232 matches
-
serii, sărut perlat din buza norilor. Iar somnul le cuprinde-n mreje line, pe-aripa viselor zburând încet, polenul aurește pe stamine sub raza lunii, strălucind discret. Spre dimineață toate, somnoroase, rochițele cu rouă-și primenesc și frunțile-și înalță, preafrumoase, menirea pe pământ și-o împlinesc. Petalele deschise duc lumină în suflete, în inimă și-n gând, mireasma și-o revarsă-n zi senină, potirul veșniciei închinând. O, parfumate flori, ne dați viață, ne vindecați și sufletul pustiu când, transformați
POTIRUL VEŞNICIEI de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345769_a_347098]
-
cu noi, în sărbătoare! 38 Deasupra, cer senin voi porunci să fie Și cât pe dealuri vița va să fie vie, Miros de roze, tuberoze și arome rare Îți vor aminti de Domnul tău, pe orice cărare! Terra: 39 -O! Preafrumosul chip fără de chip În jurul meu te simt și mă preschimb La rându-mi în Împărăteasa Ta, O! Domnul meu, iubirea Ta veghea! Creatorul: 40 -Ce mândru azi te-ai îmbrăcat Cât visul luminat al astei păduri de brad Și cât
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
curajos și iubăreț. Pentru că azi ... este Sărbătoarea Iubirii, am să vă spun „Legenda lui Dragobete”. Este o poveste frumoasă pe care mama mea a preluat-o de la bunica ei Mara care era sârboaică. Bătrânii spuneau că Dragobete era feciorul unei preafrumoase femei, Dochia, despre care se credea că ar fi fost fiica lui Decebal, și ... că însuși Traian, Împăratul romanilor, ar fi dorit-o de soție. Cine o vedea cu părul bălai împletit în două cozi ce-i atârnau pe spate
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346835_a_348164]
-
prezint în baza lor La Marele Judecător. 6.*** Semăn rănile-n grădini Și strîng snopi,grei de lumină. Îți dau locul meu din rai, Dar și cel din vină. Tu,cea care,știu precis, Că în lumea nemiloasă Erai creanga preafrumoasă Dintr-un măr de vis. Dar acum,că-mi sunt bătrîn, Viscolirea ta mă paște Și mă vrea cînd mă amîn Și,murind,mă naște. 7.*** Cîntecul meu ești Tu,Divinitate. Eu am orbit de raiurile toate. Noaptea aruncă în
10 POEME NOI DE TRAIAN VASILCĂU de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348375_a_349704]
-
ro , al S.C.Starpress SRL Râmnicu Vâlcea și al Asociației Internaționale de Cultură și Turism, STARPRESS ș.a. Iacob Cazacu - Istrati a mai accentuat, că aceste frumoase “perle ale romanității” au apărut la editura Fortuna, are 351 de păgâni și o preafrumoasă prefață scrisă de scriitorii Gabriela Căluțiu Sonnenberg, Adrian Botez și Elena Buică. Informează colegii, că în această antologie sunt incluși din Canada 3 scriitori: Elena Buică din Pickering, Preotul și poetul Dumitru Ichim din Kitchener și Iacob Cazacu-Istrati și dă
LANSAREA „ANTOLOGIEI STARPRESS 2013” ŞI A CĂRŢII „ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI” LA TORONTO de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345426_a_346755]
-
odihniți, de-acum, din zori în seară, Un an să-nvețe cât mai mult din toate. În mâini duc un buchet de flori de toamnă Copiii, și-au privirea luminoasă, Fiindcă-n școală-n fiecare clasă Sunt așteptați de-o preafrumoasă doamnă! Referință Bibliografică: SPRE ȘCOALĂ, ÎN PRIMA ZI / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2077, Anul VI, 07 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
SPRE ŞCOALĂ, ÎN PRIMA ZI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375831_a_377160]
-
17 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Iubita mea cu glas tomnatic Și cu privirea-ți gînditoare, Ești Crizantema din grădină O scumpă și frumoasă floare! Te tot privesc de peste geam Cum cad un șir de frunze jos, Pentru o zînă preafrumoasă Și pentru Prințul ei gelos. În așternutul de aramă Te mai sărut și astă toamnă, Cu buze moi, cu vocea lină Sunt un ecou ce te îngînă. Și de-mi permiți să te cuprind Cu un șirag de frunze rare
