305 matches
-
este provocat de Ladima, în ipostaza sa de om dispărut, de strigoi. Fără exagerare, pentru acest câmp arhetipal, poetul este un dublu al duhului regelui. Atât pentru Hamlet, cât și pentru Fred, viața și întâmplările la care iau parte sunt predeterminate de porunci ce vin inexorabil din sfera Thanatosului. Întregul context ontologic se esențializează într-o poveste rostită de un duh, fapt argumentat în cazul piesei shakesperiene de același G. Wilson Knight 213. Duhul tatălui provoacă o firească spaimă în sufletele
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
pentru sine. S-ar putea însă ca interesul lui Noica pentru viața lui Wittgenstein să fi fost și expresia unor înclinații mai romantice, de altfel bine ascunse, a unei sensibilități pentru dramatismul autentic. Cursul vieții lui Wittgenstein părea să fie predeterminat de nașterea lui în una din cele mai bogate familii ale înaltei burghezii austro-ungare. Mai multe căi îi erau larg deschise: cea de a se consacra unei vieți active, dând curs dorinței tatălui său de a-i continua cariera de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
probleme legate de identitate, alteritate, diferență. 8. Carnavalizarea. Concept care provine din eforturile teoretice întreprinse de Mihail Bahtin, pentru care carnavalul reprezenta o modalitate de a atrage atenția asupra alterității, a diferențelor și a faptului că rolurile sociale nu sunt predeterminate natural, ci sunt produse cultural, carnavalescul postmodern subliniază "ethosul comic sau absurd al postmodernismului"222, pasiunea sa pentru polifonie, deformări lingvistice și chiar pentru grotesc sau monstruos. Bahtin considera această trăsătură ca fiind specifică textelor premoderne; putem, așadar, încă o dată
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Orice discurs este construit în funcție de un scop, se transformă în timp, stă sub semnul devenirii și este ghidat de către intenționalitatea locutorului. Chiar dacă orientarea discursului pare a introduce linearitatea ca o altă trăsătură dominantă a sa, situația nu este pe deplin predeterminată dintru început; în acest sens, există un număr impresionant de procedee discursive care "maschează" linearitatea discursului, ca digresiunile, revenirile la direcția inițială, jocul anticipărilor (de tipul "vom vedea că...") etc. 3) Discursul este o formă de acțiune. Maingueneau precizează contribuțiile
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fie una cât mai aproape de "realitatea" textuală și nu doar o convenție a anumitor critici. Bineînțeles, trebuie evitate înscrierea în cadrul erorii mimetice de care vorbeam la începutul lucrării și introducerea în mod forțat a scrierilor și conceptelor baudrillardiene în categorii predeterminate de cercetare. Dimpotrivă, îmi asum varietatea concepțiilor lui Baudrillard, precum și dificila lor interpretare în anumite grile, însă consider, în același timp, că postmodernismul este poate unul dintre cele mai largi și neconstrângătoare cadre în care opera sa poate fi explicată
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sau descifrarea scriiturii urbane care oferă clădirilor, străzilor, oamenilor un chip sunt ispite ale acestui labirint, încercări și, în același timp, Ariadne. În felul acesta, memoria colectivă, involuntară poate să survină doar în momentul în care traseele urmate nu sunt predeterminate, intenționale. Evenimentul pur al întâlnirii cu un loc, cel care creează între acesta din urmă și trecător o relație de fami lia ri tate, o recunoaștere „reciprocă“, se petrece în penumbra feli narelor și în indecizia direcțiilor. Ia naștere astfel
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Modificările adaptative nu pot avea loc decât în anumite direcții care sunt impuse de planul de organizare al organismelor. Direcțiile posibile ale schimbărilor evolutive sunt determinate „din interior“. Noi cerințe funcționale pot fi satisfăcute doar pe acele linii care sunt predeterminate de constrângeri structurale. Gould sublinia că în cadrul acelui mod de gândire funcțional și adaptaționist pe care l-a promovat Darwin nu au fost apreciate îndeajuns „căile sinuoase“, pe care pot fi satisfăcute cerințe ale adaptării datorită constrângerilor impuse schimbărilor evolutive
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
poate ea efectiv să progreseze... la un moment dat. Teleos ca scop nu trebuie confundat cu teleos ca stare finală a unui anumit proces. Mayr distinge procese teleomatice și procese teleonomice. Procesele teleomatice sunt cele în care starea finală este predeterminată prin acțiunea unor legi ale naturii. Bunăoară, legea gravitației sau legea a doua a termodinamicii determină desfășurarea proceselor spre o anumită stare terminală. În cazul unor asemenea procese, întrebarea „pentru ce?“ nu este adecvată. Ele nu se desfășoară pe baza
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cu literatura profetica este doctrina apocaliptica, diseminata grație unui mediu narativ și având la bază caracterul esențialmente reparatoriu al condiției umane. Potrivit lui Bernard McGinn, acest curent de gandire mistica se definește prin trei mari elemente: perspectiva determinista asupra istoriei, modelul predeterminat de divinitate, implicând o criză, o judecată și o pedepsire și convingerea adepților că dramă întreita, descrisă anterior, a început deja (1984, p. 11). Desigur, viziunea blakeană a istoriei este determinista în cel mai înalt grad: există un scenariu în
