535 matches
-
minore (în primul război mondial, trupele românești avansează adânc în teritoriul Ungariei - cu toate acestea, după încheierea conflictului, statalitatea Ungariei a fost restaurată). Pentru o analiză mai detaliată a procesului de constituire a alianțelor, vezi Snyder (1997). Pentru cele trei precondiții, vezi, de exemplu, Kupchan și Kupchan (1991, pp. 124-125). Conceptul de „securitate colectivă ideală” a fost preluat de cei doi autori de la Claude (1962, pp. 110, 168). Despre această temă, vezi infra, capitolul „Război și securitate nucleară”. Vezi și supra
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
tot mai standardizate (o tonă de grâu, o duzină de dinți de plug, douăzeci de roți), oamenii au Început să accepte noile unități de măsură. Atât reprezentanții statului, cât și fiziocrații erau convinși că uniformizarea unităților de măsură era o precondiție pentru crearea unei piețe naționale și pentru desfășurarea unei activități economice raționale. Vechiul proiect al statului de a unifica unitățile de măsură În Întregul regat s-a bucurat de o largă susținere populară În secolul al XVIII-lea grație fenomenului
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
alții și specific) relațiile dintre ei. În realitate, orice este legat de orice, iar un domeniu nu poate fi separat de celelalte. Teoria izoleaz) un fragment de realitate de celelalte, pentru a-l analiza teoretic. Izolarea unui domeniu este o precondiție a dezvolt)rii unei teorii care s) explice ce se petrece în interiorul s)u. Dac) nu se respect) precondiția, si aceasta e, desigur, o posibilitate, atunci construcția unei teorii cu privire la chestiunea supus) cercet)rii devine imposibil). Problemă care intervine - așa cum
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
separat de celelalte. Teoria izoleaz) un fragment de realitate de celelalte, pentru a-l analiza teoretic. Izolarea unui domeniu este o precondiție a dezvolt)rii unei teorii care s) explice ce se petrece în interiorul s)u. Dac) nu se respect) precondiția, si aceasta e, desigur, o posibilitate, atunci construcția unei teorii cu privire la chestiunea supus) cercet)rii devine imposibil). Problemă care intervine - așa cum se întâmpl) întotdeauna în cazul teoriilor - nu este dac) izolarea unui domeniu e realist), ci dac) e util). Iar
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
32). Raționamentul analitic, aplicat acolo unde este necesar) o abordare sistemic), determin) stabilirea tuturor tipurilor de condiții care joac) rolul de determinante ale proceselor de formare și de orientare c)tre echilibru ale balantelor de putere, si pe acela de precondiții generale ale p)cii și stabilit)ții mondiale. Unii cer că num)rul de mari puteri s) fie mai mare de dou); alții sunt de p)rere c) o putere principal) ar fi de dorit s) joace rolul puterii echilibratoare
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
într-o situație de auto-ajutorare, supraviețuirea lor depinzând de propriile lor eforturi, în limitele instituite prin lege. În m)sura în care ele se afl) într-o situație de auto-ajutorare, supraviețuirea trece înaintea profitului, ca finalitate, de vreme ce supraviețuirea este o precondiție pentru atingerea altor obiective. Acest corolar se atașeaz) presupoziției fundamentale a economiștilor, ori de câte ori situația firmelor le îndrept)teste s) influențeze atât piața, cât și acțiunea lor reciproc). Câștigurile relative pot fi mult mai importante decât cele absolute, deoarece câștigul unuia
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ca prințul Nicolae să acceadă la tronul ungar 103. Alte zvonuri „complementare“ indicau faptul că Ion I. C. Brătianu, aflat în Italia în acea perioadă, la Conferința de la Genova, tatona posibilitatea căsătoriei lui Nicolae cu una din prințesele italiene, ca o precondiție pentru asistența italiană în favoarea preluării de către prințul român a tronului maghiar 104. În august 1922, Bethlen și Bánffy au fost acuzați în Parlamentul maghiar că nu resping „planurile românești“ de „uniune personală“. Deputatul care a atacat guvernul pe această temă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
tabere, articolele despre culegerea de informații au ca scop dezvăluirea de eventuale ilegalități și erori, precum și îmbunătățirea modului în care operează agențiile 3. Din această perspectivă, secretul care învăluia operațiunile serviciilor secrete a fost fie cauza unor ilegalități, fie o precondiție necesară a acestora. Prin urmare, dezbaterile publice pe marginea problemelor privind culegerea de informații au constituit un remediu în sine. Indiferent ce prejudiciu ar fi adus dezvăluirea unor secrete legitime, acest lucru era considerat nesemnificativ comparativ cu prejudiciile pe care
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
informații care să nu fie deja cunoscute publicului. Acest lucru se datorează, în parte, faptului că am primit drept de acces la informații secrete ce priveau diferite poziții din cadrul conducerii Statelor Unite (totuși, nu și din cadrul vreunui serviciu secret). Ca o precondiție a dreptului de acces, am promis să nu dezvăluim astfel de informații 8. Ce este și mai important, considerăm confidențialitatea esențială în operațiunile de intelligence și, în orice caz, nu credem că publicarea unor amănunte despre misiunile serviciilor secrete americane
