2,586 matches
-
autentică este dublată de o intensă preocupare față de latura socială și culturală. Parohia „Sfântul Nicolae“ din Câmpina și-a început existența în anul 1896, când o bisericuță mai veche a fost deservită de preoți căsătoriți, pentru credincioșii care locuiau în preajmă. Această parohie era încadrată într-o instituție de foarte mari dimensiuni, în acea vreme, un fel de fundație având caracter caritabil, numită „Eforia Spitalelor Civile“. Din anul 1948, parohia funcționează în condițiile obișnuite de parohie. Părintele Petru Moga slujește, așadar
PĂRINTELE PETRU MOGA – VREDNIC SLUJITOR AL LUI IISUS HRISTOS, AUTENTIC PROMOTOR AL FRUMOSULUI ŞI HARNIC SACERDOT AL CUVÂNTULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450175693.html [Corola-blog/BlogPost/357710_a_359039]
-
DRUMUL APELOR, 23 ( ROMAN ) Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2247 din 24 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Catargul acela care țâșnește din mijlocul vasului, de care fusese atârnat Zimmer, mă obsedează și în vis. Nu pot trece prin preajmă fără să nu mă opresc o clipă și să mă întreb cum a fost posibil. Pavilionul sub care navighează „Princess” este la aproape cincizeci de metri înălțime, fiind legat de-o sfoară cu scripete, cu care, probabil, a fost arborat
DRUMUL APELOR, 23 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1487913713.html [Corola-blog/BlogPost/376321_a_377650]
-
Mi-am împărțit sufletul rămănând o parte în țara natală iar cealaltă luând-o cu mine. Întrebare: Și în legătură cu scrisul? Răspuns: Vreau să cred că am fost și voi rămâne tot restul vieții un optimist chiar și atunci când nimic din preajmă nu-mi justifică încrederea în bine. Toată viața am fost prieten devotat, sincer mergând până la sacrificii, chiar dacă am greșit de multe ori luându-mă drept etalon, suportând consecințele. Am moștenit-o pe mama... pe care o văd în amintire aplecată
INTERVIU CU MINE ÎNSUMI de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Berthold_aberman_interviu_cu_berthold_aberman_1386676386.html [Corola-blog/BlogPost/361094_a_362423]
-
fost inspirat de un dialog. Făceam niște supoziții cu privire la viitor și am fost acuzată că prea mă gândesc la viitor fără să trăiesc clipa prezentă. În acel moment m-am trezit ca dintr-un vis și am privit câinele din preajmă care avea între labele sale un os pe care-l rodea. Am exclamat: „Ce fericit este animalul! El nu gândește la ziua de mâine!” Scrie un eseu pe tema asta! mi-a replicat persoana respectivă. Și iată cum am alunecat
ROSTUL GÂNDIRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Vavila_popovici_1402264573.html [Corola-blog/BlogPost/365472_a_366801]
-
mă dezmeticisem. Veneau spre mine „haldele” altui timp, ce miroseau a parfum, briantină și naftalină, în amestec cu uleiuri și unguente râncede de mobilă veche, o viermuială atemporală ... Vasile mă trase de mânecă și suflă aspirând în rotocol locul din preajmă, rostind cu oarecare încordare: „E băiatul de care v-am vorbit, doamnă! Și-apoi, luat pe nepregătite, către mine: „Unde ești student și ce scrii !? O întrebare de baraj la care nu m-aș fi gândit, directă, fără pregătiri încondeiate
SCRIITOAREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Scriitoarea.html [Corola-blog/BlogPost/349651_a_350980]
-
judecata lui Dumnezeu: „Și de data aceasta/plângerea mea/este luată/tot de răzvrătire/și totuși/mâna mea/de-abia înăbușă/suspinele mele”) - este, întru adevăr, o carte de mărturisiri, făcute cu sinceritate/onestitate de Duh liminară, dusă, uneori, până în preajma brutalității - nici măcar o clipă, însă, neatingând hotarele vulgarității. Ba chiar cu bucuria mistică a mărturisirii Durerii și Nedreptului Îndurat, întru redescoperirea și împlinirea funcției cathartice și soteriologice a Poeziei: „o piatră străbate/umbrele lor/și mă lovește în piept.// Doamne
„EXILAT ÎN STRIGĂT”, DE VIOREL SAVIN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_noului_iov_exilat_in_strigat_de_viorel_savin.html [Corola-blog/BlogPost/349140_a_350469]
-