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
În poziția tematică a propoziției, regăsim următorul fenomen de reluare: Un copil → el. Pronumele funcționează ca o revenire a informației conținute în stocul de cunoștințe împărtășite, în reprezentările mentale comune ale interlocutorilor; informația apare sub forma unui articol nehotărît care predetermină anafora prin extragerea unui substantiv de sine stătător. În [P4], trecerea este asigurată de folosirea unui prezent cu valoare absolută care corespunde obiectului general al propoziției; în [P4'] apare construcția A fi + Participiul trecut. Considerăm că "este înarmat" descrie o
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
socială sunt toate exemple de presupoziții tehnologice cu privire la educație în domeniul valorilor și normelor". (Biesta, 2006, p. 73) Mefiența postmodernismului în raport cu luminismul și cu idealul de umanitate promovat de acesta (raționalitate autonomă) s-a concretizat în deconstrucția ideii de model predeterminat în raport cu noii veniți/"new comers" (Gert Biesta); în consonanță cu aceasta s-a înregistrat o dezvoltare tehnologică fără precedent în domeniul instrumentelor de comunicare și de interconectare computere, internet, rețele de socializare, smartphone, jocuri video interactive etc.; s-a produs
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
punct de reper (are caracteristica unicității). Într-un anume loc, este foarte probabil să întâlnim "relații interumane profunde și semnificative", ca rezultat al întâlnirii reale dintre profesori și elevi. Dar în acest caz, întâlnirea este unică, adică nu poate fi predeterminată decât în linii foarte generale, lecțiile nu sunt înseriabile (și ele poartă marca unicității), iar profesorii sunt acolo pentru elevii lor, pentru a răspunde nevoilor și intereselor lor. Dar, cel mai important, cum poate școala să rămână un centru educațional
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
absolvenții) la cheltuielile efectuate a transformat profesorul într-un funcționar. În această calitate, rolul lui este acela de a "mulțumi" clienții, adică beneficiarii serviciilor educaționale oferite, chiar dacă, de multe ori, curriculumul (adică substanța serviciilor oferite și modalitățile de "livrare") este predeterminat de alte instanțe. Situația este descrisă foarte exact de Gert Biesta: Principala problemă cu noul limbaj al învățării este aceea că a facilitat re-descrierea procesului educației în termenii unei tranzacții econnomice, adică o tranzacție în cadrul căreia (1) cel care învață
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Millas demonstrează prin studiile sale ceea ce Adorno intuia încă din 1982: "Între stereotip și experiența personală nu există o ruptură foarte clară. Stereotipul îl ajută pe individ să privească lucrurile confortabil, ignorând eventualele neconcordanțe cu realitatea, aceasta din urmă fiind predeterminată de stereotip"588. În acest sens, stereotipurile pot fi văzute ca imagini înrădăcinate sau chiar deprinderi reprezentaționale care, declanșate de anumiți stimuli, generează reacții. Mai mult decât atât, există o legătură evidentă între procesul de formare a stereotipului și cel
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
jeux et structures d'action collective auxquels ils participent."84 Integrarea membrilor în organizație este o realitate, dar nu se realizează în urma unui proces mecanic de însușire a "culturii" interne. Pe de altă parte, nici concepția conform căreia indivizii sunt predeterminați să (re)acționeze într-un anumit mod, datorită bagajului cultural însușit în afara organizației, nu este mai potrivită pentru analiză. În schimb, sesizarea modului în care structurile (formale și informale) de joc organizațional sunt utilizate de către indivizi, pentru a-și asigura
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
un astfel de context, mai multe tipuri de gîndire pot coexista, pot fi disponibile sau aplicate și se pot manifesta în funcție de întrebările la care trebuie să se dea un răspuns și problemele care trebuie rezolvate. Atitudinea față de obiectul RS va predetermina modurile de raționament și analogiile pe care un subiect le folosește pentru a vorbi despre acest lucru. Dacă un intelectual sau un savant consideră că psihanaliza nu este o știință, poate discuta despre aceasta relaxîndu-și exigențele de rigoare, din cauza lipsurilor
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