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
și adoptând un tânăr care i se părea mai valoros. Respectivele caracteristici ale familiei japoneze erau mult mai propice pentru invazia industriei și a economiei de piață. Și alte cercetări (Berger, 1992) susțin ideea că familia modernă a fost o precondiție a apariției societății industriale. Familia „protoindustrială” din secolul al XVII-lea, în Europa mediului rural, prin faptul că alături de agricultură avea deja legături cu manufacturile (bumbac și textile), a considerat ca valori importante economisirea banilor, efortul sistematic și autocontrolul. Motivația
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a forței de muncă, dar și a măsurilor necesare constituirii unei forțe de muncă competitive și dinamice (învățarea pe tot parcursul vieții, pregătirea și dezvoltarea îndemânărilor muncitorilor), s-a dovedit că flexibilitatea pieței muncii și securitatea nu sunt contradicții, ci precondiții” (Rasmussen, 2005, pp. 54-55). Odată identificate, bunele practici din domeniul politicii sociale trebuie să fie adaptate contextului național în care ar trebui să se articuleze. Din acest punct de vedere, elaborarea unei metode de evaluare inițială, precum și posibilitatea de a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
social se referă la aspecte ale organizării sociale - rețele, norme și încredere - care le permit participanților să acționeze împreună mai eficient pentru a atinge obiective comune” (1995, pp. 664-665). Mai mult decât atât, „capitalul social (Ă) pare să constituie o precondiție a dezvoltării economice, ca și a guvernării eficiente” (Putnam, Leonardi, Nanetti, 1993). Mecanismele care facilitează această relație derivă din proprietățile capitalului social, tratat ca fiind o caracteristică a unei comunități: întărește normele de reciprocitate generalizată; facilitează coordonarea și comunicarea, contribuind
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fost câteva încercări de conceptualizare a sistemelor de credințe, norme, valori și atitudini care determină participarea, mai ales cu referire la domeniile politicii sau ale societății civile. Alexander și Smith (1993) vorbesc despre religie civilă, care este, se presupune, o precondiție a democrației, Bellah și Hammond (1980) se referă la solicitările pentru implicare civică, definite ca „limbaje secundare ale responsabilității sociale” în calitate de practici de angajament pentru bunul public. Alții, precum Inglehard (1990), consideră cultura civică un câmp autonom care explică, printre
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Promovarea în aceste organizații, pe de altă parte, a solicitat aptitudini care astăzi pot fi asimilate leadership-ului. Cei care nu au deținut aceste calități se numără printre membri pasivi ai comunităților de acum. Deținerea „activismului latent”, fără leadership, a constituit precondiția pentru cariere organizaționale scurte care au exclus accesul la poziții de conducere și se manifestă în zilele noastre prin contribuția aparent altruistă la bunul comun. În final, cei care au deținut atât „activism latent”, cât și leadership, au beneficiat, celelalte
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
introdusă gradat și a devenit operantă la 1 iunie 1996. Legea se aplică atât prelucrărilor automate de date, cât și celor manuale. Prin lege: • sunt stabilite drepturile și obligațiile asociate utilizării datelor personale; • se creează un sistem de declarare, ca precondiție a prelucrării informațiilor cu caracter personal; • se înființează Comisia pentru protecția vieții private (Commission de la protection de la vie privée), ca autoritate semiindependentă de supervizare. Alte legi care reglementează protecția datelor cu caracter personal sunt: • Legea din 15 ianuarie 1990, prin
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
caz în parte. Pentru ilustrare voi cita unele dintre cele mai influente tentative în această privință. Talcott Parsons (1953, 1964) optează pentru un punct de vedere universalist. Orice sistem, pentru a funcționa, trebuie să asigure satisfacerea anumitor cerințe funcționale fundamentale (precondiții funcționale cum le denumește sociologul american, pentru a sublinia faptul că ele sunt absolut obligatorii pentru orice sistem social-uman): • Adaptarea: în relația sa cu mediul, sistemul trebuie să obțină facilitățile care îi sunt necesare propriei sale funcționări. • Atingerea scopurilor: mobilizarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o direcție majoră a dezvoltării sociologiei actuale. Ea nu poate însă avea loc decât pe baza înțelegerii dinamicii interne a sistemelor. În această lucrare s-a accentuat în mod special analiza sistemului nu numai pentru faptul că ea este o precondiție esențială a înțelegerii relațiilor dintre sisteme, dar și pentru faptul că în legătură cu ea există acumulările cele mai importante. C. Conștiința ca factor explicativtc " C. Conștiința ca factor explicativ" Capitolul 8 ROLUL CONȘTIINȚEI ÎN EXPLICAȚIA SOCIOLOGICĂtc "Capitolul 8 ROLUL CONȘTIINȚEI ÎN
