de poetul Lucian Avramescu. Concomitent, și-a continuat studiile frecventând cursurile Liceului de Chimie din Ploiești, pe care l-a absolvit ulterior. De asemenea, Mădălina Manole a terminat Școala de controlori trafic aerian Băneasa și a
Mădălina Manole () [Corola-website/Science/304782_a_306111]
-
produs al spiritului comic. Județul nostru a dat mereu excelenți epigramiști, dovadă că în țară imagi nara a lui Caragiale, râsul are o conjugalitate trainica și frumoasă cu plânsul. Mă bucur că în fruntea epigramiștilor de azi se află un prahovean de marcă, Dl. Ionescu-Quintus, admirabil, om de spirit și de ta lent, ajuns - grație lui Dumnezeu - la vârsta patriar hilor. Regret că nu pot fi de față pentru a putea urmări duelurile Dvs. verbale și să admir verva Dvs. iro
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Laurenţiu Bădicioiu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_107]
-
este un muzeu județean din Ploiești, amplasat în Str. Toma Caragiu nr. 10. Clădirea în care funcționează muzeul istoriei prahovene a fost construită în stil neoclasic după planurile arhitectului Al. Orăscu, autorul proiectelor Universității din București, a Librăriei Academiei, etc. Grație valențelor sale artistice și istorice, clădirea se înscrie în categoria monumentelor de arhitectură din România. De la punerea pietrei de
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
Grație valențelor sale artistice și istorice, clădirea se înscrie în categoria monumentelor de arhitectură din România. De la punerea pietrei de fundație la 31 mai 1865 și finisare în 1867 și până în 1970, data la care a devenit adăpost al muzeologiei prahovene, aici au funcționat instituții de învățământ de prestigiu, începând cu primul gimnaziu ploieștean - “Sf. Petru și Pavel”, din timpul domniei lui Al. I. Cuza. În decursul timpului clădirea a fost de mai multe ori restaurată, fiecare intervenție fiind marcată de
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
din tematica generală a muzeului, au fost realizate, în funcție de mijloacele materiale avute la dispoziție, etapele care ilustrează începuturile orașului Ploiești, evenimentele de la mijlocul secolului XIX (1848) și ecoul lor în Prahova, cabinetele de numismatică și medalistică, aspecte ale vieții culturale prahovene antebelice.La parter se afla Sala Mihai Viteazul care adaposteste vestigiile privind inceputurile orasului Ploiesti ca asezare urbana, moment strans legat de domnia marelui voievod Mihai Viteazul- fondatorul orasului. În spațiile de la etaj se află cabinetul de numismatică, unde este
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
O impresionantă colecție de timbre și cărți poștale este etalată în Sala „Filatelie și cartofilie” alături de documente, tablouri și piese vestimentare relevante pentru evoluția poștei românești. În aripa sudică, ultimele două săli ale circuitului de vizitare sunt alocate „Istoriei sportului prahovean”, personalităților (Ilie Oană, Leonard Doroftei) și cluburilor sportive prahovene. Holurile muzeului, la etaj, sunt amenajate cu grupaje de miniexpoziții: obiecte de podoabă medievale și moderne, tablouri ale pictorului Nicolae Grigorescu, arme și nu în ultimul rând două monoxile medievale și
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
etalată în Sala „Filatelie și cartofilie” alături de documente, tablouri și piese vestimentare relevante pentru evoluția poștei românești. În aripa sudică, ultimele două săli ale circuitului de vizitare sunt alocate „Istoriei sportului prahovean”, personalităților (Ilie Oană, Leonard Doroftei) și cluburilor sportive prahovene. Holurile muzeului, la etaj, sunt amenajate cu grupaje de miniexpoziții: obiecte de podoabă medievale și moderne, tablouri ale pictorului Nicolae Grigorescu, arme și nu în ultimul rând două monoxile medievale și momentul dedicat ctitorului muzeelor prahovene prof. Nicolae Simache La
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
Doroftei) și cluburilor sportive prahovene. Holurile muzeului, la etaj, sunt amenajate cu grupaje de miniexpoziții: obiecte de podoabă medievale și moderne, tablouri ale pictorului Nicolae Grigorescu, arme și nu în ultimul rând două monoxile medievale și momentul dedicat ctitorului muzeelor prahovene prof. Nicolae Simache La exterior, intrarea muzeului este încadrată de Statuile Sfinților “Petru și Pavel”, patroni ai Gimnaziului care a funcționat aici, încă din 1868. În curtea din fața muzeului, pentru crearea unui ambient evocator, au fost plasate busturile domnitorilor: Mircea
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
În curtea din fața muzeului, pentru crearea unui ambient evocator, au fost plasate busturile domnitorilor: Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul și Aleaxandru Ioan Cuza mari personalități ale istoriei naționale cu activitate strâns legata de istoria Ploieștiului și a meleagurilor prahovene. Potențialul arheologic al județului Prahova a fost apreciat încă de la începuturile arheologiei românești, fie că a fost vorba de precursorii romantici ai disciplinei, Cezar Boliac, sau de cei care au pus bazele știintifice ale disciplinei: Alexandru Odobescu, Grigore Tocilescu, iar
