335 matches
-
întronează pacea pe pământ!”. În rândurile acestei cărți, străbătută de geniul creator al unui mare iubitor de patrie, limbă, tradiții și obiceiuri, înzestra de marele Creator al Universului, am găsit cheia de boltă a unei înțelepte îndrumări de-a nu precupeți nici timp, nici eforturi în a restabili armonia cu marele vecin de la Răsărit și a conlucra pentru o europă Unită, unde România își are un loc bine memritat atât geo-strategic, cultural și economic. De-a lungul timpului, peste ținuturile daco-pontice
„ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATIUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358172_a_359501]
-
rară, Au culori din cer desprinse, Revin în noua primăvară, Puternice metafore aprinse. Prin galeriile întunecate, Cu multe secrete neatinse, Din plimbările mele toate, Păstrez metafore aprinse. Fragmente din zidurile vieții, Au fost din timp desprinse, Le puneau în tasuri precupeții, Vânzând metafore aprinse. Nu le lipseau cumpărătorii, Nefiind la preț respinse, Nu le știau prețul cârtitorii, Mirabile metafore aprinse. Câte lucruri nesurprinse, Au rămas mereu nestinse, Fiind în suflete cuprinse, Acele metafore aprinse. Referință Bibliografică: METAFORE APRINSE / Mihai Leonte : Confluențe
METAFORE APRINSE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357612_a_358941]
-
atunci când la capătul drumului stătea amenințătoare moartea. Iată de ce, astăzi este momentul bucuriei, dar și al reculegerii, în care întregul neam românesc își îndreaptă gândurile de mulțumire și de recunoștință spre iluștrii înaintași, spre toți aceia care, fără a-și precupeți sângele și viața, s-au jertfit pentru desăvârșirea unității naționale a statului român. În acest sens, importantă fiind însă unitatea, trăirea și bucuria sufletească sinceră a participanților la manifestările organizate cu această ocazie la București, Alba Iulia, în toate municipiile
1 DECEMBRIE – NE ADUCE AMINTE CĂ AVEM NEVOIE DE UNITATE NAŢIONALĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344616_a_345945]
-
plăpând - Și doar nevolnicii se-ndeasă Să ia din Rai - ce-or mai fi vrând - De Sărbători, din ce n-aveți Să dați, colegii mei, mereu - Ca să mai fie Dumnezeu Nu Hoț de bani, și Hoț de Vieți Ca Marii Lumii Precupeți, Ci om, ce dă din tot ce n-are, Măsura sa, mereu datoare ... 19 decembrie 2011 Referință Bibliografică: URARE DE SĂRBĂTORI / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 353, Anul I, 19 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
URARE DE SĂRBĂTORI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359473_a_360802]
-
abia de putea fi înțeles: - Admirabil!... Exceptional!... Ce forme superbe!... Cum poate oare natura asta să fie așa de perfectă în formele ei... Nu sunt în măsură să-mi exprim toată recunoștința acelor generații de cercetători anonimi care n-au precupețit eforturile... care va să zică și-acuma îmi aduc aminte... După cum începu bătrânul muzeograf disertația, Tudor și puștiul său înțeleseseră repede că n-au nicio șansă să ajungă la capăt cu lămurirea misterului. Își făceau probleme cum să plece cât mai repede de
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359821_a_361150]
-
soților Vasile și Otilia Sfarghiu este cât se poate de credibil, pentru că au scris întotdeauna din imbold lăuntric, din nevoia de a oferi semenilor tot ce au putut cunoaște prin învățătură și strădanie continuă, fără odihnă și fără a-și precupeți forțele chiar la vârstă înaintată. Nu au scris niciodată din nevoia de bani ori doar pentru a ieși în evidență, pentru a brava, pentru a face pe interesanții. În felul acesta, au fost și sunt văzuți, analizați și apreciați, caracterizați
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
