120 matches
-
a activității la nivelul structurilor școlare și particularitățile colectivelor de elevi cărora li se adresează procesul de învățământ. Abordarea aspectelor de învățare - consolidare perfecționare se face în contextul unității procesului didactic în tripticul: predare - învățare evaluare, parcursul educațional urmând traseul praxiologic obiective → conținuturi → competențe. Lucrarea structurează categoriile de exerciții după specificul exercițiilor de atletism prevăzute în programă pentru a fi predate în școală, încercând să sistematizăm și să prezentăm într-o modalitate unitară (descriere, cauze, corectare) și principalele greșeli care pot
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
înconjurător, adică o comunicare-reprezentare. Ultimele două, adică abordarea interacționistă și cea dialogică, centrează comunicarea pe construcția semnificației prin acțiune reciprocă, în vederea construcției unei lumi comune, pozitive și normative, care face posibilă gîndirea spațiului public, adică o centrează pe o concepție praxiologică, în termenii lui Quéré. Utilizînd perspectivele lui Denis McQuail (4) asupra comunicării, constatăm că abordarea comportamentistă și cea structural funcționalistă se subsumează perspectivei mecaniciste a transmiterii, iar celelalte două, perspectivei simbolico-rituale. Urmărind trăsăturile celor două tipuri de comunicare, găsim, implicit
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
spectacole. Mai precis, utilizarea simbolurilor verbale și non-verbale în cadrul spectacolului întărește sau menține poziția politică a actanților. 4. Abordarea dialogică, în sfîrșit, prezintă un punct comun cu abordarea precedentă, fiind centrată pe două concepții ale comunicării: intersubiectivă (interacționism simbolic) și praxiologică (interacționism strategic). Modelul dialogic se fondează pe ideea că legitimitatea constă în consensul obținut prin discuție. Acest model perpetuează o tradiție filosofică ce urcă pînă la Aristotel și care a fost caracterizată prin consubstanțialitatea dintre politic și comunicațional. Prin intermediul discursului
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
și normativă. Din această perspectivă, se pare că distincția lui L. Quéré32 devine operantă pentru orientarea în teoriile comunicării politice. Concepția epistemologică, încă dominantă, concepe comunicarea politică drept producție și transmitere de cunoștințe asupra mediului din jur, adică comunicare-reprezentare. Concepția praxiologică, dimpotrivă, înfățișează comunicarea asemeni construirii unei lumi comune prin acțiune reciprocă și care face posibilă imaginarea spațiului public. CAPITOLUL II TEHNICI ÎN SPAȚIUL PUBLIC Comunicarea politică a avut întotdeauna o dimensiune tehnică. În Antichitatea greacă, retorica era manifestarea fundamentală care
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Editura Junimea, Iași. Farago, France, (2004), Le langage, Armand Colin, Paris. Fârte, Gheorghe-Ilie, (2002), "Repere ale științei comunicării", în Ștefan Celmare, Constantin Sălăvăstru (coord.), Existență, cunoaștere, comunicare, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, Iași. Fârte, Gheorghe-Ilie, (2004), Comunicarea. O abordare praxiologică, Casa Editorială Demiurg, Iași. Fiske, John, (2003), Introducere în științele comunicării, traducere de Monica Mitarca, Editura Polirom, Iași. Fontanille, Jacques, (1998), Sémiotique du discours, Presses Universitaires de Limoges, Paris. Foucault, Michel, (1998), Ordinea discursului, Eurosong&Book, București, traducere de Ciprian
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de lucru generate de diviziunea socială a muncii. Pe baza acestor principii, În practica decizională au fost promovate două modalități de gestionare În timp real a structurilor organizaționale: a) managementul funcțional, prin care complexitatea activității este descompusă În componente ireductibile praxiologic, George-Ștefan COMAN 215 Cap.6. CREATIVITATEA ȘI CONCEPTUL DE „NOUA ECONOMIE” 6.1. Conceptul de „Noua Economie”114 Produsul creației este criteriul cel mai cunoscut și palpabil de apreciere a creativității. El se exprimă fie În ceva material (un proiect
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de lucru generate de diviziunea socială a muncii. Pe baza acestor principii, În practica decizională au fost promovate două modalități de gestionare În timp real a structurilor organizaționale: a) managementul funcțional, prin care complexitatea activității este descompusă În componente ireductibile praxiologic, George-Ștefan COMAN 217 respectiv În acțiuni simple pe care indivizii specializați le pot Îndeplini la nivel de expertiză; b) managementul prin excepție, centrat pe practica reținerii În rapoartele managerilor numai a efectelor agregate ale abaterilor de la normele și standardele care
