130 matches
-
Scrieri lingvistice, p. 163. 83. Arune pumnul, op.cit., vol. IV, 1, p. 37. 84. Const. Diaconovici-Loga, Chiemare la tipărirea cărților românești, p. 8. 85. G.Dem. Teodorescu, Vieața și operile lui Eufrosin poteca (București, 1889), p. 57. 86. Iordache Mălinescu, precuvântare, in: petru Maior, Istoria pentru începutul Românilor în Dachia, (Buda, 1834). 87. I. Heliade-Rădulescu, Curierul românesc, no. 1, 8/20 april 1829. 88. N. Iorga, Istoria presei românești (București, 1922), p. 67. 89. N. Iorga, Contribuții la istoria literaturii române
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Termenul românesc nu lipsea însă din vocabularul rusesc. O dovedea, încă la 1827, Ștefan Margellă cu a sa Gramatică Russască- Rumânească, publicată la Petrograd, pentru ca „să înlesnească învățarea limbii rusești pentru rumâni și rumânești pentru ruși“, după cum precizează autorul în Precuvîntare la gramatica sa <footnote Vezi Ștefan Ciobanu, Cultura românească în Basarabia sub stăpînirea rusă, în „Limba română“, Chișinău, 1992, nr. 3-4, p. 159. footnote> . S-ar putea crede că termenul românesc era folosit numai pentru trimitere la limba vorbită la
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de naționalitate și unificare politică este unul dintre semnele distinctive ale istoriografiei romantice, prin care se disociază de paradigma iluministă a Școlii Ardelene în care revendicarea unificării politice a tuturor românilor nu figura printre obiectivele urmărite prin instrumentalizarea cunoașterii istorice. Precuvântarea la Idee repede constituie un adevărat manifest al naționalismului istoriografic de factură romantică, în care F. Aaron rezumă, în câteva pagini scrise cu patimă, suișurile și coborâșurile duhului național în istorie. Odată cu Aaron, care poate fi considerat drept inauguratorul romanticismului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nu afirmă explicit acest deziderat. Aaron, de exemplu, atât de pasionant în militantismul pe care îl desfășoară în Idee repede..., în Manual... se remarcă printr-o sobrietate profesorală văduvită de patosul naționalist exprimat anterior. Iar în cazul lui Albineț, cu toate că Precuvântarea pe care o atașează ca prolog la manualul său de istorie a principatului Moldovei este redactată pe liniile stabilite de Kogălniceanu în Cuvântul... său din 1843, preia selectiv pasaje din acesta, încorporând doar formule precaute și lăsând pe dinafară enunțurile
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ieșean până la Ștefan ce Mare: "Planul său cel favorit de a uni sub domnia lui toată România, îl făcu de a căuta pretecsturi, sub care se poată începe resboiu cu Radul domnul Valahiei" (Albineț, 1845, pp. 92-93). Apoi, în finalul Precuvântării sale la Manual..., Albineț laudă ideile veacului al XIX-lea (patriotismul și iluminismul asociate cu Petru Maior și Școala Ardeleană), comparându-le cu "focul lui Promiteu adus din ceriu", al căror efect a constat în "a aprinde în inimele tinerimei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Ardeleană), comparându-le cu "focul lui Promiteu adus din ceriu", al căror efect a constat în "a aprinde în inimele tinerimei Românilor sentimentul civilizației" (Albineț, 1845, p. XXX). În spiritul formulei de încheiere a rugăciunilor creștine - amin! -, Albineț își încheie Precuvântarea cu această năzuință: "Fie ca lucrul început întru renașterea morală și politică a Românilor se ajungă la ținta dorinților poftite de toți bine cugetătorii și adevărații patrioți" (Albineț, 1845, p. XXXII). Criptic și evaziv, nu putem decât intui că ținta
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
