544 matches
-
comerciale ale Orientului. Aceste căi sunt în număr de două, calea Salonicului și a Dunării. Ea nu poate permite ca una sau alta să fie amerințate în coastă, nici prin urmare ca o altă înrîurire decât a sa să fie precumpănitoare în România. Dar această înrîurire poate să se exercite altfel decât într-un mod despotic. Ea poate fi blândă și chiar binefăcătoare, Se pare însă că, la București, nu se așteaptă nimeni la o asemenea înrîurire afară de câțiva oameni politici
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de dorit că deplina libertate a Dunării e o condiție esențială pentru dezvoltarea României și că guvernul român are datoria de-a se opune la orice punere la cale care - ar espune navigațiunea de la Porțile de Fier până la Galați influenței precumpănitoare a unei singure puteri. Va primi reglementele cele mai aspre daca vor garanta libertatea tuturor pavilioanelor, se va supune controlului celui mai aspru, cu supoziția însă ca în apele române el să fie exercitat de autorități române. Aceasta e o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
libertatea Dunării este o condiție esențială pentru dezvoltarea economică și politică a României și că va refuza de-a subscrie vro combinațiune al cărei efect ar fi de-a rezerva navigațiunea pe Dunăre, de la Porțile de Fier până la Galați, acțiuni precumpănitoare a unei singure puteri. Românii fiind cu totul dispuși de-a primi reglementele ce se vor crede necesare pentru garantarea libertății Dunării în general, pretențiunea de-a însărcina autoritățile române cu supraveghearea și aplicarea acestor reglemente, cel puțin în apele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a însărcina autoritățile române cu supraveghearea și aplicarea acestor reglemente, cel puțin în apele române, nu are nimic exorbitant. N-ar fi tocmai logic ca o putere care nici nu este țărmureană în partea inferioară a fluviului să aibă vot precumpănitor pentru a dezlega cestiuni ce s-ar isca în apele române și se știe îndealtmintrelea că Austria a renunțat la această pretenție. În realitate guvernul român se arată îndestul de conciliant; nu este el acela care respinge fără discuție un
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
condițiile unui bun esport stau în parte și în îndeplinirea exactă a lucrărilor agricole, a arăturilor. Cabinetul conservator își dă demisia la 27 aprilie 1876 și vine la putere cabinetul Epureanu-Vernescu, în care elementul roșu juca încă un rol secundar. Precumpănitor roșu a devenit guvernul în momentul în care d. I. Brătianu, ministru de finanțe, a luat prezidenția Consiliului, deci în august 1876. Ultimele cinci luni ale anului 1876 sânt ale unei coaliții Brătianu-Vernescu-Ionescu, însă roșii erau deja precumpănitori. Cum s-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rol secundar. Precumpănitor roșu a devenit guvernul în momentul în care d. I. Brătianu, ministru de finanțe, a luat prezidenția Consiliului, deci în august 1876. Ultimele cinci luni ale anului 1876 sânt ale unei coaliții Brătianu-Vernescu-Ionescu, însă roșii erau deja precumpănitori. Cum s-așează însă roșii în scaun balanța comercială devine nefavorabilă. Astfel vedem în anul 1877: Import..................... 335 548 999 Export..................... 141 081 300 Diferență.................... 194 467 699 Va să zică țara a dat atunci cu 194 milioane mai mult decât a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
stat atât precât o interesează pe Austria și că nici o putere nu oferă garanții mai bune pentru libertatea comunicației pe acest râu; iată pentru ce - contrar cu voința Rusiei, dar cu deplina aprobare a Angliei - ele deteră Austriei o influență precumpănitoare în Comisia Dunăreană. Acum vor să modifice toate acestea; influența Austriei trebuie paralizată, dacă nu înlăturată cu totul; căci dacă proiectul Angliei s-ar adopta, dacă ar reuși să escludă pe Austria de la participarea supravegherii navigației între Galați și Porțile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
război din apele României, Serbiei și Bulgariei, arată îndeajuns ce preț a pus Rusia pe această libertate. Cât despre aserțiunea foii "Augsburger Zeitung" că, în Congresul de la Berlin, puterile ar fi atribuit Austriei un fel de poziție privelegiată, o influență precumpănitoare în Comisia Dunăreană, cată să spunem că aceasta e fantazie mare. Cabinetul din Viena nici n-a cerut așa ceva. Unica dispoziție a Tractatului din 1878 c-are se raportă la Austria îndeosebi e aceea care încredințează acestei puteri executarea lucrărilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