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
diagnostic și intervine În Întreprinderi, În mediul rural sau urban, În câmpuri de gestiune economică și socială, În munca socială, În Învățământ și formare, În sectorul asociativ. Apelează la mai multe tipuri de practici sociale, frecvent asociate corpusului teoretic și praxiologic, provenind din câmpul formării și din dinamica grupului, se situează În câmpul de cercetare-acțiune. Aici se pune accentul pe formare, pe articulare la diferite meserii, pe activitate și pe inserție profesională. Sunt privilegiate interesul pentru muncă, cercetarea ca acțiune socială
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Grijă pentru �?tiin?ificitate� este o tr?s?tur? marcant? a cercet?rîi sociologice �n anii ?aizeci. Că o reac?ie contra orient?rîi esen?ialmente descriptive a lucr?rilor de dup? r?zboi ?i stimula?i de ambi?ia praxiologic?, cercet?torii investesc o important? parte a energiei lor �n definirea criteriilor de validitate pentru diferitele etape ale demersului lor. Dac? tehnicile de observare empiric? s�nt bine st?p�nite (gra?ie tradi?iilor leplaysiene ?i etnografice), apare necesar
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
să se facă în anumite condiții pentru a atinge cele mai eficiente rezultate. Cert este faptul că afacerile, îndeosebi marile afaceri au redescoperit praxiologia și în ceea ce privește etica. Cu o agilitate surprinzătoare pentru dimensiunile lor, multinaționalele sunt din punct de vedere praxiologic adevărate seismografe, se pliază nu doar pe cadrul constrângerilor mediului prezent, ci anticipează chiar și tendințele încă neclare ale stakeholders. Din rațiuni de marketing sau uneori poate din convingere își orientează întreaga structură pe o abordare complexă a eticii. Inițiativele
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
cultură - în cadrul unei reflecții care incumbă concomitent o dimensiune politică și științifică. Cele două trăsături care caracterizează gândirea educativă actuală nu se exclud decât în cazul spiritelor înguste sau obtuze care, din nefericire, funcționează în diferitele sisteme de învățământ. Abordarea praxiologică scoate în evidență marile curente pedagogice inserate prioritar la nivelul proiectării procesului de instruire. Asemenea demers de analiză istorică a acestor tendințe, raportate la istoria educației și învățământului, nu elimină o anumită dialectică a continuității și discontinuității. În acest spirit
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în țară, au fost elaborate unele lucrări de sinteză privind metodele didactice. În volumul său, Metodele de învățămînt, IOAN CERGHIT apreciază că ceea ce este nou și specific unei concepții moderne despre metodele de învățămînt este încercarea de a conjuga abordarea praxiologică cu cea sistemică, aceasta permițînd o explicație mai științifică a întregii laturi procesuale a învățămîntului. În aceste condiții, activitatea școlară este considerată ca fiind un sistem acțional complex, iar metodologia didactică este analizată ca o parte a acestuia, în interdependență
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mai larg „nu se reduce la prezentarea unei simple constatări; relevând disfuncționalitățile (...), ea facilitează analize comparate, permite înțelegerea diversității situațiilor și modificarea activităților pentru îmbunătățirea activității” (Larousse, Dictionnaire de pédagogie, 1996, p.124). Se diferențiază șapte funcții semnificative ale evaluării: praxiologică sau operațională, axiologică, constatativă, de echilibrare, de prognoză, morală și socială. 1) Funcția praxiologică sau operațională se referă la faptul că prin evaluare se activizează procesul didactic. Evaluarea solicită efectuarea unor operații didactice specifice, un anumit gen de prelucrare și
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
analize comparate, permite înțelegerea diversității situațiilor și modificarea activităților pentru îmbunătățirea activității” (Larousse, Dictionnaire de pédagogie, 1996, p.124). Se diferențiază șapte funcții semnificative ale evaluării: praxiologică sau operațională, axiologică, constatativă, de echilibrare, de prognoză, morală și socială. 1) Funcția praxiologică sau operațională se referă la faptul că prin evaluare se activizează procesul didactic. Evaluarea solicită efectuarea unor operații didactice specifice, un anumit gen de prelucrare și manipulare logică, gnoseologică și psihosocială. Spre deosebire de produsele mass-media unde receptarea înseamnă și finalizare, activitatea
