49,636 matches
-
este foarte mare și voi avea mult de lucru. - Școala americană de teatru, unde lucrați ca profesor, diferă de cea rusească sau de cea europeană în general. Folosiți acolo metodele însușite în școala din care proveniți? - Nu mă străduiesc să predau, în special, arta teatrală rusească, dar nu uit ceea ce am învățat. Sunt convins că școala rusească este o școală puternică, iar eu sînt parte din ea. Există unele discipline pe care refuz să le predau acolo, cum ar fi „Tehnologia
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
proveniți? - Nu mă străduiesc să predau, în special, arta teatrală rusească, dar nu uit ceea ce am învățat. Sunt convins că școala rusească este o școală puternică, iar eu sînt parte din ea. Există unele discipline pe care refuz să le predau acolo, cum ar fi „Tehnologia audiției” - un model occidental, cînd actorii aleargă prin diferite teatre ca să fie luați într-o distribuție. Ei pregătesc un monolog de un minut sau un minut și jumătate și trebuie să reușească să se prezinte
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
decît se crede. Pe de o parte, citea, pe de altă parte, discuta cu prietenii lui, mulți dintre ei doctori în Litere, în Drept, în Filosofie. Unii dintre ei erau chiar filosofi. Era prieten cu Rădulescu-Motru, care i l-a "predat" pe Nietzsche, cu Gherea, cu Zarifopol, stătea la taifas filosofic cu Cerna și mai ales cu Dimitrie Gusti. Și prindea din zbor idei, informații, un stil filosofic de a pune problemele. La un moment dat, a început să teoretizeze, să
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
mulți bărbați? Percepi cumva din partea lor o neîncredere în capacitatea, în prestația ta intelectuală? M.P.: Eu nu sînt atentă la reacțiile colegilor, eu sînt atentă la reacțiile studenților. Iar cu studenții am relații foarte bune. Mă simt stăpînă pe ceea ce predau, am o relație bună cu studenții, și am, desigur, relații bune cu unii dintre colegi, și mai puțin bune sau nici un fel de relații cu alții. Nu uit însă că această universitate a dat culturii române "Cercul Literar", apoi a
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
române "Cercul Literar", apoi a dat "Echinoxul", nu uit că a dat mari personalități, iar eu îmi iau ca model valorile ei de vîrf. D.P.: Te simți bine acolo, e mediul tău. M.P.: E locul meu, e rostul meu să predau. Eu am fost multă vreme profesor de liceu și credeam că nu-mi place, deși, de fapt, îmi plăcea foarte mult, ca dovadă că în unicul an în care n-am predat, în 1990, cînd am ieșit din învățămînt, am
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
M.P.: E locul meu, e rostul meu să predau. Eu am fost multă vreme profesor de liceu și credeam că nu-mi place, deși, de fapt, îmi plăcea foarte mult, ca dovadă că în unicul an în care n-am predat, în 1990, cînd am ieșit din învățămînt, am fost foarte tristă. Cînd a început școala, în septembrie, și toată lumea mergea la școală, numai eu nu, m-a apucat jalea și dorul de a preda. Atunci am descoperit că îmi place
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
unicul an în care n-am predat, în 1990, cînd am ieșit din învățămînt, am fost foarte tristă. Cînd a început școala, în septembrie, și toată lumea mergea la școală, numai eu nu, m-a apucat jalea și dorul de a preda. Atunci am descoperit că îmi place să fiu profesor, că îmi place să predau, că am nevoie de copii sau de studenți în fața mea. Eu am nevoie să comunic. Să comunic, să explic. Mă pregătesc pentru toate cursurile, chiar dacă e
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
am fost foarte tristă. Cînd a început școala, în septembrie, și toată lumea mergea la școală, numai eu nu, m-a apucat jalea și dorul de a preda. Atunci am descoperit că îmi place să fiu profesor, că îmi place să predau, că am nevoie de copii sau de studenți în fața mea. Eu am nevoie să comunic. Să comunic, să explic. Mă pregătesc pentru toate cursurile, chiar dacă e același curs pe care îl reiau a doua și a treia oară, aduc materiale
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
și slabe, de adolescent. Devenisem poetul liceului. Trec șase luni sau mai mult. Profesor de limba franceză era chiar un francez, monsieur Landry, venit printr-un schimb franco-român de profesori. Un tip înalt, frumos, distins, cu o mustăcioară și care preda altfel, era foarte popular, foarte apropiat de noi. Rupea și binișor românește. Într-o zi, ne-a dat un extemporal de 10 minute, în limba română, așa cum obișnuia el, în mijlocul unei discuții: Scrieți despre Corneille sau Racine, spuneți care vă
