130 matches
-
mișcare nedeslușită. Orga tăcuse, înlocuită de alămuri și de tobe nevăzute. Penitenții, în veșminte largi și negre, ieșiră unul câte unul din biserică, se adunară iar la un loc în fața porții și coborâră treptele. După ei veneau penitenții albi, purtând prapuri roșii și albaștri, urmați de câțiva băieți înveșmântați în chip de îngeri și de un grup de copii din Confreria fecioarei Maria, cu fețișoarele negre pline de gravitate și, în sfârșit, pe o raclă vopsită în toate culorile, purtată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
chip l-a stradei colț. Și trec foind, râzând, vorbind, Mulțime de-oameni pași grăbind. Doar numai p-ici și pe colea Merge unul de-a-nletelea, Cu ochi-n cer, pe șuerate, Țiindu-și mînile la spate. S-aude clopot răsunând, Cu prapuri, cruci, icoani, viind, Preoții lin și în veștminte Cântând a cărților cuvinte. În urmă vin ca-ntr-un prohod Tineri, femei, copii, norod; Dar nu-i prohod - sfințire de-apă, Pe uliți lumea să nu-ncapă; Se scurg încet - tarra
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Doamne, iartă-mă! - Nu mai lua numele Necuratului în gură în sfântul altar. - No să-l mai iau. - Să mai faci treizeci de mătănii. -Le fac. Pe babă o dureau genunchii. Se lăsa mai pe o parte. Preotul îi așeza prapurul lui aurit, de mătase, pe cap și-i citea din evanghelii. Marghioala încremenea, cu sufletul pierdut în întunericul ce-i acoperea vederile. Pe sub uși trecea un curent care-i îngheța pielea. Popa Metru iar se apleca asupra ei: - Ia mai
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
vălătuci. Și-n mintea lui canonită, o dată s-a făcut lumină și n-a mai simțit frigul... Se făcea că era după învierea a doua a lui Cristos, care sculase săracii din pământ și mergea înaintea lor, numa-ntr-un prapur alb, străveziu. Și unde înfloreau pomii împrejur și-n Cuțarida, nu se mai vedea om cu om. La ce gândeai, aia ți se izbândea. - Da tu, cam ce-ai vrea, Pisică? îl întrebase fiul lui Dumnezeu. - Păi ce să vrea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
același refren. Caii călăreților de dinaintea și dinapoia carului, niște gloabe anume alese, avansau încet, împiedicați de mătăsurile negre care îi acopereau, încărcate și ele de cruci albe și oase. Urmau slujitorii în mantii mortuare, cu torțe negre și un mare prapur negru, între cruci, oase și țeste de morți, care își uneau glasurile cu restul convoiului în jalea psalmului lui David... Spectacolul izbucnea cu o sălbatică forță. Dragoste și ură față de viață și față de moarte. Tragica bufonerie, mai curând batjocorind tristețea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
mănăstiri. Ehei tradiția asta ține de... câțiva ani și va mai ține cât va mai ține prostirea și tâmpirea acestui popor. Aici să fi văzut popi rotunjori la pântec și cu bujorei ca de prunc pe obrăjorii lor unsuroși, cu prapuri ținuți evlavios deasupra capului și cu ochii tânjind după formele apetisante ale femeilor, ce se închinau pe trotuar, cu ochii dați peste cap de evlavie. Se spune, că fiecare va trebui să-și pună o dorință la iepurașul de Paști
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
porțile cât să încapă doi oameni, așezați umăr lângă umăr. Abia apoi coborî spre oraș, silindu- se să nu se uite înapoi. Erau nouă ceasuri. Petrache văzu de departe cum oamenii ies din biserică și se rânduiesc în spatele purtătorilor de prapuri și ai epitafului. Zgomotul cădelnițelor răsuna metalic, de parcă la fiecare pas s-ar fi deschis câte o fereastră strânsă până atunci în încuietori de fier. Din văzduhul veacului celui nou nu venea o adiere proaspătă, păduratică, ci una gălbuie și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
venea o adiere proaspătă, păduratică, ci una gălbuie și dulceagă, ca dintr-un bulgăre de tămâie. De aceea stelele păreau uriașe și se vălureau, ca și cum s-ar fi oglindit într-o apă curgătoare. De altfel, reperele începuseră să se inverseze, prapurii, deși mergeau în față, închideau mai degrabă cortegiul, în loc să-l deschidă. Cei care duceau epitaful nu păreau să-l ridice, ci mai degrabă se opinteau să țină de picioarele mesei, iar lucrurile mureau de parcă atunci se nășteau. Maică-sa trebuie
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de mâini, ca trași de sforile unui păpușar nevăzut. Nu aveau măști, dar fețele lor încremeniseră, pentru fiecare, în forma unui singur cuvânt. Cortegiul urca încet, cu liniștea celor ce-și găsiseră calea. Suind pe cărăruie spre castel, epitaful și prapurii se vedeau din toate părțile. Cu atât mai mult cu cât, în lumina stelelor care coborau arzând, epitaful brodat cu aur lucea ca o lespede unsă cu ulei înmiresmat. Începuse să se lumineze, de data asta răsăritul nu se mai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