modernitate radicalizată" (MR). (cf. Giddens, 1990/2000, p. 141) În acest context, autorul trasează o linie de demarcație între cultura tradițională (premodernă) și cea posttradițională (modernă). Dacă în societățile tradiționale acțiunile individuale nu prezentau importanță deoarece seturile de alegeri erau predeterminate prin tradiții și obiceiuri, în societatea posttradițională agenții sociali au o mult mai mare libertate de alegere, în limitele trasate numai de lege și de opinia publică. Ca urmare, acțiunile individuale, colective și instituționale necesită o analiză mai profundă înainte de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Cea de-a doua regulă privește alegerea atentă a variabilelor dependente. După King, Keohane și Verba, "selecția observațiilor de inclus în funcție de diferitele categorii ale variabilei cauzale cheie nu provoacă probleme în inferențe. Rațiunea ține de procedura de selecție. Aceasta nu predetermină rezultatul studiului nostru de vreme ce n-am restrîns gradele de variație posibilă în variabila dependentă"60. Asta nu înseamnă că variabilele independente nu sînt importante, dar G. King, R. Keohane și S. Verba consideră și mai importantă alegerea variabilelor dependente. În
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
care se execută „până la refuz” cu greutăți Între 30-75 % din posibilitățile maxime. Rezistența specială este capacitatea de a efectua un efort de durată În cadrul unor activități motorii specifice (rezistența la sărituri, rezistența de joc, rezistența anaerobă etc.). Factorii principali care predetermină manifestarea rezistenței sunt: structura musculară; coordonarea intramusculară și intermusculară; performanța aparatului cardiovascular, sistemul respirator și nervos; rezervele de materiale energetice În organism; nivelul de dezvoltare a altor calități fizice; eficiența execuției tehnice În cadrul activității motorii (V. M. Zațiorschii, 1970). VI
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
O dată mai mult, așadar, putem constată că Biblia reprezintă o chintesență a celor mai relevante acte de conduită umană. Două variante de interpretare opuse par a fi posibile în această situație: ori Biblia este cu adevărat revelarea unor structuri profunde predeterminate de "Ceva/Cineva" de deasupra ființei umane; ori Biblia este o excepțională "lucrare științifică", sintetizînd cunoștințe rafinate din domeniul disciplinelor socio-umane (psihologie, psihosociologie, filosofie, logică și morală, hermeneutică și semiotică etc.) sau din domeniul științelor naturii (cosmologie, geologie, zoologie, biologie
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Sortilegiile inimitabilului absolut au cuprins până de curând, în aceeași plăcere anxioasă, reproducerea realului de către mână și fragilitatea unei priviri tabu moral cauzat de unicitatea biologică. În tehno-artă, ca de multe ori în trecut, conceptul precede sentimentul. Dar aici numărul predetermină rezultatul, nu este posibil niciun montaj, ingeniozitatea stă în întregime în calcul dezincarnare logocentrică a cărnii senzoriale a vizibilului. Despărțirea de corp nu înseamnă și renunțarea la sens? Nu că sensul trebuie obligatoriu exprimat printr-o conștiință sau o intenție
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ștampileze hârtiile de stabilire. Coincidență? Mai târziu, mama era sigură că întâlnirea noastră a fost o potrivire dictată de destin. Era credința ei fermă: totul, nenorocire și noroc, la fel și supraviețuirea mea, se conformau unei voințe mai înalte, erau predeterminate. În plus, o țigancă ar fi prezis întoarcerea în scurt timp a fiului: „dragul mamei“ avea să vină încărcat de daruri, care constau de fapt în sirop, în unt. Fiul s-a speriat. Stăteau acolo, îmbrăcați sărăcăcios în paltoane care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Cea de-a doua regulă privește alegerea atentă a variabilelor dependente. După King, Keohane și Verba, "selecția observațiilor de inclus în funcție de diferitele categorii ale variabilei cauzale cheie nu provoacă probleme în inferențe. Rațiunea ține de procedura de selecție. Aceasta nu predetermină rezultatul studiului nostru de vreme ce n-am restrîns gradele de variație posibilă în variabila dependentă"60. Asta nu înseamnă că variabilele independente nu sînt importante, dar G. King, R. Keohane și S. Verba consideră și mai importantă alegerea variabilelor dependente. În
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
când sunt semnalate situații speciale. Prin prisma acestor două tipuri de control, Thorpe (1993, pp. 174-181) distinge între evaluarea de bază și cea specifică. Evaluarea de bază presupune colectarea regulată a datelor asupra unor aspecte predictibile, pentru care există standarde predeterminate de performanță (de exemplu, înscrieri, rată de abandon etc.). Se obțin astfel niște date sintetice, instrumentale, fără să se poată surprinde nuanțe sau să se poată oferi explicații pentru cauzele care le-au determinat. De aceea, evaluarea specifică oferă date
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
când sunt semnalate situații speciale. Prin prisma acestor două tipuri de control, Thorpe (1993, pp. 174-181) distinge între evaluarea de bază și cea specifică. Evaluarea de bază presupune colectarea regulată a datelor asupra unor aspecte predictibile, pentru care există standarde predeterminate de performanță (de exemplu, înscrieri, rată de abandon etc.). Se obțin astfel niște date sintetice, instrumentale, fără să se poată surprinde nuanțe sau să se poată oferi explicații pentru cauzele care le-au determinat. De aceea, evaluarea specifică oferă date
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]