ULTIMUL VALS de ALEXANDRU TOPOLENCO în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375988_a_377317]
-
nr. 1386 din 17 octombrie 2014. Iubita mea cu glas tomnatic Și cu privirea-ți gînditoare, Ești Crizantema din grădină O scumpă și frumoasă floare! Te tot privesc de peste geam Cum cad un șir de frunze jos, Pentru o zînă preafrumoasă Și pentru Prințul ei gelos. În așternutul de aramă Te mai sărut și astă toamnă, Cu buze moi, cu vocea lină Sunt un ecou ce te îngînă. Și de-mi permiți să te cuprind Cu un șirag de frunze rare
ALEXANDRU TOPOLENCO [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
În flăcări e văzduhul. Se scurge din cer soare, Curgând pe noi zăduful. Seninul de albastru- Oglindește ochiul minții, Privind în zări spre astru, Spre muze sau spre sfinții... Ce sprijinul trimit Și-l curg în vârful penei. O muza preafrumoasă Cu chipul Cosânzenei... Închide pleoapa care Se zbate peste ape, Clătind tot orizontul, Cuprinsul cât încape... Nălțări de ciocârlie, Din lanul cel de grâu ; Dansu-i o melodie În zboru-i fără frâu... Seninul o primește, Că notă muzicală, Văzduhul ce-l
ZI DE VARA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372105_a_373434]
-
fiecare cu ce a putut: cu penița, cu arcușul, cu sapa, fiecare cum a putut după puterea sa. Drept urmare rostim azi numele lor, nu al celor care au trădat, al călăilor. Asemeni poetului ce pot să-i doresc ,,dulcii și preafrumoasei mele, Românii": - să-și păzească, cu strășnicie: pământul ce i-a fost lăsat pentru că el îi dă energia, vitalitatea, forța românului prin cultivarea roadelor muncite, binecuvântate de bunul Dumnezeu ( Să nu se lase învrăjbit de banul străinului ca să distrugă și
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
zi viitoare. Când noaptea-și trimite străjerii de stele De pază-n desișuri ce tremură sumbre, Lumina din tainița inimii mele Ucide sclavia stăpânelor umbre. Cărările inimii-s, azi, luminoase, Că umbra se-ascunde în noaptea adâncă Și visele îmbobocesc, preafrumoase, Ca floarea-de-colț pe nevrednica stâncă. Pseudonim literar - Bonnie Mihali ... Citește mai mult Cărările inimii sunt necositeși-n umbră se-aștern, până-n magica zare; În roua de lacrimi au fost urgisiteSă-și scrie necazul și-a lui apăsare.Așteaptă, supuse, să fie
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
imn spre o zi viitoare.Când noaptea-și trimite străjerii de steleDe pază-n desișuri ce tremură sumbre,Lumina din tainița inimii meleUcide sclavia stăpânelor umbre.Cărările inimii-s, azi, luminoase, Că umbra se-ascunde în noaptea adâncăși visele îmbobocesc, preafrumoase,Ca floarea-de-colț pe nevrednica stâncă.Pseudonim literar - Bonnie Mihali... VII. ÎN DIMINEAȚA ASTA POEZIA RÂDE..., de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 2202 din 10 ianuarie 2017. În dimineața asta soarele-și închină Spre cele patru zări mănunchiul viu de
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
dragostea tot mai deplină! De Adevărul tău mă legi Și pururi voi rămâne-aproape, Nu-mi pare rău și tu-nțelegi Minunea care-o port sub pleoape... * * * Nu-mi pare rău, de ce să-mi pară? Și parcă totuși câteodată Când văd preafrumoasă fată Și dulce ca un miez de vară, Așa cum zburdă pe alei, Mă uit cu dor în urma ei, Dar nu cu ciudă niciodată... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Nu-mi pare rău... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
NU-MI PARE RĂU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375714_a_377043]
-
când bântuie luna,/ am gândul la tine și-un dor mă răpune./ „ Mă’mbracă-n suspine o briză sfioasă, / în piept mi se sparge o rană de gheață,/ mi -e frică afară, mi-e noapte în viață, / cumplit fără tine, mereu preafrumoasă./ Nu-mi prinde-n cătușe iubirea vreidată, / revino la calde, trecute amieze,/ dă-mi mâna și haide mai sus pe faleze,/ De unde nu pot să mai plec niciodată. ( Minune). Iată mărturisirea poetului care ar dori să rămână subjugat de acest