foarte curioasă și din cele mai instructive. După ea, Comisia țărmurenilor ar fi să fie prezidată de drept și pe de-a pururea de Austria, care nu e țărmureană, și, în caz de împărțire a voturilor, votul prezidentului ar fi precumpănitor: aceasta ar fi absorbirea micelor state dunărene în folosul Austriei, căci, prin privilegiul pe care ea-l reclamă, ar câștiga dreptul de-a face legi de navigațiune și până în porturile române, sârbești și bulgare. C-un cuvânt, Dunărea ar cădea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Presse", de-a substitui drapelul maritim drapelului fluvial de la Galați pân-la Porțile de Fier, pentru că aceasta ar fi contrariu bunului simț; dar ea se va putea întreba, și celelalte puteri asemenea, daca, primindu-se cererile Austro-Ungariei și acordîndu-i-se un loc precumpănitor în consiliile Principatelor dunărene, Europa nu s-ar espune de-a vedea ivindu-se din partea Rusiei o pretenție exact asemănătoare. Austro-Ungaria nu e țărmureană între Porțile de Fier și Galați; de ce s-ar bucura de-un privilegiu refuzat Rusiei, care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fluviului. De-or fi întemeiate propunerile acestea asupra scopurilor Austriei sau de n-or fi, un lucru e incontestabil, că nimic din Tractatul de la Berlin nu justifică proiectul creării unei comisii de supravegheare în care Austria să exercite un rol precumpănitor, proiect care a dat loc la polemica de care ne ocupăm. Art. 55 al Tractatului - observă cu mult drept cuvânt memoriul român - n-a prevăzut instituirea unei comisii de felul acesta. Unde a aflat Austria acest principiu? Art. 55 zice
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
reglementelor cari vor fi elaborate pentru navigarea între Porțile de Fier și Galați, Comisie în care delegatul austro-ungar va avea să exercite pe de-a pururea prezidenția și, în caz de împărțeală a voturilor, acela al delegatului ei să fie precumpănitor. "Times" întreprinde să dovedească că tratatele justifică aceste pretențiuni. Adevărul e că ele sânt absolut condamnate de către tratate. "Comisiunea Mixtă - zice în esență foaia engleză - nu e o invenție a Austriei; se vorbea deja de ea în Tractatul de la Paris
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
deși principat vasal, și Austro-Ungaria, deși ea nu atinge cu teritoriul ei cursul râului decât la un singur punct, adecă la Porțile de Fier. Austria stipulează între altele că ea va exercita prezidenția în această comisie și va avea vot precumpănitor în caz de împărțeală a voturilor. Se adaugă, deși nu știm cu ce drept, că Austria își rezervă de-a întinde mai târziu acțiunea acestei Comisii de țărmureni până la gurile Dunării când, la 1883, puterile Comisiei Europene vor fi espirat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acestea ce întîmpinări a fost în stare să ridice avanproiectul austriac. Se întîmpină că formarea unei comisii executive n-a fost nici stabilită, nici prevăzută prin tractate. I se contestă Austro-Ungariei calitatea de stat țărmurean. Se pretinde că, mulțumită votului precumpănitor pe care și-l atribuie această putere, îi va fi de-ajuns de-a-și câștiga un singur alt vot în Comisie pentru a-și asigura supremația și a o pune în serviciul scopurilor ei. Scopurile ei, se adaugă, nu tind
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
zelul susținătorilor pretendentului la scaunul Moldovei, fie că aceștia erau boieri moldoveni, pribegi în Polonia, fie că erau nobili poloni de la hotarul Moldovei. Dar, în afara acestor considerente, există un motiv mai important care ar fi trebuit să influențeze în mod precumpănitor atitudinea lui Ștefan. Suzerani recunoscuți de toți voievozii Moldovei, regii poloni, în conformitate cu moravurile medievale și mai ales în situația „specială” în care se afla Ștefan cel Mare în anii 1457-1458, nu ar fi tolerat încălcarea acestei suzeranități și ar fi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în spațiile ambelor țări de sorginte latină. Reconstituind istoria acestei familii, autorul a găsit printre Cazabani, înrudiți prin ani și ani, și "italieni, englezi, austrieci, stabiliți pentru totdeauna pe pământul țării și devenind români prin căsătoria cu autohtonii". Dincolo de aspectul precumpănitor documentar, captivant și antrenant al cărții, autorul e prezent în fiecare pagină, conducându-ne binevoitor și erudit, obligându-ne la un tainic și intim dialog cu eroii cărții și cu noi înșine. Românii au primit din prea plinul altor popoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
la critica teatrală, S. subliniază că un comentariu trebuie să fie cât mai puțin împovărat de subiectivism, de arbitrar, spre a putea releva cât mai plauzibil „universul valoric propus de regizor”. Actul critic vrednic de interes nu poate fi decât „precumpănitor științific”, obiectiv, excluzând „poziția favorizantă fie față de text, fie față de alte componente ale spectacolului”. În concordanță cu aceste principii sunt analizate spectacole atât cu piese românești, contemporane și clasice, aparținând lui Titus Popovici, Paul Everac, Horia Lovinescu, D. R. Popescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289982_a_291311]