linii distinse. Și-aș fi continuat din greu infatuată, de nu mi-ar fi zornăit în cap neașteptată opreliște: Și gâtu-i o minune! Veneră te-aș striga! Dar te aștept aici! Grăbește, nu mai sta! Mă cam speriai. Căutai prin preajmă. Luai seama la mobil. Fără folos. Ceva mă sidera. Glasul ce-l percepeam... Convinsă că m-am îmbolnăvit de narcisism, plecai din fața mirazei, lăsând-o fără vreun obiect al menirii sale, convinsă că doar reflecția mea în ea mă-nvăluise
SFÂNTA NICOLE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1471764630.html [Corola-blog/BlogPost/379162_a_380491]
-
alte proveniențe, la fel de stranii și neverosimile. Despre „Paradoxuri și fenomene (in)explicabile” - vorbește Romeo Tarhon în prozele sale realisto-fantastice. Nașterea din cuvânt și imagine - acesta este parcursul firesc al întâmplărilor relatate de autor. Într-un cadru mirific, mitic și anume, preajma cetății Histria, „O limbă de pământ în saliva salină a lacului Sinoe” - acolo unde se se ivesc noaptea știme, de o frumusețe neomenească, ce-ți sucesc mințile, autorul plasează, printre relicve, „situri, vestigii, pământ răscolit, ziduri mușcate de caninii timpului
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Prozatori_pentru_mileniul_trei_romeo_ta_cezarina_adamescu_1339833072.html [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
o știam. Echipele din străinătate care au venit să investigheze misteriosul obiect s-au înmulțit într-atât, încât nu-și mai găseau rând și loc să survoleze și să filmeze craterul, în cele mai diverse spectre, să măsoare amănunțit prin preajmă, să ia urme și amprente de pe copacii căzuți, pe diferite direcții, mostre de roci și câte și mai câte. Dar, surpriză totală! În ziua următoare obiectul cosmic de pe fundul craterului a dispărut cu totul! Ceea ce a uimit însă pe toată lumea
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (6B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1467712364.html [Corola-blog/BlogPost/379956_a_381285]
-
nu a pârjolit nimic în jur, nu a lăsat niciun semn pe undeva și nici nu a scos vreun zgomot care să fi fost interceptat de cineva. Și doar erau atâtea aparate și instrumente de măsurat și de înregistrat prin preajmă, care ar fi trebuit să fi lăsat vreo dovadă, ceva. Dar, nimic. Nicăieri nu a rămas nici cea mai vagă urmă despre cum a dispărut misteriosul obiect, cum s-a evaporat el. Nici în crater nu se vedeau semne deosebite
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (6B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1467712364.html [Corola-blog/BlogPost/379956_a_381285]
-
Când rămânem singuri, mă informează că, la fiecare aplecare asupra găleții cu lavabil, mi se desfăcea parțial șlițul cel prins cu broșă. Și că se vedea puțin coapsa. El s-a gândit să mă avertizeze, dar erau mulți bărbați prin preajmă și n-ar fi fost bine să le atragă atenția. Așa că a preferat să tacă, să facă zoom pe șliț și să filmeze. Simona TACHE pentru Academia Cațavencu, iulie 2009
Ultimul tango la… ultimul reportaj la Cațavencu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19626_a_20951]
-
și ea, în lacrimi, pește grămadă îmbrățișată. De regulă, fiind în mod flagrant ridicol chiar și pentru doamnele implicate, plânsul în grup sfârșește în hohote isterice de râs. Plânsul complet inexplicabil. La asta e neapărat nevoie de un bărbat prin preajmă, altfel nu are nici un farmec. Dacă te apucă plânsul inexplicabil și nu e lângă tine unul care să te întrebe “De ce plângi, scumpi?”, “ Am făcut eu ceva?”, “Te doare ceva?”, “ Îmi spui și mie de ce plângi?”, “Tumpiloi, îmi spui și
La raul Piedra am sezut si am plans. Si am plans… si am plans… si am plans… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18639_a_19964]
-
nu se aseamănă cu cealaltă și numai banale nu sunt ieșirile astea. Știți vorba aia cu “concediul din care te-ai întors și nu ai ce povești, nu e concediu”? Nu e cazul meu, mai ales dacă mama e prin preajmă. Să vă dau un exemplu.Eram în primii ani de liceu, undeva iarnă spre primăvară. Și de undeva răsare idea să dăm repede o tură până la Sighișoara, unde aveam niște vechi prieteni de familie. Cum Sighișoara e feblețea mea, am