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
și edituri, organizează festivaluri, descoperă tineri talentați, îi însuflețește pe alți artiști, care suferă de blazare, inițiază afaceri (cu profit mai mult cultural decât financiar). A susținut-o, de pe vremea când era o necunoscută, pe originala cântăreață Ada Milea. A predat studenților cursuri despre utilizarea caricaturii în presă. A înființat nu demult Editura Ha, Ha Ha la Petrila, oraș din care el și fratele său, Mihai Barbu, au făcut una din reședințele culturii române. Când mă întâlnesc cu Ion Barbu și
Ha, Ha and Ha by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13824_a_15149]
-
vivace și calmă. Rezonanța spune că există libertate, că există cineva care nu plătește tribut împăratului. Îmi vâr mâinile în buzunarele-mi haydniene și îl imit pe cel ce privește lumea cu seninătate. Înalț steagul haydnian - semn că: "Nu ne predăm. Dar vrem pace." Muzica este o casă de sticlă pe panta unde pietre galopează, pietre se rostogolesc. Și pietrele străbat sticla, dar fiecare geam rămâne intact. Traducere și prezentare Dan Shafran
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
și el Gheorghe Gheorghiu-Dej, cînd patria s-a electrificat peste noapte, folosindu-se , în loc de fire pentru înalta tensiune, mațele țăranilor care inițial au scăpat de excursie și n-au putut înțelege de ce trebuie să-și omoare caii și să-și predea vitele pe care le-au încălzit în grajd cu propria lor răsuflare, cînd se recita, înainte de filmul despre protecția muncii pe care venea să-l proiecteze, pe zidul bisericii, caravana cinematografică și pe care prietenul meu Mircea Bochiș îl mai
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
față pornește de la aceleași fapte pe care le relataseră și istoricii clujeni în volumul din 2002: Teodor Șușman, om înstărit, a fost îndepărtat de comuniști din funcția de primar și anchetat pentru vânzarea unor bunuri pe care refuzase să le predea statului. Convins că regimul comunist va fi răsturnat în curând de trupele americane (după cum auzise la postul de radio Vocea Americii), Șușman a fugit în munți, împreună cu fiii săi și cu câțiva oameni de încredere. Securitatea și armata au declanșat
O altă față a luptei împotriva comunismului by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10408_a_11733]
-
lămurit să nu-l împuște. Din clipa aceea, preotul l-a ținut pe omul respectiv la el în gazdă, nu a mai plecat cât a trăit preotul, și mult după aia... și el venea, cum stătea foarte aproape, să-mi predea cursuri de franceză, de italiană, de astronomie, de botanică... Anii respectivi i-am petrecut cu el făcând insectare; noaptea mă chema să vedem stelele. Era un om absolut formidabil, n-am înțeles niciodată, nu spunea nimănui de unde vine și unde
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
Guy Cherqui - Domnule Liviu Leonte mi-ați fost profesor la Universitatea din Iași. Predați pe atunci (1965) Istoria literaturii române contemporane. Deschiderile dumneavoastră erau și sînt mult mai largi. Ați dobîndit reputația celui dintîi specialist în Costache Negruzzi. Ați reeditat integral, în ediții critice, opera celui care reprezintă una dintre coloanele prozei românești. În
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
-a s-a introdus, așa cum este firesc, un criteriu al cronologiei și singurul lucru cu care nu sînt de acord, este că se face pe genuri. Într-un an istoria poeziei, în alt an istoria prozei. Eu cred că trebuie predat totul la un loc. Un lucru bun e că, existînd un număr de scriitori care sînt obligatorii, și nu poate fi altfel, se lasă și la latitudinea profesorului să aleagă după preferințele lui, ale elevilor, eventual, și o serie de
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
de un curent. - Și excesele acestea cum vor putea fi temperate? - Eu cred că se poate realiza în cadrul fiecărei catedre. La Universitatea din Iași, la Catedra de literatură română s-a refuzat această limitare a timpului în care să se predea disciplina. În patru ani. Atunci ai o perioadă în care selectezi numele de care nu te poți lipsi, dacă ești specialist în domeniul literaturii române. Iar la cursurile opționale poți să te ocupi de ce vrei, în condițiile a ceea ce am
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
