185 matches
-
dar nu putem să spunem că o formă a motivației este mai bună decât alta ci fiecare poate contribui la un moment dat la creșterea nivelului performanțelor școlare și în acel moment respectiva formă a motivației este cea mai bună. Preadolescenții se orientează în general spre acele obiecte de învățământ care corespund posibilităților lor. Multe dintre performanțele obținute la obiectul de învățământ important se datorează faptului că acesta coincide cu obiectul preferat. În momentul în care respectivul obiect de învățământ important
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
corespund posibilităților lor. Multe dintre performanțele obținute la obiectul de învățământ important se datorează faptului că acesta coincide cu obiectul preferat. În momentul în care respectivul obiect de învățământ important nu este preferat majoritatea elevilor au performanțe medii sau submedii. Preadolescenții investigați, încă preferă obiectele de învățământ care au conținut mai ușor și care necesită și un timp scăzut pentru pregătire. Însă sunt și elevi care, deși nu preferă un obiect de învățământ, totuși se străduiesc să îl învețe dacă este
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
de învățământ care au conținut mai ușor și care necesită și un timp scăzut pentru pregătire. Însă sunt și elevi care, deși nu preferă un obiect de învățământ, totuși se străduiesc să îl învețe dacă este important pentru viitorul lor. Preadolescenții sunt conștienți de faptul că acest prim examen al lor, tezele cu subiect unic, este important pentru viitorul lor, pentru viitorul profesional pe de o parte și pe de altă parte pentru formarea lor intelectuală. Competiția care poate exista în
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
care nu au legătură cu învățarea, cu cerințele școlii în general nu este un fapt pozitiv. Evidențiem alte aspecte importante din lucrare: * Motivația intrinsecă și cognitivă are pondere mai mare în raport cu motivația extrinsecă și cea afectivă. * „Nota“ reprezintă pentru majoritatea preadolescenților modalitatea de verificare a calității cunoștințelor însă există elevi pentru care „nota“ are importnață doar ca și cantitate nu prin ceea ce reflectă ea. * Tezele cu subiect unic reprezintă o probă importantă pentru viitorul preadolescenților însă puțini ajung la un
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
afectivă. * „Nota“ reprezintă pentru majoritatea preadolescenților modalitatea de verificare a calității cunoștințelor însă există elevi pentru care „nota“ are importnață doar ca și cantitate nu prin ceea ce reflectă ea. * Tezele cu subiect unic reprezintă o probă importantă pentru viitorul preadolescenților însă puțini ajung la un optim motivațional în a învăța pentru acest examen. * Obiectele de învățământ care sunt probe ale tezelor cu subiect unic în general nu sunt în topul preferințelor elevilor, performanțele acestora fiind destul de scăzute în raport cu importanța pe
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
preferințelor elevilor, performanțele acestora fiind destul de scăzute în raport cu importanța pe care o au aceste obiecte de învățământ pentru viitorul lor. * Motivația pentru învățare la aceste obiecte de învățământ crește ușor dar nivelul motivațional al angajării în învățare este scăzut, submediu. * Preadolescenții preferă obiectele de învățământ care au un conținut mai ușor și nu necesită efort, respectiv timp foarte mult. * Motivele învățării de natură intrinsecă și cognitivă au ponderea cea mai mare, alături de cele legate de tactul pedagogic al profesorului, în succesul
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
care au un conținut mai ușor și nu necesită efort, respectiv timp foarte mult. * Motivele învățării de natură intrinsecă și cognitivă au ponderea cea mai mare, alături de cele legate de tactul pedagogic al profesorului, în succesul școlar. * Motivele pentru care preadolescenții nu au succes școlar se referă la neînțelegerea conținutului datorită profesorului pe de o parte și pe de altă parte datorită lor înșiși prin neimplicare corespunzătoare cu sarcina școlară sau prin „înzestrare“ intelectuală precară. * Preadolescenții sunt conștienți că ar trebui
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
succesul școlar. * Motivele pentru care preadolescenții nu au succes școlar se referă la neînțelegerea conținutului datorită profesorului pe de o parte și pe de altă parte datorită lor înșiși prin neimplicare corespunzătoare cu sarcina școlară sau prin „înzestrare“ intelectuală precară. * Preadolescenții sunt conștienți că ar trebui să mobilizeze, orienteze energia spre susținerea, împlinirea activităților de natură școlară, a activităților care îi ajută să se formeze ca oameni, să-și formeze o cultură generală și profesională, însă marea majoritate nu a ajuns
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