daco-romane. Teza sintetică nu este, totuși, o ruptură față de paradigma puristă a Școlii Ardelene, ci mai curând o revizuire a acesteia. Elementul dominant, de fapt singurul care contează și care este arborat ca simbol identitar, este cel roman. Încă din Precuvântarea volumului, care conține miezul programatic al manualului, Xenopol afirmă că întreaga identitate națională a românilor "se bazează pe ideea că suntem un popor de viță romană. Această idee, [...] este temelia întregeĭ noastre viețĭ, rațiunea pentru care nu primim contopirea cu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
tipografia lui I. Eliad [Text cu caractere chirilice]. Aaron, F. (1843). Patria, patriotul și patriotismul, București: Tipografia curții a lui Fr. Valbaum [Cu alfabet de tranziție]. Bălcescu, N. (1894). Istoria românilor sub Mihaiu Vodă Viteazul (3 volume), însoțită de o precuvântare și note de Al. I. Odobescu, Bucuresci: Editura Librăriei Socecŭ & Comp. Edițiune școlară aprobată de Ministerul Instrucțiunii Publice și al Cultelor. Baltiiski, N. (1945). Despre patriotism. Scânteia, Anul 2, Nr. 253, 254 și 255 din 18, 20 și 21 iunie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Precuvântare De mult am avut intenția să alcătuiesc un studiu despre marile personalități ale Olteniței.Mă gândisem, chiar să extind tema aceasta, mediatizând și personalități nu numai din municipiu, ci și din comunele limitrofe.Totuși, ținând cont, că orașul nostru dunărean
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3142]
-
e diacronică! 8 „Arma întâi și cea mai grozavă care a bătut cetatea trecutului - susține A. Russo - a fost schimbarea portului vechi. Straiul făcea omul; feliul hainei modelează trupul și mintea, și întipărește din părinți în fii tradițiile și obiceiurile. Precuvântarea istoriei moderne a țărilor române este neapărat schimbul portului; țivilizația de astăzi este fapta logică a părăsirei hainilor vechi; ideea nouă a năvălit în țară odată cu pantalonii, și mai strașnici decât năvălirile tătărești: în cât ai scăpăra, au pârjolit șacșâri
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ci intră de-a dreptul în realitatea cotidiană. Și aceasta ne trebuie acum. (G.D. Cărți și reviste din „Revista Bucovinei” nr.2/1943) * Candela, Jurnalŭ bisericescŭ-literariŭ apare o dată pe lună nr. 1 în Cernăuți, la 1 iulie 1882, cu o precuvântare a redactorului - primar dr. V. Mitrofani, care „aduce mulțumiri preoțimii bucovinene, I.P.S.S. părintelui Arhiepiscop și Mitropolit al Bucovinei și Dalmației - Silvestru care „a dus la împlinire o dorință de mult simțită și adesea discutată de cler și credincioși” Adresându-se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
revistei semestriale „De la Nistru pân' la Tisa” este rodul unor oameni tineri din nordul Bucovinei și nordul Maramureșului istoric, care, împărțind același destin, vor să-și aducă contribuția la propășirea culturală a românilor din Ucraina. Scopul nostru comun - aflăm din Precuvântare - constă în valorificarea trecutului istoric, tezaurului folcloric și moștenirii literare dintr-o vastă regiune intracarpatică. Așezând această modestă punte între Nordul Bucovinei și nordul Maramureșului istoric, pornim, cu icoana lui Eminescu în Inimă, la un drum, încă anevoios, ce duce
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de necontestat în istoria publicisticii medicale românești, cu toată existența sa efemeră. Aici ne interesează, în special, reflectarea unor aspecte legate de Ospiciul Neamț. Redactorii Nosographului, dr. D. Ulea, medic primar, și dr. M. Moscovici, medic secundar, menționează chiar în precuvântarea apărută în primul număr că apariția publicației este determinată de cazuistica foarte bogată de la Ospitalul și Ospiciul pe care, ambii, îl serveau în comun, "fiecare din aceste ospitale având un număr de 80 crivate, și singurul ospital de Neamțu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