de cazne și suferințe, au fost aruncați la fiare ca să le hrănească”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a patra, XV, 4, în PSB, vol. 13, p. 159) „... Proconsulul i-a zis: Am la dispoziția mea fiare, am să te predau lor în caz că nu te căiești, la care Policarp a răspuns: Poruncește, căci pentru noi rămâne cu neputință întoarcerea de la mai bine la ce-i mai rău, ci dimpotrivă, e bine să ne întoarcem de la rău la dreptate. Acela însă i-
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
PSB, vol. 75, p. 114) „Se spune că atunci o mulțime fără număr de creștini au pierit prin sabie: pe unii îi găseau ascunși magii, căutându-i cu sârg prin orașe și adăposturi, alții însă, fără să spună nimic, se predau singuri, de bună voie, ca să nu se creadă că, prin tăcerea lor, se lepădau de Hristos”. (Casiodor, Istoria bisericească tripartită, cartea a III-a, capitolul II, în PSB, vol. 75, p. 115) „Trebuie să relatez și ceva deosebit ce s-
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
au și suferit oarecare munci, totuși a pierit lauda lor, căci s au prăpădit pentru niște pricini urâcioase, unii pentru că vorbeau ascultătorilor de cele neîngăduite, alții fiindcă erau prinși în fapte necinstite, și alții iarăși, nefiind vreo pricină binecuvântată, se predau singuri în zadar și fără scop. Nu însă tot așa și printre noi. Pentru aceea toate ale acelora au tăcut, pe când ale noastre înfloresc și se împrăștie în fiecare zi. Ceea ce, cugetând Pavel, zicea că ceea ce este slab al lui
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
întâmplă la noi. E o organizare perfectă, de la portar la director fiecare își cunoaște rolul și locul. Am să vă spun ceva: în aproape fiecare școală s-a creat un grup de profesori privilegiați - noi le spunem "mafioții" -, cei care predau materiile pentru bac. În timpul examenelor, după ce s-au deschis subiectele, aceștia se închid în câte o sală lăturalnică, unde rezolvă de zor subiectele. Desigur, pe bani grei. Apoi, după vreo jumătate de oră, acestea sunt introduse în săli, elevilor aleși
Bacalaureatul se joacă în vestiare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10424_a_11749]
-
program doctoral". Adică, alți trei ani de bătut câmpii: în loc să fie lăsat să se specializeze pe un domeniu, studentul e supus unei hărțuieli jenante, constrâns să audieze profesori cu preocupări diverse și total nemotivați ei înșiși. La facultatea la care predau, acest tip de ore nu e normat și, prin urmare, nu e nici plătit. După știința mea, e cel mai scurt drum făcut de învățământul românesc din faza hei-rupismului muncii patriotice la pseudo-europenismul fără frontiere și fără bani. Dacă tot
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
atenția, dar contești cu metodă, la momentul oportun, și nu pe oricine. Iar odată intrat într-un sistem, în sistemul universitar, de exemplu, te potolești definitiv." Lasă că învățămîntul universitar e, pentru tînăra recenzentă, o curte a parveniților (deși, hélas, predă ea însăși, sau greșesc! - "ține, ca doctorand, un seminar pe semestru, în regim de plata cu ora"), dar ce-are a face una cu alta? Păi are, că generația, în căutarea, mai mult sau mai puțin ipocrită - și nu BBC
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10505_a_11830]
-
Des Spencer povestește în British Medical Journal din iulie 2008 cum a fost contactat pentru a participa la o specializare care ar fi trebuit să facă din el un expert într-o maladie născocită de imaginația industriei. Universitatea la care preda i-a transmis lui Spence oferta unei firme în care scria: „Căutăm lideri de opinie (...) a căror muncă va trebui să influențeze gestionarea și terapia viitoare ale disfuncției sexuale feminine (...) prin dorință hipoactivă.” Firmele care au o boală de inventat
Inventatorii de boli. Cum sunt TRANSFORMAȚI oamenii SĂNĂTOȘI în cumpărători de medicamente. [Corola-blog/BlogPost/94316_a_95608]
-
lor susținând una sau mai multe din cele 12 proiecte și inițiative înscrise pe site-ul oficial www.swimathon.fundatiacomunitaraiasi.ro. Săpămâna această prezetăm ultimele 6 cauze din 12: AIESEC Iași are obiectivul de a aduce traineri internaționali care să predea limba engleză copiilor din centrele de plasament și alături de care să desfășoare zilnic activități multiculturale. Asociația Mai Bine va crea un Centru Urban de Inițiative Bune (CUIB), o întreprindere socială cu obiective sociale, de mediu și economice care pot asigura
Blog Iasi4u [Corola-blog/BlogPost/94499_a_95791]