15,335 matches
-
rară a celor pe care te poți baza fără nici o ezitare. Nu-l interesa absolut deloc să iasă în evidență. Dimpotrivă, parcă grija lui principală era să nu fie băgat în seamă. Cînd vorbea, o făcea cu propoziții scurte, economicoase, precise, rotunjite ceremonios. politicos, deferent, parcă-și cerea scuze că îndrăznește, dar - în același timp - avea un aer liniștit, de om sigur pe ce are de spus. Nu se aventura în afirmații cu mari pretenții culturale, deși disimula un cititor compentent
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
classoft.ro); „toți cei care au această bifă în dreptul numelui lor au identitatea verificată” (proz.com) -, dar poate apărea și la plural („o listă plină de ștersături și bife cu creionul”, 121.ro). Bifa și bifarea au uneori un sens precis, restrîns la un anume simbol vizual, dar cel mai adesea sînt folosite cu înțeles mai larg, care acoperă recursul la semne grafice diferite. Mai rar e verbul a debifa (cu derivatul substantival debifare), format tot în legătură cu programele de computer, în
Bifarea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13241_a_14566]
-
întîmplări de peste zi. Era o experiență cu totul inedită pe care, ca folclorist, o trăiam cu o imensă satisfacție, descoperind, cu fiecare înregistrare sau notă, un povestitor de excepție.“ De la el, cititorul află istorioare cu poantă, pe care doar localizarea precisă le oprește să nu fie snoave, și ascultă amintirile unei vieți mult încercate. Sînt „povești“ cu activiști de partid, cu anchetatori și experți veniți să caute arme și să examineze cărțile din podul notarului, povești din vremea foametei, cînd grîul
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
Barbu Cioculescu Tema a două Europe, a celor două Românii, privind faliile tectonice ale unor societăți - ca să recurgem la un termen de obsedantă actualitate - și mai precis a ciocnirilor acestora, în adâncime și în lanțul reacțiilor la suprafață, i-a inspirat dlui Iordan Chimet poet, eseist, memorialist, un amplu studiu, între mai multe altele colaterale cuprinse în volumul cu titlul de mai sus (Edit. "Noul Orfeu", Buc
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]
-
stil, la scriitură. Autorii care m-au șocat de la prima frază - în calitate de traducător nu prea te poți înșela - sînt în acest sens: Herta Müller, Elfriede Jelinek, Aglaja Veteranyi și, iată, Hans Joachim Schädlich. Rar am văzut o mai fină și precisă disecție, o ciudată predilecție pentru o lume-cadavru, pe care se poate opera fără opreliști, pătrunderea aproape voluptuoasă în intimitatea detaliilor, cu rafinament, cu sadism, cu perversitate. Puțini sînt scriitorii care reușesc să le atribuie fiziologiilor umane în descriere o mai
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
s-a întîmplat nimic. Scrisorile mi-au fost returnate. Destinatarul necunoscut. A trebuit să adresez două plicuri noi. Asta a fost tot. Poate că acum am confundat scrisorile. Dar în scrisorile mele de dragoste nu existau niciodată locuri și timpuri precise. De pildă în loc de: Ieri, a fost grozav cu tine în Stadtwald - am scris: A fost grozav cu tine. Nu știu cum se numește femeia care nu mă spală. Pot să jur că n-am avut nimic cu ea. Am cunoscut-o abia
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
telefoane ale unui așa-zis prieten. Recunoașterea păcatului se face numai pe jumătate. Apariția fetei nu este chiar o întîmplare. Dar cum este să afli asta din gurița ei cinică și neiertătoare? O scenă pe care Alina Berzunțeanu o joacă precis, tăios, fără greșeală. Nu am prea mai văzut-o în ultimul timp și mi s-a părut că-și construiește bine, atent, studiat, atacurile, hărțuiala, șantajul, pentru ca să lase masca să alunece și să zărim un chip gol, și el chinuit
La țară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12053_a_13378]
-
nu apare, după spusele lui Aristotel, asemănător, dar totuși mai frumos, ci pur și simplu patetic. Celelalte cerințe formulate de învățătorul lui Alexandru (interpretat în film de Christopher Plummer) privesc potrivirea și statornicia. Prima recomandare a lui Aristotel, cu referință precisă la "firea bărbătească" nu e realizată: s-a comentat deja că eroul e foarte feminin, ceea ce, în contextul corectitudinii politice, e perfect comprehensibil: dacă s-a scris că Dumnezeu e femeie, de ce n-ar fi și Alexandru una? Aristotel mai
Alexandru and Aristotel by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12094_a_13419]
-
forme stranii. Ici-colo recunoști ceva din ceea ce ți-a însoțit somnul, o parte risipindu-se sau luînd altă înfățișare. Capetele regale sînt depersonificate, căpătînd o austeritate tragică. Cine sînt? Sînt ei, probabil toți regii și reginele Scoției. N-au caractere precise. Nici n-au nevoie. Au în schimb caracterul eternității. Ochii lor morți privesc peste apă. Și regele acesta și regina trebuie să înfrunte "vînturile veacurilor". Și aici aceeași problemă a contrastului declanșează conflictul ce se petrece de data aceasta între