stareți și călugări, cât și față de acești sfinți ctitori care au zidit și ne-au dat această moștenire spirituală și culturală care este Mănăstirea Putna. Rămân, așadar, cu un gând și o dorință fierbinte de recunoștință și de a nu precupeți nimic, de a nu mă cruța întru nimic când este vorba de tot ceea ce înseamnă Mănăstirea Putna, de a mă jertfi pe acest altar curat al conștiinței naționale. Și prin aceasta înțeleg să caut să simt bucuria și lacrima tuturor
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
trăit tot felul de stări după discursul acestei doamne și am încercat să renunț la tot ce ține de subiectivism, de cârcotă și de proastele obiceiuri ale românului în general de a aplica judecăți de valoare și de a nu precupeți niciun efort în a-și da cu părerea despre tot ce ne înconjoară... dar la câți porumbei i-au ieșit pe gură doamnei Vasilescu, mi-a fost greu să nu fiu critică. Mi-am amintit de fotbaliștii români care vorbeau
Cum învață oltenii engleză () [Corola-blog/BlogPost/338187_a_339516]
-
ce, un microfon și îi încântă pe toți cu vocea ei. Cei care au sprijinit-o, au înțeles-o și au ajutat-o pe Lucky Marinescu să își vadă visul cu ochii, au fost bunicii și părinții, care nu au precupețit nimic pentru că într-o zi, copilul lor drag să iși împlinească năzuințele. În prezent, Lucky Marinescu locuiește în București. Are un fiu, Laurențiu, care a moștenit pasiunea pentru muzica a mamei sale. - De unde a pornit interesul tău pentru muzica ușoară
REPLICI DE ATUNCI SI DE ACUM, INTR-UN DIALOG CU LUCKY MARINESCU, ARTIST LIRIC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 126 din 06 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344254_a_345583]
-
pentru toate trăirile noastre, se bucură când suntem fericiți, suferă și plânge când suntem triști, abătuți, împovărați de necazurile, neajunsurile, dezamăgirile și neîmplinirile vieții. Mama este aceea care pentru noi își pune viața în pericol fără să ezite, fără să precupețească absolut nimic din ceea ce aparține ființei ei. Astăzi, în haine cernite și momente de profundă durere sufletească, cu un cumplit și imens dor după cea care a trecut întru cele veșnice, ”a urcat la ceruri”, vreau să dedic câteva rânduri
DR. IONUŢ HORIA T. LEOVEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343296_a_344625]
-
Stuparu a scris multe cărți de spiritualitate, atât de poezie cât și de proză. În Antologie se prezintă cu un grupaj admirabil de poeme sacre, mărturii de credință și gesturi de bunăvoire. Ea aduce „Mântuitorului Slavă!” - prin condeiul său destoinic, neprecupețindu-și cuvintele atunci când e vorba despre Dumnezeu. Poemele ei sunt „clipe de Lumină” care ne îmblânzesc ființa. Legătura tainică dintre trup și suflet este considerată de autoare drept o „Îmbinare divină”. Poemele Ioanei Stuparu sunt strigăte tainice către Dumnezeu și
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
se mai ușurează cu fiecare liturghie închinată pomenirii lor. Florica îl îndoctrinează de fiecare dată pe Gheorghe omul ei, cu aceste argumente când el se arată sceptic cu utilitate acestor tradiții, impresionat de sârgul cu care nevasta lui nu-și precupețește nici un efort, pentru a încropi în fiecare an cele trebuincioase în a face pomenile de sâmbăta morților și taierul pe care îl duce la biserică, pentru veșnica pomenire a celor răposați, dintre neamurile lor. Azi fiind ultima sâmbătă a morților
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
Vânduta-ți oare hoardelor de-afară,/ în târgul vremii, una din moșii?/ Eu nu cunosc pe lume avuții/să-mi poată prețui un colț de țară.// *** Ci nu păstra în inimă sminteală,/ că nu plăieșii și-au ieșit din minți/precupețind Moldova pe arginți,/ cum le-ai adus la cuget bănuială.// Ei zac în lanțuri, lângă hăul mării, /și trag în juguri puse de călăi./ Bicele însă nu le țin ai tăi/și mâna ce izbește nu-i a țării//. *** Măria