României a Principelui Carol de Hohenzollern, în urma refuzului comitelui de Flandra. Toată corespondența și toată strădania oamenilor noștri de stat întru a dobândi un Principe străin este pe larg și documentat expusă de d. Dimitrie A. Sturdza în remarcabila sa precuvântare făcută în capul volumului întâi intitulat: Treizeci de ani de domnie ai Regelui Carol I. Dar noi, ieșenii, departe de centrul unde se urzeau toate aceste și în necunoștința împrejurărilor, eram cuprinși de o mare grijă neștiind unde ne va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
istorice dar și literare. Volumul domniei sale face mai mult decât o duzină de teze de doctorat, scrise și publicate în țară sau în afară, pe tema prăbușirii comunismului românesc! Dr. Liviu Țăranu Consilier superior, CNSAS București 17 august 2012 14 PRECUVÂNTARE Cartea de față s-a țesut pe baza unor scurte însemnări. Au fost doar câteva fraze scurte, scrise în grabă la intervale mari de timp, pe parcursul a cinci ani. Acestea au ajutat memoria să retrăiască vremuri triste și dureroase. Timpul
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
aspirațiile lui. Noua carte a scriitoarei Dorina Stoica o așteptam demult. Autoarea merită respectul și prețuirea noastră pentru curajul și strădania de a-și aduce contribuția la cunoașterea reală a comunismului. Geta Modiga 223 CUPRINS Cuvântul cercetătorului (Liviu Țăranu) ................................ 7 Precuvântare ............................................... ........................ 14 Capitolul I. Vremea schimbării .......................................... 17 Fabrica ............................................... ............................... 23 Un trai de coșmar ............................................... ............... 23 Drama alimentelor de bază ............................................... . 27 Cu rochia sfâșiată pentru o câteva tacâmuri ....................... 28 Concediile accesibile oricui ............................................... 29 Policalificarea ............................................... .................... 30 Pe drumul spre necunoscut ............................................... . 35 Capitolul II. De la
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
a făcut prea mare caz nu e decât o producție de tălmăciri de Psaltiri, Tetraevanghele, Praxii, Biblii, Slujebnice, Molitvenice, Minee, Paterice etc. O Viață a sfântului Léger sau un Heliant n-avem în această epocă. Traducerile sunt însoțite uneori de precuvântări, care au interesul lor filologic și psihologic. Procurîndu-și teasc de la Petru Movilă, mitropolitul de obârșie română din Kiev, Matei Basarab începu seria tipăriturilor printr-un Molitvenic slavon în 1635 și prin Pravila românească ("direptătoriu de leage") tălmăcită după un nomocanon
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
I. Heliade-Rădulescu, N. Rucăreanu, Petre Grădișteanu și Al. Depărățeanu. La rubricile literare sunt prezenți cu versuri Gr. Alexandrescu, C. D. Aricescu, Gr. Serrurie, iar D. Fotino, I. G. Valentineanu, Gh. Peșacov și Gh. Sion cu traduceri. C. Aristia scrie o precuvântare pentru a explica modul în care a tradus din Plutarh; lui C. Negruzzi i se retipărește nuvela Zoe; o parte din versurile lui B. P. Mumuleanu sunt publicate împreună cu o biografie a poetului. Scriitorii străini din care s-a tălmăcit
TIMPUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290181_a_291510]
-