Elogiul singurătății by Corneliu Baba () [Corola-journal/Journalistic/12119_a_13444]
-
Procedeul e probabil universal, dar selectarea cifrelor diferă de la o limbă la alta, de la cultură la cultură. în Puțină... aritmetică (1971), Al. Graur amintea că "așa-numitele numere mari nedeterminate, adică numere mari care nu trebuie luate în înțelesul lor precis, ci exprimă numai ideea că e vorba de o cantitate foarte mare" erau diferite la greci (care preferau termenul indicînd "zece mii") față de latini (la care apăreau des "trei sute", "șase sute", "o mie" etc.). De fapt, chiar în interiorul aceleiași limbi, subsistemele culturale
Hiperbole numerice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12137_a_13462]
-
șapteșpe, optîșpe/optușpe, nouășpe/nooșpe - și de acord - douășpe/dooșpe). Nu e însă de exclus să fie și alți factori, pe lîngă comoditatea formei, care să favorizeze anumite numerale. Oricum, relativ moderată (în comparație cu sutele de mii sau milioanele) și aparent precisă, seria popular-familiară pare a se fi specializat pentru conotații negative și ironice, sugerînd o stare de iritare, agasare sau exasperare. Ar merita cercetate mai în amănunțime și preferințele pentru alte cifre mari: șaptezeci de mii ("niște pagini mai serioase care
Hiperbole numerice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12137_a_13462]
-
atât de primejdioase. Dan Voiculescu va intra la guvernare numai dacă va fi sigur că va putea să joace la perfecție partitura calului troian. Altminteri, el va rămâne până la capăt alături de PSD, într-o previzibilă poziție obstrucționistă. Născut din interesele precise și veroase ale unei categorii sociale clar definite, PUR nu se va da în lături de la nici un atentat la stabilitate. Ceea ce în limbaj pur-ist este "clasa medie", la o analiză atentă se dovedește a fi clasa profitorilor tranziției. Soluția
Ciorba de chimicale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12148_a_13473]
-
fumărit, găletărit, gărdurărit, ghindărit, grosărit, ierbărit, măjărit, morărit, oierit, părpărit, pogonărit, poștărit, prisăcărit, săpunărit, sărărit, stînit, stupărit, tutunărit, țigănărit, văcărit, vădrărit etc. Mai puțin numeroase sînt derivatele în -(ăr)ie (cășărie, măjărie) sau în -(ăr)ici (vinărici). O descriere istorică precisă și detaliată a fenomenului se poate găsi în dicționarul de Instituții feudale din țările române (coordonatori Ov. Sachelarie și N. Stoicescu), 1988, care cuprinde toți termenii mai sus citați. Desemnărilor de impozite li se adaugă serii de denumiri pentru slujbașii
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
Comentînd analiza revistei ,The Economist", la capătul căreia se recomandă integrarea României în Uniunea Europeană în anul 2009 (adică la exact douăzeci de ani după căderea regimului comunist), în loc de 2007, Silviu Brucan notează că, deși nu îl bucură confirmarea atît de precisă a prognozei sale, ,n-ar fi nici o nenorocire dacă intrarea în UE ar fi amînată cu doi ani. Între timp, am continua să primim un substanțial ajutor financiar și ne-am pune pe picioare pentru a face față competiției europene
Pariul lui Brucan by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12229_a_13554]
-
toate relatările din presă ale acestor cazuri există și ipoteza că așa-zișii sinucigași ar fi putut fi asasinați, în formula unei sinucideri înscenate. Cazul Erbașu n-ar fi, așadar, o noutate ca dublă punere în scenă fără un răspuns precis. Ori de cîte ori mi s-a ivit prilejul am tăifăsuit cu oameni de afaceri care au reușit să pună ban pe ban în România. Pe unii îi cunosc de pe vremea cînd erau salariați la stat, înainte de revoluție. Unul dintre
Ipotezele cazului Erbașu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12668_a_13993]
-
ultim exemplu de recurență a temei, interesul ei ținînd poate și de ambiguitatea unei duble propuneri de identificare, cu victima și cu agresorul). Succesul lui loser, în momentul de față, se explică desigur prin moda și prestigiul englezei, prin surse precise (un titlu de film, mai multe piese muzicale etc.), dar mai ales prin identificarea cu un model bazat pe concurență, competiție, considerat specific pentru �spiritul nou" al schimbării de mentalitate și de generație. Un discurs tipic face din problema ratării
Șmecheri și luzări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12700_a_14025]
-
Occident, în lumea presei normale, nu e treaba redactorului-șef cum se obține reclama și nici cum se distribuie gazeta. Treaba lui e să facă bine lucrul la care se pricepe: să organizeze paginile cu articole, să acopere cu informații precise realitatea, să atragă colaboratori de calitate. Mulți dintre cei care conduc marile ziare nu sunt (mai ales în lumea anglo-saxonă) neapărat oameni care scriu. Ci oameni care asigură condițiile pentru scris. La noi, orice băiețică iute de condei nu se