ocoli tăul și ai nevoie să ajungi în alt punct al malului. Or din acest moment intrăm într-un alt domeniu al imaginarului, mai luxuriant decât cel construit în jurul grotei: locuința pe apă, barca, corabia, arca. Universalitatea pirogii (recuperabilă pentru preadolescenții anii 60 prin traduceri de literatură de aventuri sau de relatări ale diverselor expediții), diversitatea simbolică în funcție de material (animal, vegetal sau în mitologia modernă metalul), "fuziformitatea" (pentru a prelua cuvântul din traducerea românească a lui Gilbert Durand) care poate sugera
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Deltă... (1976), volum de povestiri cu continuitate tematică, agreabilul tablou al unui tărâm cvasiexotic, investigat într-o dispoziție de vacanță - răstimp lipsit de griji și constrângeri, mobilat cu mici aventuri mereu neprevăzute, niciodată prea grave - și privit prin ochii copilului preadolescent, e completat cu descripția competentă și savuroasă a unor rafinamente gastronomice pescărești și vânătorești. Voievozi fără morminte (1979; Premiul Asociației Scriitorilor din București) e un roman istoric, prezentat la apariție ca inaugurând un virtual ciclu consacrat evocării epocii lui Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286496_a_287825]
-
apărări prin recurgerea la fantezii și afect, apărări prin inhibiție și apărări ce țin de anumite emergențe în procesele primare. Să mai notăm și contribuția lui Debray (1987), care propune o nouă fișă de despuiere a TAT pentru copii și preadolescenți, fișă în care un loc important este rezervat reperării procedeelor defensive. O poziție specială este ocupată de testul Rorschach, frecvent utilizat în investigarea mecanismelor de apărare. Școala franceză de psihologie proiectivă, reprezentată în special de Rausch de Traubenberg și Chabert
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
impactul știrilor - mai ales al celor violente asupra copiilor. În cercetările Centrului nostru urmărim în ce măsură părinții comentează, explică, decodifică pentru copii știrile din telejurnal (Informations Sociales, 111, noiembrie, sub egida Allocations Familiales, Paris, 2003). Datele cercetărilor întreprinse arată că publicul preadolescent și adolescent se caracterizează printr-o situare complexă și chiar netipică față de programe: este o parte a marelui public, în interiorul acestuia; vizionarea emisiunii specifice lui este relativ redusă; manifestă utilizări și gratificații specifice vârstei; dintre care unele în avans față de
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
caracterologică și a experienței de viață (toleranță redusă la frustrare, egocentrism, impulsivitate, capacitate redusă la autocontrol, subestimarea greșelilor personale, imaturitatea conștiinței morale ca factor reglator de evaluare a situațiilor și de comportament supraexcitabilite emoțională); - dificultatea distingerii imaginarului de real: pentru preadolescenți nu este un efect posibil al transferului de la imaginar (ecranul televizorului: desene animate, seriale) la real (viață), ci rezultatul amalgamului confuz al celor două universuri, la ei predominând credința în realitatea televizuală și tendința accentuată de identificare mimetică cu personaje
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ceea ce există în mod material în univers” (Kellz, 1981; Dorr, 1983). Pentru ambii, incidența violenței televizuale asupra agresivității manifestate după vizionare este probabil mai mare decât în cazul unor adolescenți sau tineri tocmai din cauza indistincției dintre real și imaginar: pentru preadolescenți agresivitatea nu este un efect posibil al transferului de la imaginar (ecranul televizorului, desene animate, filme etc.) la real (viață), ci rezultatul amalgamului confuz al celor două universuri. Adolescenții sunt mai înclinați să se îndoiască de realitatea conținuturilor televizuale, fiind mai
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
televizorului, desene animate, filme etc.) la real (viață), ci rezultatul amalgamului confuz al celor două universuri. Adolescenții sunt mai înclinați să se îndoiască de realitatea conținuturilor televizuale, fiind mai puțin înclinați să se identifice prin mimetism cu personajele televizuale, decât preadolescenții, aceștia fiind derutați de lipsa lor de experiență și mai ales de credința în „realitatea televizuală”. Mecanismele de influențare ale violenței televizuale sunt mult mai complexe decât ne spune teoria „mimetismului”: violența depersonalizează, desensibilizează și dezinhibă sau, dimpotrivă, șochează și
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Copilăria se dăruiește frumuseții jocului”. Vârsta a II-a (6-10 ani), a copilului mare (paidion), era dedicată educației fizice (igienă, gimnastică militară etc.) și era considerată prima etapa a propedeuticii; era ciclul primar. Vârsta a III-a (10-13 ani), a preadolescentului (proevfhbo"), era dedicată studiului gramatical/leterax și era socotită primul ciclu secundar. Vârsta a IV-a (13-17 ani), a adolescentului (evfhbo"), era dedicată educației muzicale și era socotită al doilea ciclu secundar. Vârsta a V-a (17-20 de ani), a