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
grupei/clasei la care învățătorul/institutorul își desfășoară activitatea; ● utilizarea optimă a factorilor spațio-temporali, în vederea eficientizării procesului instructiv-educativ; ● proiectarea și utilizarea de strategii didactice eficiente în procesul de predare-învățare-evaluare; ● aplicarea corectă a pedagogiei învățământului primar în procesul de predare-învățare-evaluare; ● abordarea praxiologică a teoriilor cognitive moderne, în vederea stimulării, formării și dezvoltării capacităților de cunoaștere ale elevului; ● manifestarea unei conduite metodologice flexibile și inovative în plan profesional. c) Competențe de evaluare și autoevaluare a activității didactice: ... ● utilizarea conceptelor cu care operează evaluarea și
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
grupei/clasei la care învățătorul/institutorul își desfășoară activitatea; ● utilizarea optimă a factorilor spațio-temporali, în vederea eficientizării procesului instructiv-educativ; ● proiectarea și utilizarea de strategii didactice eficiente în procesul de predare-învățare-evaluare; ● aplicarea corectă a pedagogiei învățământului primar în procesul de predare-învățare-evaluare; ● abordarea praxiologică a teoriilor cognitive moderne, în vederea stimulării, formării și dezvoltării capacităților de cunoaștere ale elevului; ● manifestarea unei conduite metodologice flexibile și inovative în plan profesional. c) Competențe de evaluare și autoevaluare a activității didactice: ... ● utilizarea conceptelor cu care operează evaluarea și
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
parte,și formalizarealor incipientă în interiorul chiar al microgrupurilor, contactele, până atunci sprodadice între aceste oaze de etnogeneză s-au amplificat contribuind la articularea, treptată, a continuumului etnic de mai târziu. Frecvența contactelor avidențiază mai puțin importanța factorului exogen în coerența praxiologică a comunității sătești ulterioare ți mai mult faptul că viața relațională, din ce în ce mai socializată, a determinat o amplificare cantitativă și calitativă a sistemului nevoilor specific umane. Satisfacerea acestora precum și a altora noi și în continuă diversificare a adus pe primul plan
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
parohială. Orientările politice ale unui individ conțin în grade diferite elemente ale culturii parohiale, de supunere și participative. La fel orice cultură politică particulară cuprinde aceleași trei tipuri de elemente combinate în proporții specifice fiecăreia. Într-o altă perspectivă - cea praxiologică, cultura politică aparține subiecților acțiunii politice, celor care în mod direct sau indirect fac politică, se raportează la viața politică fie în calitate de conducători, fie de conduși, cu specificarea că în societățile democratice cele două statusuri (conducător, condus) sunt cumulate de
Cultură politică () [Corola-website/Science/302492_a_303821]
-
de metode Aplicațiile logicii sunt mult mai complexe decât aplicațiile altor științe constând în următoarele: 1. Verificarea proceselor de gândire și cale de construcție a teoriilor Este cea mai importantă aplicație a logicii și totodată cea mai dificilă. Sub aspect praxiologic logica poate converti adevărurile achiziționate în norme de acțiune aplicabile asupra gândirii individuale sau colective modificând eficacitatea gândirii și indirect a acțiunii individului sau grupului. Logica este totodată și o specie a acțiunii. Rezultatele distincției între formele corecte și cele
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
O lucrare ce ne pune pe gânduri ,Acta Universitatis Danubius, Nr.1, Communicatio, 2008, Galați; 44. Păunescu, Coriolan, Presa românească în timpul unirii, Buletinul Fundației Urechia, pagina 27 An.7, Nr.10, Serie nouă, noiembrie 2009, Galați; 45. Păunescu, Coriolan, Secvențe praxiologice,2,Direcții ale analizei economice,coordonator: Valentin SOROCEANU, Editura STEFAN LUPAȘCU, 2006, Iași; 46. Păunescu, Coriolan, Research in public relations, Acta Universitatis Danubius, Nr.1, OECONOMICA, Galați, 2oo6; 47. Paunescu, Coriolan, Carmen Gabriela Sârbu: Strategies of incresing the competitiveness base
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]