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]
-
o linie directă de continuitate în maniere, procedee, spirit și natură". E verosimil acest portret demonizat? Așa să fi fost remarcabilul eseist M. Ralea? Nu sînt cumva verbe așternute la supărare, fără îndestulătoare acoperire? Ni se oferă, totuși, cîteva date precise, ce se cuvin verificate scrupulos, chiar dacă prevedem rezultatul pozitiv al operației: Cînd se va scrie istoria pungii lui M. Ralea se va vedea că este pătată cu felonie și sînge. A fost felon față de binefăcătorul său G. Ibrăileanu care i-
Glose la Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12736_a_14061]
-
seismele din viața socială și politică a României, petrecute sub ochii săi, sînt pur accidentale în economia cărții. În schimb, autorul știe cu precizie cum era îmbrăcat în prima zi de școală, numele animalelor care îi populau curtea copilăriei, momentul precis în care a citit anumite cărți (nu neapărat dintre cele bune). Atenția sa este focalizată exclusiv spre propriul eu, exteriorul este prezent doar prin reproducerea unor raționamente sau a unor senzații rămase în memorie (mirosuri, culori). Rarisime sunt situațiile în
Confesiuni rivelatorii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12715_a_14040]
-
obiecte inedite apar, dar - după un salt temporal îndrăzneț - nu se înțelege prea bine cum s-a produs transformarea: " Se umplu intestinele cu carne, după care cârnații se pun la rece". Tind să cred că, în lipsa unor detalii ceva mai precise asupra umplerii, un cititor fără experiență nu va putea transforma cu adevărat intestinele în cîrnați. Oricum, brevilocvența încurajatoare are interes narativ: diferența dintre timpul acțiunii și cel al povestirii e mare, munci culinare care durează ore în șir sînt rezumate
Tehnici și ambiguități culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12796_a_14121]
-
dupre ce va fiarbe câtvaș", "deci pune-i lapte cât vei socoti că tribue", "îi pune în apă réce să stea câtvaș, și-i dă undă puțintel". Oricum, pe cît de expediată e complicata preparare a mîncărurilor, pe atît de precisă apare, în finalul rețetelor din cartea de "preparate tradiționale", indicația de asortare gastronomică. Nevoia de a accentua specificul local se manifestă în mod decisiv în alegerea potrivită: "Se servesc cu țuică".
Tehnici și ambiguități culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12796_a_14121]
-
său, în primul război mondial. Astfel s-ar explica morbida sa înclinare tradusă printr-un antisemitism feroce. Iudeul, la Celine, fiind ținta principală asupra căreia se abate tirul său interminabil de invective, deslănțuit oricând și fără nici un fel de motiv precis. Interesant e că și unul și celălalt, și Rabelais ca și Celine au fost medici practicând printre săraci. Rabelais a folosit limba vulgară a epocii sale, îndeosebi dialectul local poitdevin. Amintirea lui Villon nu era departe. Trăinicia literaturii autorului lui
Fraza lui Rabelais (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12831_a_14156]
-
mult și mai tare societatea acestui secol. Traducerea și adaptarea Andreei Vulpe și a lui Cristian Juncu este bine ritmată, cu tensiune clară în replică. De aici pleacă tot. Un spectacol de cameră, cu partituri bune actoricești, cu o miză precisă pe un actor de mai mulți ani în trupa de la Comedie, Sandu Pop. Și cred că Andreea Vulpe nu a greșit alegîndu-l. Personajul său, John Smith, își ascunde neputințele, imposibilitatea de a comunica real cu cineva în proiecția de identitate
Locuri și întîmplări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12815_a_14140]
-
se pare o corvoadă. Trupul ei cel mai adesea respinge hrana. Trupul ei e mai inteligent decît ea, el e primul care simte cînd ceva nu e în regulă și care dă alarma înainte ca mintea ei să decanteze limpede, precisă, netă, conștiința acelei nereguli: respinge mîncarea, somnul - sau se îmbolnăvește și își pierde vlaga" (pp. 130-131). În Sumbria nu există destine fericite. Singurătatea, eșecul, deziluzia, nefericirea sînt înscrise în gena locuitorilor acestui ținut. Drama lor este cu atît mai mare
Cartea dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12848_a_14173]
-
plăsmuiri precare... între timp, s-a adunat o imensă zestre de date, de cunoaștere asupra materiei, și raporturile dintre evoluția gândirii muzicale față de informația crudă s-a schimbat fundamental în a doua jumătate a secolului XX: gustul epocii pentru cunoașterea precisă, voința de a înțelege opera și omul cu obiectivitate și întemeiat pe o abordare aprofundată au discreditat literatura adesea aproximativă practicată până atunci în favoarea unor minuțioase cercetări bio-bibliografice. Deschiderea spre lume de după 1990 ne-a arătat că pe alte meleaguri
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]