De unde știi ? întrebă Bunelu, care urmărise nedumerit toată cusătura privirilor lui fără nod la ață. — Da’ voi de unde știți că nu ? replică Isaia. — Păi, nu știm... mărturisi Bunelu. — Atuncea aici e ! hotărî Isaia. De aicea plecăm, de la altar. Ne trebuie prapuri. Puțică se înființară, obișnuiți cu corvoadele de orice fel. Aduseră prăjini și cârpe, care putrede, care peticite, dar de o culoare potrivită, de frunză veștedă și de mortăciune. Isaia încuviință cu un semn ; legară cârpele cu noduri nu prea strânse
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și le muiară în resturile de păcură de prin bidoane. Isaia fu mulțumit, socotind că făcliile sunt chiar mai autentice decât lumânările, tot așa cum catedrala lor era mai înaltă decât altele. Apoi se înșirară în cortegiu. Puțică în față, cu prapurii, Calu și Pârnaie, mai vânjoși, luară în spate pendulul, după ce Isaia se convinsese că alegerea fusese cât se poate de nimerită, dat fiind că limbile înțepenite ale cadranului arătau ceasurile nouă. Apoi venea Iadeș, ținând o farfurie de tablă pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Dumnezeul nostru, acum și pururea și-n vecii vecilor ! Amin ! Isaia avea, dintr-odată, un glas nou, lipsit de urmele seci ale tutunului și de alunecările cleioase ale țuicii. Cortegiul tresări, își îndreptă spinările și- și netezi veșmintele, Puțică agitară prapurii, apoi îi păs trară drepți și neclintiți. Calu se schimbase, nu mai avea coama zbârlită și botul alungit din orice parte l-ai fi privit. Nu mai căutau unii la alții cu dușmănie, el și Pârnaie mergeau în același pas
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se lăsă tăcerea, Bunelu se apropie de umărul popii și îi șopti : — Asta venea de trei ori... Isaia făcu o cruce largă. Noi suntem din ăia necăjiți, spuse, cu ochii la cer. Dumnezeu ne înțelege din prima... Puțică își clătinară prapurii, Iadeș dădu rotocoale cu cădelnița, „Amin“, suspină cercul, pe mai multe voci, dintre care mai rămase, câteva clipe, suspendat ciripitul lui Mierlă. Isaia își aminti : Să zică unu’ Tatăl nostru... Cortegiul răspunse cu o tăcere încurcată. Magdalena se împiedică, Lucică o
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Orașul, cu pâlpâirile lui, rămase în vale ca un cuibar, încât, privind orașul, pe de o parte, urcușul de gunoaie, pe de alta, te întrebai care sunt, cu adevărat, resturile : ceea ce se aruncă sau ceea ce rămâne ? Isaia făcu un semn, prapurii o luară înainte, apoi Iadeș răsuci, ca un derviș rotitor, fumurile de dinaintea lui. Sicriul și ceilalți, cu făcliile aprinse, porniră. Cântau „Sfinte Dumnezeule“ și, pe urmă, „Mergi la cer și te așază lângă Tatăl creator“. Cutia lungă a pendulului se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
liturgică până azi. Iată lista lor: Duhul Sfânt (duh sviatâi), mucenic (muceniku), sfânt (sviati), Maica Precista (maika preacista), moaște (moști), duhovnic (duhoviniki), mirean (mireninu), stareț (stareti), sobor (săboru), țârcovnic (țrăkoviniku), vlădică (vladika-stăpân), cădelniță (kadilinița), dveră (dviri), jertfă (jrătva), odăjdii (odejda), prapur (praporu), prestol (prestoli), procovețe (pokrovu), strană (strana), troiță (trojka), maslu (maslo), molitvă (molitva), pogribanie (pogribaniie-înmormântare), prohod (prohodu), pomană (pomenu), post (postu), pravilă (pravilo), sfeștanie (osviașteniie), slavă (slava), slujbă (slujba), căință (kainta), taină (taina), spovedanie (spovedaniie), utrenie (utrenia), vecernie (vecernia). Au
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
greblă, hârleț, fierăstrău, lopată, sită, dârmon, bardă, topor, clește, pilă, osie, daltă, suveică, vârtelniță, blid, răboj, tigae, desagă, rogojină, toiag, nicovală, cumpănă, lanț, sanie, laviță, drojdie, țuică, covrig, colac. Cuvinte și relații ostășești: viteaz, voinic, ceată, tabără, șatră (cort), steag, prapur, iscoadă, oblânc, prieten, vrăjmaș-dușman (turanic), primejdie, pagubă, strajă, pază, chivără, sabie, surlă, trâmbiță, bucium; agricultură: ogor, lan, hat, toloacă, pârloagă, brazdă, loviște, prăjină, potcoavă, cramă, streșină, stâlp. Alte cuvinte slave: vadră, găleată, câblă, merță, chilă, drob, pogon, ploscă, cobză, lăută
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