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
prefecților și a celorlalți funcționari publici care, după ce au fost instruiți pe sume considerabile suportate de la bugetul statului și au semnat contractele individuale de muncă obligându-se ferm ca prin întreaga lor activitate profesională să servească Țara, Legea și Poporul neprecupețindu-și nici viața prin jurământul depus pe Biblie?! Cum de acest popor asistă nepăsător de atâția amar de ani la așa zisa ”privatizare” fără să realizeze că de fapt, sub ochii lor se petrece cel mai ordinar jaf al economiei
CHELTUIELI INUTILE de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380814_a_382143]
-
redusă decât cea a părintelui, care s-a născut în 1933, l-a marcat mult pe acesta din urmă. Rostește cuvinte pline de respect și de consolare la adresa soției prietenului său, Victoria Cociaș, actriță venerată de public, care n-a precupețit niciun efort pentru a veni alături de soțul ei bolnav, îngrijindu-l cu profundă dragoste în anii din urmă. Tot ea este cea care a interpretat cu magistrală noblețe și dăruire rolul mamei personajului principal (autorul însuși) în cele două ecranizări
RĂMAS BUN LA ROŞIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375302_a_376631]
-
spulberate. A fost prea corect și prea cinstit într-o societate destul de măcinată. Vasile Plăvan un Slavici al Bucovinei, volum apărut cu sprijinul Fundației Universității Ioan Slavici, rămâne în memoria colectivă ca o reparație morală față de cel ce nu a precupețit nimic în a-și atinge idealul. - Cum simți tu, dragă Mariana, această istorie care calcă peste suflete lăsând poveri sângerânde? - O povară mistuitoare. Durerea Bucovinei o simt mereu ca pe o lacrimă fierbinte pe obraz. Mă arde. Nu cred că
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
le traversam că medici, ca slujbași ”în halat alb” la căpătâiul celor aflați în suferință și deznădejde. Aducem pe această cale, calde mulțumiri, respect și recunoștință familiilor noastre dragi care ne-au fost și ne sunt alături, care nu au precupețit nici un efort în formarea noastră că oameni, ca medici, ca profesioniști. (Autorii) MΟTIVAȚIA LUСRĂRII Luсrarеa dе față nu vrеa să fiе dесât ο prеzеntarе sub fοrmă dе сοnspесtе pе baza unеi vastе bibliοgrafii rеfеritοarе la urgеnțеlе mеdiсο-сhirurgiсalе. Sсοpul luсrării еstе
ASISTENŢA MEDICALĂ ÎN ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU OCLUZIE INTESTINALĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/372981_a_374310]
-
Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 828 din 07 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Poetă, promotor cultural ce promovează literatura română pe meridianele lumii, fondatoarea revistei internaționale STARPRESS, Ligya Diaconescu vine în fața cititorilor săi pentru care nu-și precupețește eforturile de a le aduce în casele lor talentele reprezentative ale literaturii române contemporane, și nu numai, volumul de poezie „Drum“. Încă din titlu poeta își pune în gardă cititorul că este vorba de o cale ce străbate panoplia policoloră
POEZIA CA REZONANŢĂ A METAFOREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345754_a_347083]
-
04 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Cronică de Al.Florin Țene Poezia ca rezonanță a metaforei Poetă, promotor cultural ce promovează literatura română pe meridianele lumii, fondatoarea revistei internaționale STARPRES, Ligya Diaconescu vine în fața cititorilor săi pentru care nu-și precupețește eforturile de a le aduce în casele lor talentele reprezentative ale literaturii române contemporane, și nu numai, volumul de poezie “ Drum“. Încă din titlu poeta își pune în gardă cititorul că este vorba de o cale ce străbate panoplia policoloră