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
de locuință săpată parțial sau total în pământ. Comunitățile umane din această perioadă cunoșteau și metalurgia fierului, fiind descoperite cuptoare pentru reducerea minereului de fier. Cu fierul astfel realizat erau produse cuțite, topoare, seceri, dar și alte unelte. Sala “Arheologie prahoveană “este consacrată cercetărilor arheologice desfășurate pe teritoriul județului Prahova, propunându-și să înfățișeze cele mai reprezentative dintre descoperiri, rezultat al celor aproape 150 de ani de cercetări, care fac dovada unei intense și continue locuiri a acestui spațiu. Situarea geografică
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
Ghirai. Referitor la această bătălie, se arată că o puternică armată moldo-polono-tătară pătrunde în țară la începutul lui septembrie 1602. Pe 13 septembrie ajunge în Ogrețin, unde este întâmpinată de armata munteană, care avea în frunte pe viteazul Radu - Șerban, prahovean, de fel din Mărginenii Prahovei, alături de care luptau încercații oșteni ai lui Mihai Viteazul, în frunte cu Stroe, Radu și Preda Buzescu. În urma obținerii acestei victorii, domnul răsplătește pe căpitanul Scurtu cu terenurile unde se va face satul Scurtești. Totuși
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
de 2-1 pentru ploieșteni. De atunci avea sa joace timp de 15 ani, atât cât a durat întreaga sa carieră ca fotbalist, numai sub culorile galben-albastru. Respectiva perioadă se identifică totodată și cu cele mai mari succese din istoria clubului prahovean, mai exact : 3 titluri de campioană în 1958, 1959 și 1966, o cupă a României în 1963 și un loc doi la finele sezonului 1961-1962. Atacant central pur sânge, Mircea Dridea întruchipa perfect calitățile omului de gol prin intuiție, plasament
Mircea Dridea () [Corola-website/Science/313872_a_315201]
-
retragere avea să rămână în cadrul clubului fiind numit inițial antrenor al echipei de tineret, apoi antrenor secund și în cele din urmă antrenor principal dar numai pentru o scurtă perioadă și anume returul ediției 1973-1974. La sfârșitul acestui sezon formația prahoveană a retrogradat în a doua divizie fapt care a condus la schimbarea sa din funcție. Totuși va cunoaște și zile bune pe banca tehnică a Petrolului, cea mai notabilă performanță rămâne promovarea echipei din eșalonul secund în 1982. Devotamentul față de
Mircea Dridea () [Corola-website/Science/313872_a_315201]
-
Mihai l-a îndepărtat de la putere și arestat pe mareșalul Ion Antonescu. Trupele germane au intervenit, însă au fost împiedicate de riposta armatei române, precum și de atacurile sovieticilor pe front. Soldații germani care apărau câmpurile petrolifere de la Ploiești și rafinăriile prahovene au fost alungați de armata română, iar în momentul în care au încercat să se retragă în Ungaria au suferit pierderi grele. S-a spus adesea că prăbușirea rapidă și totală a liniilor germane ar fi fost cauzată de trădarea
Operațiunea Iași-Chișinău () [Corola-website/Science/307428_a_308757]
-
duce spre Buzău, și spre vest de Vălenii de Munte (județul Prahova) și DN1A care duce la Ploiești. Din satul Bâscenii de Sus, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ102L care duce spre nord către și comunele buzoiene și prahovene din subregiunea etnografică a Chiojdului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Calvini se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (55,78%), cu o minoritate de
Comuna Calvini, Buzău () [Corola-website/Science/300802_a_302131]
-
parte din cumpăna apelor, iar către nord Padina Crucii separă căldările glaciare Mălăiești si Țigănești. Situată între Valea Prahovei și cea a Ialomiței, culmea principală a Bucegilor este caracterizată în primul rând prin formele sale de relief puternic contrastante: versantul prahovean (abrupt și stâncos, cu o diferență de nivel de 500-900 m) și platoul Bucegilor (podiș înalt, având altitudini cuprinse între 1600-2400 m și o înclinare de la nord către sud). Masivul Bucegi s-a format odată cu sectorul Carpațiilor Meridionali și cu
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
depozite sedimentare mezozoice, așezate în transgresiune peste un fundament de șisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate în cea mai mare parte din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi și gresii micacee. Către marginea răsăriteană a masivului, în porțiunea inferioară a abruptului prahovean, conglomeratele de Bucegi se rezeamă pe formații ale flișului cretacic inferior, cuprinzând stratele de Sinaia, precum și depozitele de marne și gresii aparținând etajelor Barremian și Apțian. Relieful carstic este legat de masa calcarelor de pe latura vestică a rezervației, în sectorul
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]