serviciu, rudele, prietenii, mama, tata, copiii îndurerați", avem cuvîntări... "a fost un bun creștin, un prieten dezinteresat, un tată și soț-model sau o mamă-model"... Avem colivă la comandă... săpunuri, prosoape pentru preoți, pentru dascăli, pentru clopotari, pentru ăia... cărătorii de prapuri..., cărți de rugăciuni, Coca, whisky, blugi, teniși, gumă... Femeia: A, hă, hă!, dar care-s pentru vii și care-s pentru morți? Octav: Păi toate-s pentru vii... și toate-s pentru morți... pentru viii morților sau pentru morții viilor
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
344 În trecut, mortul era așezat într-un sicriu scobit dintr-un trunchi de copac, tocmai pentru a reliefa această legătură " de sânge" dintre om și viața naturii.345 În Bucovina, la moartea unui om, se aduce, de la biserică, "un prapur și o cruce" care se leagă, în fața casei, de doi pari ce încadrează ușa și se țin până la înmormântare. "Prapurul" din Bucovina înlocuiește "steagul" din Transilvania. În trecut, la casa în care se afla un mort, se punea un brad
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
legătură " de sânge" dintre om și viața naturii.345 În Bucovina, la moartea unui om, se aduce, de la biserică, "un prapur și o cruce" care se leagă, în fața casei, de doi pari ce încadrează ușa și se țin până la înmormântare. "Prapurul" din Bucovina înlocuiește "steagul" din Transilvania. În trecut, la casa în care se afla un mort, se punea un brad (numit bradul de la morți), "frumos și verde, împodobit cu flori, cu cununi și cu maramă, în formă de steag". În
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
an, fiind leac pentru diferitele boli (durere de cap, ochi etc.).374 În Duminica Floriile, mai precis, în seara de dinainte, în ajun, pe la miezul nopții, este obiceiul ca să se fiarbă apă cu busuioc și cu fire de la canafurile de la prapuri, furate de la înmormântarea unei fete, și să se spele cu această apă pe cap, pentru a avea păr frumos care "să strălucească ca firele de la prapuri și să fie plăcute ca și cum se bat flăcăii după busuioc. După spălarea părului, această
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este obiceiul ca să se fiarbă apă cu busuioc și cu fire de la canafurile de la prapuri, furate de la înmormântarea unei fete, și să se spele cu această apă pe cap, pentru a avea păr frumos care "să strălucească ca firele de la prapuri și să fie plăcute ca și cum se bat flăcăii după busuioc. După spălarea părului, această apă se toarnă la rădăcinile unui păr, rostind: "Cum îi părul, când e înflorit, de frumos, așa să fiu și eu de frumoasă; cum se uită
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în gheață), "cetluit" cu un butuc, pentru ca, astfel, să ajungă dincolo de Apa Sâmbetei, considerat tărâmul morților, dar și ținutul Binelui; o dată înviat, "Crăciunul" lua o prăjină lungă, în vârful căreia a fost pusă o legătură cu cenușă, sub forma unui prapur, și da în toate părțile, cenușă amintind de o incinerare simbolică, străveche, a unei păpuși de paie care simbolizează Crăciunul, obicei reluat, astăzi, prin arderea butucului. Etimologic, "Crăciun" din limba română, aromânul "Crăciun, Cărciun", meglenoromânul "Cărciun" desemnau inițial chiar butucul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
piept cu făină de porumb prăjită și Îmbibată cu ceară, cu tărâțe de grâu și ceapă prăjită, cu tărâțe de grâu și untură de porc, cu hrean ras, mămăliguță pripită, varză albă fiartă În borș, cu hoștină, muștar, sare Încălzită, prapur de porc, foi de varză prăjite pe plită. Inhalații cu aburi de pe pietrele Înfierbântate, peste care se toarnă apă rece, cu fum din frunze de ciumăfaie, de mătrăgună, de sulfină. RĂGUȘEALA Este un semn caracteristic al laringitei, a inflamației mucoasei
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de bucățele de slănină proaspătă și nesărată, pe stomacul gol. Împachetări În zona pieptului cu aloe amestecată cu vin sau miere de albine, cu boștină fiartă În lapte dulce și tărâțe de grâu, cu boștină Înfierbântată, cu oțet de trandafiri, prapur de porc uns cu untură sau seu de oaie, cu mere rase și tărâțe de grâu, cu hrean ras și mămăligă sau mălai prăjit, stropit cu rachiu de tescovină. Piele de iepure nedubită și nesărată, stropită cu spirt și piper
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
toate acestea, un oră? �ntreg nu se r? zvr? te? te f? r? motiv. Iorga i? a �nvinov?? it excesiv pe comuni? ți. El vedea �n �ntregul incident de la Tătar? Bunar o continuare a politicii ? ariste. �Acum nu mai vin cu prapuri, icoane de sfin? i ? i moa? te de martiri, ci �n b? rci cu motor ? i cu pistoale că s? ucid? �, scria el168. URSS? ul revendică acum ? i zonele locuite de slavi ale Bucovinei. Totul era limpede pentru Iorga. Sovieticii �ncercau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]