alcătuind în 1898 un Chestionar folkloristic, adresat învățătorilor, referitor la cele mai diverse aspecte ale culturii populare. Instrucțiunile pentru colectarea datelor prevedeau, printre altele, consemnarea numelui satului, a unor indicii în legătură cu informatorul, precum și dezideratul transcrierii exacte a textelor. Deși în Precuvîntare este formulată obligația de a sistematiza materialul adunat, tocmai aceasta este deficiența fundamentală a colecției, în care producțiile populare sunt înregistrate în ordinea primirii lor. Atât speciile, cât și teritoriul investigat sunt inegal reprezentate, iar lipsa unei selecții severe a
TOCILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
românilor din Transilvania și Ungaria (1901) are ca modele realizările similare datorate lui Iordache Golescu, Anton Pann, Gheorghe Alexici, Petre Ispirescu, Iuliu A. Zanne, I.C. Hințescu, Karl Schuller, Otto von Reinsberg-Düringsfeld, Karl Fr. W. Wander și E.B. Mawr, amintiți în Precuvântare. Convorbirile și predicile lui C. îmbină patosul pastoral cu exigențele experienței omiletice a Bisericii și cu tradițiile literare și oratorice impuse în cultura noastră de Varlaam, Antim Ivireanul, Dionisie Romano și alții. Acestea conțin mărturii și date de un excepțional
CRISTEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
ALMANAHUL SOCIETĂȚII SCRIITORILOR ROMÂNI, publicație apărută la București în 1912 și 1913, patronată de Societatea Scriitorilor Români. O Precuvântare nesemnată anunță intenția de a întări „dragostea pentru literatura națională”. Se publică poezii, proză, dramaturgie originală, dar și traduceri din literatura universală. Textele sunt de obicei însoțite de note biografice și de fotografii ale autorilor. Volumul din 1913 este ilustrat
ALMANAHUL SOCIETAŢII SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285298_a_286627]
-
1348, lucreează la opera sa majoră, ""Il Decamerone"", care va circula în manuscrise și va fi tipărită pentru prima dată abia în 1470. Așa cum rezultă din înțelesul grec al titlului, acțiunea are loc în decursul a zece zile. După o precuvântare dedicată "grațioaselor doamne" (""vaghe donne"") care cunosc arta amorului, urmează o introducere ce dă un cadru terifiant atmosferei de groază care domnea în Florența bântuită de ciumă. Șapte tinere doamne și trei tineri s-au refugiat într-o vilă din apropierea
Giovanni Boccaccio () [Corola-website/Science/298681_a_300010]
-
și slavonească în schimbul veniturilor acordate. a murit de ciumă la 3 septembrie 1730 în București și e înmormântat la Mănăstirea Văcărești. Fiind un eminent literat, a scris lucrările: "Sfaturi" (manuscris), "Despre datorii" (tipărită la Londra), "Cuvânt împotriva nicotinei" (Iași, 1786), "Precuvântări la actele patriarhalicești" (manuscris).
Nicolae Mavrocordat () [Corola-website/Science/299554_a_300883]
-
Callimachi, Xenopol consacră câte un capitol fiecăruia dintre domnitorii Moldovei din familia Callimachi: Ioan, Grigore, Alexandru și Scarlat Callimachi. Un capitol tratează despre mitropolitul Moldovei. În carte este prezentat și arborele genealogic al familiei Callimachi, despre care autorul scrie în "Precuvântare": „Am urmat cu arborele genealogic, punând în dreptul fiecărui nume, un număr care se rapoartă ("sic") la datele, mai mult sau mai puțin cunoscute asupra membrului respectiv”. Așadar, istoria acestei familii este încadrată în istoria Moldovei, cu atât mai mult cu
Alexandru D. Xenopol () [Corola-website/Science/298825_a_300154]
-
martie la Roma. În același an cerceta actele lui Gabriel Mihai zis Burla din Borșa, în anul 1866, arhiva conților Teleki. Un document din 1336 i l-a comunicat în anul 1876 Ivan Biben din Bedeu. După tabelul sinoptic din "Precuvântare" la Diplome rezultă, de altfel, că cea mai mare parte a colecției provine „de la privați”, urmașii familiilor nobile din Maramureș (162 piese), la care se adaugă cele copiate din arhiva conventului din Lelez (56), colecții particulare (105) între care se
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]