POEZIA CA REZONANŢĂ A METAFOREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346048_a_347377]
-
Ionescu, un perseverent continuator postbelic al libertății interbelice. Filosoful și gânditorul creștin Nae Ionescu în conștiința contemporanilor Arșavir Acterian - “Nae Ionescu a fost un vorbitor cu o putere de captare magnetică a atenției ascultătorilor, de altfel, ca și în scris, neprecupețindu-și ironia, sarcasmul, spriritul polemic, dar și capacitatea de sintetizare a problemelor și de adâncire a considerațiilor vizând miezul lucrurilor discutate...” Vasile Băncilă - “Într-o societate în care cei mai mulți trăiesc cvasivegetativ, pe linii mai mult etnografice și mai mult biologice
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
un subcapitol și despre aceștia: „Haiducii Ciungu, Mălai, Voinea și Breazu” - se spune că de la ei se trag numele localităților: Ciunget, Mălaia, Voineasa și Brezoi., „Haiducii de pe Valea Lotrului”, „Comoara din peștera haiducilor lotreni”, „Comoara haiducilor” etc. Autorul n-a precupețit nici un efort ca să adune legende și despre floră și faună dar și alte diverse legende. La finalul cărții domnului inginer Gheorghe Efrim, „Brezoi, Oraș în Țara Loviștei - vatră de colinde și legende” sunt pagini cu imagini inedite preluate de pe fotografii
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
viața își derulează cursul firesc și de neoprit. Într-o zi vine pe lume un pui de om, în alta, unul dintre locuitorii acestor ținuturi de legendă, după o viață lungă pe acest pământ, pleacă spre cele veșnice.” Scriitoarea nu precupețește nici un efort și își manifestă deschis dragostea și admirația față de pământul strămoșesc, prorocind de bun augur viitorul generațiilor care vor dăinui pe aceste plaiuri. „Fiecare generație care va veni și va sălășlui în aceste locuri are datoria de a păstra
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
am molipsit de cumpănire de la Cibinul traversat de poduri frumoase, râul care dă cotul moale, cu apă aproape stătătoare, între malurile umbrite de sălcii aplecate spre ochiul apei, într-o oglindire care îmbie la ... reflecție. În Piața Cibin, țăranii nu... precupețesc. Așezați reglementar, cu șorțuri curate, licență și prețuri la vedere, te tratează cu mină serioasă, de-ți trebuie ureche muzicală foarte fină ca să sesizei ironia dulce acrișoară a câte unui comentariu laconic, aruncat în vânt de mărginenii cu clop sau
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
a întinde între preferințele publicului și disponibilitatea protagoniștilor de spectacole veritabile acel pod al ofertei clăditoare de armonie și fericire a muzicii. E o rară virtute această, a oamenilor pricepuți în arta scenei ajunsă azi la îndemână negustorilor de spectacole precupețite în formă ghișefturilor și de pe urma această. Pentru că izbânzile sale să fie în beneficiul publicului, artistul Florin Apostol a avut colaborări printre alții cu Al Bano sau Bonnie Tyler. De asemenea, a impresariat-o pe Mădălina Manole și a și cântat
FLORIN APOSTOL. MAREA, CA O IUBITĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373151_a_374480]
-
de gest. I-am mulțumit, am ieșit afară cu bătrânica mea, i-am dat medicamentele, am chemat un taxi, și-am trimis-o acasă, undeva prin Balta Alba, rugând-o ca atunci când va mai avea vreo nevoie urgentă, să nu precupețească nici un efort în a mă contacta.Așa am ajuns eu s-o cunosc pe acestă distinsă bătrânică și care de-a lungul unui an, mi-a fost foarte dragă și mergem la ea, cu mare plăcere. Acum, revenind în present
AMINTIRI ŞI GÂNDURI, DESPRE CEI DE DINCOLO DE NOI. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376129_a_377458]