-
într’un regim normal al libertății economice și juridice depline. Pe de altă parte, din punct de vedere economic general și din punct de vedere fiscal - economia evreească de naționalitate română sau acționând pe teritoriul român, prin însăși substituirea sa precumpănitoare în funcțiuni economice de primă importanță, intrase vrând nevrând în compunerea potențialului de războiu al țării și în complexul mijloacelor necesare pregătirii de război a națiunii și teritoriului. Încercarea de a întări situația elementului românesc, făcută prin Legea din 1934
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
totul de pământul care este al lui și al copiilor lui”. Ca șef al guvernului, Ion I.C. Brătianu explica inițiativa reformelor și, implicit revizuirea Constituției ca decurgând în primul rând din interesele generale ale statului modern: „În evenimentele recente rolul precumpănitor l-a avut oștirea. De aici a apărut necesitatea de a veghea cu o solicitudine mai caldă decât oricând, la tot ceea ce poate dezvolta puterile noastre militare. A apărut mai imperios ca oricând necesitatea dezvoltării a tot ce s-a
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
relațiile dintre cultura și literatura română veche și cele slave ori zăbovește asupra procesului de „românizare” a culturii noastre, veritabilă revoluție, „dezrobire a scrisului în limba populară”, ca în Începuturile și biruința scrisului în limba română (1965), cu relevarea funcției precumpănitoare a factorului intern (o „inițiativă internă” ce viza afirmarea unor valori), a trebuințelor lăuntrice în acest complex (Începuturile scrisului în limba română nu pot fi despărțite de ridicarea [...] micii nobilimi și a orașelor”). S-a simțit astfel îndreptățit (și pregătit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
cu Austria, numaidecât le scoaseră din vigoare, dezavuând și chiar sancționarea împăratului. Se știe cumcă "uniunea" sau mai potrivit fuziunea Transilvaniei cu Ungaria, așa precum s-a efectuat, s-a făcut în contra voiei și interesului poporului român, care este majoritatea precumpănitoare a locuitorilor Transilvaniei. Nu e lipsă ca noi să descoperim maghiarilor cumcă aceasta a străbătut până la suflet pe poporul român, căci aceasta o știu ei prea bine, o știe lumea. Nu e scopul nostru a discuta aici legalitatea acestor acte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au drept de alegere și pentru municipii, - apoi cu censul cel mare poporul român dă un contingent foarte neînsemnat de alegători, iară nobilii maghiari, fie ei cât de calici, tot sunt alegători. Iarăși lucru firesc: cei aleși în partea lor precumpănitoare sunt din șirul celor scoși prin jidani dintre viriliști. Și așa: fie românii în municipiu în majoritate cât de precumpănitoare, în reprezentanța lui, după lege, ei rămân într-o minoritate ce dispare. Fiindcă școlile confesionale totodată sunt și naționale, statul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
alegători, iară nobilii maghiari, fie ei cât de calici, tot sunt alegători. Iarăși lucru firesc: cei aleși în partea lor precumpănitoare sunt din șirul celor scoși prin jidani dintre viriliști. Și așa: fie românii în municipiu în majoritate cât de precumpănitoare, în reprezentanța lui, după lege, ei rămân într-o minoritate ce dispare. Fiindcă școlile confesionale totodată sunt și naționale, statul, prin legea despre instrucțiunea poporală, cu încetul le desființează și le înlocuiește cu cele comunale, cari în esență sunt maghiare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dintre părinți vor fi încredințați copiii minori", stabilind, pentru fiecare dintre ei "dacă va fi încredințat tatălui sau mamei". Instanța va decide cu privire la încredințarea copiilor în funcție de criteriul interesului acestora, de mai mulți factori, fără ca vreunul din aceștia să fie considerat precumpănitor și anume: > vârsta frageda a copilului (când copilul va fi încredințat mamei, chiar dacă divorțul a fost pronunțat din vina ei); > afecțiunea copilului față de unul din părinți mai mare decât față de celălalt; > unul din soți fiind vinovat de divorț nu ar
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
familiei la reproducerea populației și perpetuarea speciei umane; 2) funcția economică, caracterizată prin relațiile patrimoniale dintre soți, administrarea bugetulului in familie și creerea proprietatii comune în devălmășania soților, alături de care există proprietatea soților asupra bunurilor proprii. În relațiile dintre soți, precumpănitoare sunt relațiile personale, fundamentate pe afecțiunea și sprijinul lor moral și material reciproc; 3) funcția educativă care evidențiază rolul important pe care familia îl are în educarea copiilor, ambii părinți având responsabilitatea comună pentru creșterea și dezvoltarea lor. Numeroase norme
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]