RECENZIE ( NOTE DE LECTOR). VOLUMUL DE POEZIE CLEPSIDRA CU SILABE , AUTOR GEORGI CRISTU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379244_a_380573]
-
este considerabilă. Astfel, ca prefixe, slv. nea înlocuit pe lat. in-, ceea ce a dus la numeroși compuși: neadevăr, nebun, necopt, negreșit, necioplit, nenorocire; apoi răz(lat. răs) ca în cuvintele: a răzbi, a răzvrăti, război, răzmeriță; prea(lat. prae): preabunul, preafrumosul, preaputernicul. Dar mult mai numeroase sunt sufixele: -ac (buiac, sărac, prostănac, zodiac), -că (săteancă, orășeancă, țărancă, țigancă, lupoaică), -aci (stângaci, cârmaci, trăgaci), -og (milog, olog, pisălog), -eală (amețeală, bârfeală, croială, umezeală), -an (bețivan, golan, lungan), -anie (grijanie, împărtășanie, pățanie), -ean
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Bine, trebuie să vezi pe cineva ca să-ți fie drag? M[ARIA] Se-nțelege. B[OGDAN] Dacă spui că-i așa de mică, mică, atuncea mi-i dragă fără s-ovăd. Da' cum o cheamă? M[ARIA] Verena. B[OGDAN] Verena... preafrumoasa Verena... Mi-ai spus odată o poveste cu prea frumoasa Nastasia... Nu-i aceea? M[ARIA] Se-nțelege că nu-i aceea, puiule. B[OGDAN] Da eu vreau să fie aceea. M[ARIA] D-apoi daca nu-i aceea. B
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Glume. Din mărinimie vrea din nou să te înșele. CHALKIDIAS Da. Ea se chema Timandra. Chiar în vremile acele Când eram copii prinsesem amândoi a ne iubi Și părinții se-nvoiră mai târziu a ne uni. Fată plină de putere, preafrumoasă și robustă, Daca o vedeai cum merge pe cărarea cea îngustă, Sprijinind pe cap cu brațul snopi de grâu nescuturat, Era chiar încîntătoare și la umblet și la stat. LAIS O, destul! CHALKIDIAS Plecai de-acasă, iară ea încet mi-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
negativă. „Interpretarea” se supune, de fapt, măsurii În care fiecare Își consideră existența: În termeni optimiști sau dimpotrivă, pesimiști. Iată un frumos exemplu dat de Petre Botezatu („Interogații”, 1978), exempu inspirat din cartea lui Anatole France, „Lecția bine Învățată”: ...„o preafrumoasă doamnă de pe timpul lui Ludovic al XI-lea, pe care confesorul său o admonesta fără răgaz și fără cruțare pentru viața frivolă pe care o ducea, deși Încă nu căzuse În păcat. Plecînd confesorul Într-o călătorie În Italia, frumoasa
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Întocmaiă. Dar, spre marea dezamăgire a confesorului, prin această stratagemă doamna În cauză n-a fost cîștigată pentru penitență și cuvioșie. Dimpotrivă, fermecătoarea doamnă a găsit de cuviință să tragă o cu totul altă concluzie: s-a gîndit că dacă preafrumosul său chip va ajunge, vai, prea curînd, o grămăjoară de oase, atunci să se dăruiască vieții din plin cît mai are timp” (op. cit., p. 90/91). * „Nimeni nu este sărac, decît acela care crede că este!” (Johan Oxenstiern) „Sărăcia”, mai
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
, (Istoriè veteazului lui Poliționu și a frățâni-său Argu, cu preafrumoasa Militina), scriere aparținând speciei romanelor erotice care au circulat anonim în cultura română. Polițion, fiul împăratului Asinoberg din „partea Eghipetului”, deși îndrăgostit de Miligrina, fata „craiului Rodocsu”, pleacă - îndemnat de prietenul său Argu, ales ca frate - să o caute pe
ISTORIA LUI POLIŢION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287629_a_288958]
-
Istoria lui Bertoldo, de Erotocrit, de Istoria lui Skinder și de Sindipa cu care, parțial, are asemănări. Există probabil și alte copii, ca și în cazul altor cărți populare. Ediții: Istoriè veteazului lui Poliționu și a frățâni-său Argu, cu preafrumoasa Militina, CPL, II, 177-216; Istoria lui Polițion și a Militinei, îngr. Florina Racoviță-Cornet, București, 2002. Repere bibliografice: Mircea Tomescu, Introducere la Istoriè veteazului lui Poliționu..., CPL, II, 173-175; Moraru-Velculescu, Bibliografia, I, partea I, 186, 567. C.V.