Poveştile pe care le voi primi cadou by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20903_a_22228]
-
bucureștene, nu putea lipsi din scenariu, mă așteaptă toți prietenii care au facut vraja acestei zile: Amalia, Maria, Angela, Roxana, Dalila, Veronica, Tudor, Mihai, Mircea și Alex. Alexandra, Matei și celălalt Alex nu sunt în țară, dar îi simt prin preajmă. De Otilia aveam să aflu mult mai târziu că a luat parte la complot. După ce mâncăm, nu sunt lăsat să-mi achit nici macar partea mea, darămite toată notă: De băieții de bani gata are cine să aibă grijă, nu trebuie
Ce-şi doreşte omul cu mâna lui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82587_a_83912]
-
o faci Din floare de Mac! Din florile câmpului Fă-mi plete lungi, unduitoare Și umple-mi sufletul Numai cu stropi de iubire! Iubire să semăn pe unde voi merge Și numai iubire să aibă a culege Cei ce în preajmă-mi vor sta. IOANA STUPARU București Referință Bibliografică: RUGĂ , de IOANA STUPARU / Ioana Stuparu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1083, Anul III, 18 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ioana Stuparu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
RUGĂ , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/_ruga_de_ioana_stuparu_ioana_stuparu_1387364363.html [Corola-blog/BlogPost/347706_a_349035]
-
din R.Moldova care trebuie să conștientizeze corect realitatea fenomenelor care îi determină existența și supraviețuirea într-o societate. PARABOLA IDENTITĂȚII Prefața la volumul „Basarabia - destin și provocare”, autor Galina Martea „Și cărțile au suflet: uneori le și auzi, în preajmă, cum respiră, cum plâng, cum râd cu tine, cum se miră și-ți fac din zile moarte - sărbători”. Nicolae Dabija ( Și cărțile au suflet...) O vorbă populară afirmă cu înțelepciune: „Călătorului îi stă bine cu drumul”. Dar cum îi stă
Apariţie editorială – “Basarabia – destin şi provocare”, Vol.I, autor Galina Martea by http://uzp.org.ro/aparitie-editoriala-basarabia-destin-si-provocare-vol-i-autor-galina-martea/ [Corola-blog/BlogPost/92700_a_93992]
-
Domnule doctor, eu v-am spus de zece ori că sunt român!” - venea replica prietenului meu, ori de câte ori doctorul îi zicea astfel, din dorința-i snoabă de a fi auzit că vorbește franțuzește. Voia să arate celor care se aflau prin preajmă, că el, doctorul american, proprietar al unui spital, a șase clinici și al câtorva ansambluri de apartamente (condomenii) în California acelor timpuri, mai are în plus și această virtute de vorbitor de franceză. O reconfirmare a faptului că snobismul nu
UN ROMÂN PISĂLOG SAU UN INGINER NOROCOS?!(CAPITOLULXXI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dilema_un_roman_pisalog_sau_un_inginer_norocos_.html [Corola-blog/BlogPost/357174_a_358503]
-
din iureșul care se crease, căci toți alergau în toate părțile. Ce aduceau unii în cameră, alții scoteau! O harababură! Doamna Binder îi calmă explicându-le că viitoarei mame îi trebuie liniște și intimitate.. - Fetele mai curajoase să rămână prin preajmă ca să mă ajute, iar voi bărbaților afară în sala de mese! Micuțului n-o să-i placă duhoarea de tutun și alcool! În cele din urmă se făcu puțină ordine și se pregătiră cele necesare pentru cazul că femeia va naște
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1457083943.html [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
luminoasă. În această formă eterică, personajul urcă spre lună și descoperă puterea gândului, iar umbrei îi lasă misiunea de a consemna toate întâmplările pământești. O viziune asemănătoare are și Lucian Blaga, pentru care umbra este neființa, reflexul eternității: Toate-n preajmă vor să spună: / e și umbra-ntruchipare / a nimicului din Soare, / a nimicului din Lună („Umbra”). Într-o nuvelă a lui Cezar Petrescu, umbra apare ca întrupare a unei conștiințe vinovate; Ion Burdea-Niculești a renunțat la iubire, la bucuriile simple