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
drum destul de lung, un „gol” care a fost umplut de inginerie. Nu se poate întrevedea nici o rațiune pentru care acest lucru să nu fie valabil și pentru relația dintre teoriile sociologice și activitățile practice. O bună teorie sociologică este o precondiție absolută a integrării sociologiei în activitățile practice ale colectivității. Ea nu este însă suficientă. Mai este nevoie de încă ceva, nu mai puțin important:dezvoltarea unui corp special de cunoștințe orientate spre înțelegerea și maximizarea eficienței unei asemenea aplicații sociale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ocupanții acestora trebuie stimulați cu condiții de viață mai bune. Din această teorie decurge necesitatea unui nivel al calității vieții mai ridicat pentru grupurile cu pregătire școlar-profesională mai ridicată. • Teoria consecinței nonfuncționale. Nivelul mai ridicat de aspirații nu este o precondiție necesară exercitării profesiilor mai calificate, dar este o consecință inevitabilă a ridicării nivelului de școlaritate, deși nonfuncțională în raport cu performanțele profesionale. Pentru a-și exercita bine profesia, un medic, un cercetător științific, un profesor nu trebuie să trăiască mai bine decât
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai ridicat de influență socială. Influența asociată cu poziția socială acționează, în calitate de posibil acțional, asupra creșterii aspirațiilor. Și în cazul acestei teorii, creșterea nivelului de aspirații asociată cu nivelul de școlaritate este nonfuncțională înraport cu performanța. Ea nu este o precondiție funcțională a ei, ci un produsnonfuncțional al poziției sociale. În acest caz, soluția este de tipul celei preconizate de teoria precedentă. • Teoria privilegiului tradițional. Nivelul mai ridicat de aspirații asociat cu calificarea și școlaritatea este rezultatul unei inerții a tradiției
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
consecința naturală a luării de decizii democratice? Sunt oare alegerile democratice practic incapabile de a însuma preferințele și de a produce un rezultat majoritar sigur? Pot oare fi găsite unele mecanisme care să încurajeze puterea de rezoluție și să asigure precondițiile de coerență pentru legile și politicile juste? Mesajul este din nou acela că instituțiile sunt importante. Exemplul nostru se va concentra asupra structurii legislaturilor, care adesea pot face cu succes însumarea preferințelor și pot să implementeze politicile publice, chiar și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ideale. Pentru a putea încheia aceste remarci ce privesc întocmirea unor comparații calitative potrivite sunt necesare trei sublinieri finale. Prima este o recapitulare. Ca și în cazul oricărui test, scopul este acela de a se stabili variația variabilei independente, ca precondiție a examinării consecințelor de la nivelul variabilei dependente. Este nerecomandabil să selectăm observațiile doar pentru că anumite valori ale variabilei dependente să se potrivească corespunzător dorințelor noastre cu anumite valori ale variabilei independente. Este foarte mare tentația de a manipula un studiu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
într-o variantă slăbită, ideea unei condiționări a priori a cunoașterii noastre empirice. Încă Reichenbach sublinia, în studiile sale consacrate teoriei relativității, că putem distinge două sensuri în care anumite concepte și principii sunt caracterizate drept a priori: sensul de precondiții necesare și imuabile ale experienței în genere și sensul de elemente constitutive ale cadrului în care se dezvoltă cunoașterea științifică într-o anumită perioadă a evoluției ei istorice. Teoria relativității a arătat că primul sens trebuie să fie abandonat, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
incomplet ideile unei noi cărți pe care nu a putut-o încheia, el face următoarea remarcă semnificativă: „Probabil a devenit clar că poziția pe care o dezvolt este un fel de kantianism post-darwinist. Ca și categoriile lui Kant, lexiconul furnizează precondițiile experienței posibile. Dar categoriile lexicale, spre deosebire de strămoșii lor kantieni, se pot schimba și se schimbă atât cu timpul, cât și cu trecerea de la o comunitate la alta”30. Iar în ultimul text publicat în timpul vieții, Kuhn s-a referit din
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
a referit din nou, mai pe larg, la ceea ce apropie și distinge poziția lui de cea a lui Kant. Reamintind distincția lui Reichenbach între două sensuri care pot fi date conceptului de a priori, acela de elemente imuabile care constituie precondiții ale experienței în genere, și acela de concepte și principii care oferă un cadru în care se realizează cunoașterea despre lume într-un domeniu al cercetării și într-o secvență a istoriei ei, Kuhn scrie: Cu toate că este o sursă mai
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]