ISTORIA LUI POLIŢION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287629_a_288958]
-
F. Vostokov, Incursiuni în medicina tibetană, Iași, 2000; Nursultan Nazarbaev, Kazahstan -2030, Chișinău, 2001, În torentul istoriei, Chișinău, 2001; Daniil Harms, Mi se spune capucin, Iași, 2002; Anatoli Mariengof, Serghei Esenin, așa cum a fost, Iași, 2002; Aleksandr Blok, Versuri despre Preafrumoasa Doamnă, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Ștefan Avădanei, Cărți ale centenarului Eminescu, ATN, 1989, 11; Constantin Coroiu, A apărut un nou Gogol, ALA, 1999, 460; Gheorghe Grigurcu, „Literatura orizontală”, RL, 1999, 43, 44; Gheorghe Grigurcu, Un Gogol dezideologizat, RL, 2000, 46
IORDACHE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287600_a_288929]
-
impresia încă vie a evenimentelor al căror martor a fost, „la lumină de stea, în prima și a doua zi a lunii februarie”, desigur 1602, poemul său, închinat figurii eroice a lui Mihai Viteazul. Deși cu unele licențe poetice, Povestea preafrumoasă a lui Mihail Voievod, cum domni în Vlahia, cum tăie pe turcii care se aflară acolo, cum săvârși multe fapte vitejești și pe urmă fu ucis cu pizmă, fără luptă, cuprinzând 1312 versuri în greaca populară, cu reminiscențe savante, dar
STAVRINOS (c. 1570. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289891_a_291220]
-
Papiu-Ilarian, în Tezaur de monumente istorice pentru România, I, București, 1862, 273-321; [Vitejiile prea cucernicului și prea viteazului Mihai Voievod], în Nicolae Simache și Traian Cristescu, Doi cântăreți greci ai lui Mihai Viteazul: Stavrinos și Palamed, Ploiești, 1943, 3-56; Povestea preafrumoasă a lui Mihai Voievod, tr. Rita și Eugen Dobroiu, LRV, II, 193-225; Cronica lui Stavrinos, tr. și pref. Gheorghe Tomozei, București, 1975. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Scrieri neogrecești despre români. Vistierul Stavrinos și mitropolitul Matei al Mirelor, LAR, 1896
STAVRINOS (c. 1570. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289891_a_291220]
-
Timișoara, 1999; Hai la serbare!, București, 2001; Chiriași poznași, Deva, 2002; Una e Miruna!, București, 2002. Traduceri: Bella Ahmadulina, Lumină și ceață, București, 1983; Bulat Okudjava, Cântecul esențial, București, 1987; Vladimir Vâsoțki, Nerv, București, 1992 (în colaborare cu Andrei Ivanov); Preafrumoasa Vasilisa (basme rusești), București, 1993 (în colaborare cu Andrei Ivanov); Adam Mickiewicz, Balade și romanțe, București, 1998; Wislawa Szymborska, Sub o singură stea, București, 1999 (în colaborare cu Constantin Geambașu), În râul lui Heraclit, București, 1999 (în colaborare cu Constantin
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]