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un apogeu. Este „paradoxul” pe care îl găzduiește această etapă, dat fiind și gradul ridicat al nonconformării față de adult. Conformismul la normele grupului îmbracă forme diverse, de la îmbrăcăminte și până la jargonul verbal sau gestual. Această caracteristică îi poate face pe preadolescenți extrem de virulenți în raportarea la cei aflați, sau considerați, a fi pe poziții minoritare. Devine dificilă menținerea eficienței activității și chiar a limitelor bunului simț într-o interacțiune de grup. Dezbaterile, chiar pe teme propuse de ei, pot degenera fie
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Între 30 si 50% dintre cazuri, indică faptul că În anumite condiții, formele de depresie severă duc către actul disperat. In două studii din SUA și Anglia realizate de Achenbach și Rutter s-a pus În evidență că 10% dintre preadolescenți par a fi nefericiți, triști, deprimați. La adolescență procentul este de 40%. Un sfert dintre adolescenți descriu stări depresive grave. Când aceste episoade se prelungesc dincolo de șase luni, fiind asociate cu tulburări de somn, alimentație, dificultăți de cocentrare vorbim de
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
dintre adolescenți descriu stări depresive grave. Când aceste episoade se prelungesc dincolo de șase luni, fiind asociate cu tulburări de somn, alimentație, dificultăți de cocentrare vorbim de depresia clinică/starea depresivă. Studiile arată că aceste forme grave sunt relativ rare la preadolescenți și mai răspândite la adolescență. La preadolescență băieții sunt mai depresivi , iar la adolescență fetele suferă de crize depresive mai dese. Cauzele acestui fenomen ar putea fi: antecedentele familiale de tulburări mentale, alcoolismul, consumul de droguri , agresivitatea mai accentuată la
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Pitorescul vieții din micile târguri moldovenești, în timpul primului război mondial și în anii imediat următori, e „exploatat” cu oarecare relief și farmec, fără excese descriptive fastidioase. Paginile cele mai reușite sunt probabil acelea care reconstituie micul univers al cetei de preadolescenți turbulenți, de „hoinari ai mahalalelor”, cu pozne și șotii câteodată deloc inocente, dar și cu momente de candoare și efuziuni de bunătate. Romanul se organizează în jurul unui personaj idealist - și idealizat -, tânărul profesor Sava Savel, dedicat cu o devoțiune (aparent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
adolescenții încep, odată cu practica banilor de buzunar, cu publicitatea și cu produsele culturale ce le erau destinate, să se afirme în calitate de consumatori „autonomi” și de țintă comercială specifică. Faza III marchează un pas înainte în dezvoltarea acestei logici, copilul sau preadolescentul exercitând o influență tot mai importantă asupra cumpărăturilor pe care le fac părinții: el devine factor de decizie și cumpărător când își pune la bătaie banii de buzunar, dar îndeplinește și o funcție prescriptivă, conform noului său rol pe lângă părinți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
Unele firme recrutează angajați seniori, considerând că această clientelă care a trecut de 50 de ani preferă să fie în contact cu vânzători de aceeași vârstă. Tot așa cum pe piața „tânără” se dezvoltă o puternică subdivizare în categorii (bebeluș, copil, preadolescent, adolescent, tânăr adult), senior-marketingul își împarte clienții în „masters”, „eliberați”, „liniștiți”, „vârsta înaintată”: e vorba de un marketing hipersegmentat care pune bazele noilor piețe pentru vârstele a treia și a patra, desăvârșind astfel ordinea turbo-consumeristă. În faza III, nicio vârstă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
-l înconjoară. Până la această etate, copilul sau puberul ar trebui crescut în mediul rural și nu în lumea viciilor, specifică doar mediului urban. Etapa următoare de vârstă, de la 12 la 15 ani, trebuie să faciliteze educația și instrucția juvenilă și preadolescentă cu deprinderea muncii, cu descoperirea și descifrarea tainelor naturii prin intermediul intuiției, renunțându-se la informațiile gata elaborate din cărți sau manuale școlare. Între 15 și 18 ani, sarcina educatorului trebuie să determine sensibilitatea adolescentului sau a tânărului pentru studiul istoriei
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ne convingă, că munca la catedră este o lungă pasiune și delectare, mai ales după patru ani când vezi că din ”boțul de humă” ce l-ai luat în clasa I, ai adus la sfârșitul clasei a IV-a, un preadolescent în plină ascensiune. Doamna învățătoare MARIA GEANGU aduce în discuție chiar ca un S.O.S. dimensiunea, rolul eductiv al comunității și al mass-mediei, care contribuie la deteriorarea climatului socio-economic prin scindarea bipolară a societății din punct de vedere material
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
CUVÂNT ÎNAINTE Tema lucrării prezintă importanță, deoarece comportamentele agresive reprezintă un fenomen care a luat amploare În ultimii ani și În cadrul unor grupuri de preadolescenți și adolescenți perturbând activitatea școlară. Folosind un vast și valoros material științific de specialitate, au fost scoase În evidență cauzele, originile, formele de manifestare, sursele de influențare și modalități de prevenire a agresivității. De asemenea, pe baza unui intens plan
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]