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Spiritul_continua_existenta_nefiinda_stefan_lucian_muresanu_1337331582.html [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
timpului sfidând tocmai această incertitudine stilistică. Ea ar fi făcut cinste și Bibliotecii din Alexandria, cum bine remarca un confrate. Cert este că lumea a devenit mult mai selectivă, deși personal ne-am fi dorit și alte nume ilustre din preajmă prinse între coperțile volumului recenzat, mai ales că asupra valorii scrisului și operei lor, ca întotdeauna,academicianul Constantin Gh.Marinescu s-a aplecat în ultima vreme nu numai cu sfială, ci și cu parcimonia recunoscută. În concluzie, o ultra-necesară carte
CLUBUL DE ELITĂ AL REPREZENTANŢILOR DE SEAMĂ AI LITERELOR ŞI ŞTIINŢEI ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 by http://confluente.ro/Clubul_de_elita_al_reprezenta_pompiliu_comsa_1375634122.html [Corola-blog/BlogPost/364185_a_365514]
-
mele de mecanică și de astronomie, le îndes bine într-o sacoșă, și zic: - Plec, moșule, la Observator. Poate mai trec pe aici pe la prânz, să-mi gătesc ceva de mâncare... - Vino, băiete, când vrei!... Eu îs pe aci, prin preajmă, mai tot timpul! Poate mai plec până-n sat, la Breaza, pe la magazin. Da' tu ai cheia ta... intri și ieși când vrei... Și iată-mă ajuns la Observator. Eram fericit de parcă ajunsesem la porțile Raiului! Totul îmi părea familiar și
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1461131966.html [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
gestică de emfază ci printr-o aderență conștientă la bunul simț comun - ce-ar trebui să patroneze orice întâlnire, sugerau o bună dispoziție și concordie alese, vibrante prin tonus și bonomie, instalate ca o stare de grație peste tot în preajmă, sunt negreșit meritele amfitrionilor. Dacă aș rămâne doar cu păcatul de a exagera ceva mai mult, i-aș asemui cu piesele unui mobilier de lux renascentist sculptate într-o esență tare, care împodobeau odaia imperială a cine știe cărui cezar medieval, numai
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (9) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_9_.html [Corola-blog/BlogPost/351371_a_352700]
-
explicativ, cojindu-și aerul, îngrămădit în pleoape de umbre, ca și cum ... XIV. GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 536 din 19 iunie 2012. Mă loveam în delirurile mele ca de un felinar frustrat de întunericul din preajmă. Viața mi-e asemenea unei prăvălii pline cu obiectele ontologiei tale, a căror identitate stă în etichetă.Afară, metafizica prezentului suspină ca un asasin grațios, violat de o victimă discretă. Ce infern mă picură peste emoțiile epidermei? Ce rai îmi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_baciu/canal [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
perversă a rațiunii mă aruncă în monotonia digestiei. Tocmai de-aceea moartea își schimbă cravatele, trăind angoasa alegerii și meditându-și putreziciunea. Fiindcă ea ... Citește mai mult Mă loveam în delirurile mele ca de un felinar frustrat de întunericul din preajmă. Viața mi-e asemenea unei prăvălii pline cu obiectele ontologiei tale, a căror identitate stă în etichetă.Afară, metafizica prezentului suspină ca un asasin grațios, violat de o victimă discretă.Ce infern mă picură peste emoțiile epidermei? Ce rai îmi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_baciu/canal [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
pasă cu adevărat de noi pentru că el ne este alături, și ia parte și la succesele nostre și la eșecurile noastre, în egală măsură. Un prieten adevărat ne acceptă așa cum suntem, cu defecte și calități, și ne este mereu în preajmă, întotdeauna pregătit să ne asigure de respectul și încrederea lui. Un prieten adevărăt este acela care ne simte când nu suntem în apele noastre, și știe când avem nevoie de el chiar dacă nu-l chemăm, sau suntem la kilometri distanță
PRIETENUL ... ÎNGERUL NOSTRU PĂZITOR! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1400908271.html [Corola-blog/BlogPost/350547_a_351876]