517 matches
-
Mă-ngână cântul unei dulci evlavii -” (Eminescu), predicația este asumată de regenta frazei: „ Mă-ngână cântul unei dulci evalvii „. În subordonata temporală „ Când însuși glasul gândurilor tace ”, predicația are caracter pasiv, la nivelul predicatului tace.Trecerea de la asumarea activă a predicației la starea de pasivitate s-a produs odată cu intrarea propoziției „Însuși glasul gândurilor tace” în relație de subordonare față de verbul din regentă: Mă-ngână. Din această perspectivă sintagma este doar o structură care asigură instituirea unei relații sintactice iar grupul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Trecere pietoni etc. șAici esteț Fumatul oprit! Trecerea interzisă! etc. șAici esteț 2500 de lei kilogramul, Două la mie etc. șMerele costăț șPătrunjelul se vinde două legături la o mie de leiț Enunțurile autonome 11 Se întemeiază pe desfășurarea funcției predicației iar, în organizarea lor, în ambele planuri (semantic și al expresiei), se întrunesc toate cele trei atribute (unitate semantică, structurală si prozodică), cu o serie de deosebiri, mai ales în manifestarea unității de structură. Aceste deosebiri se concretizează în două
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la plural, dezinențe pentru persoanele I și a II-a: „Aidem la gazda dumitale să-mi spui tot! murmură Grigore cu glas bolnav.” (L. Rebreanu) Enunțurile analitice Se caracterizează prin desfășurarea relațiilor sintactice în linearitatea planului expresiei. Realizarea concretă a predicației, funcție care asigură unitatea de structură a acestor enunțuri, diferențiază enunțurile autonome analitice în: • enunțuri verbale; structura lor își are originea într-un verb-nucleu care asigură realizarea concretă a predicației printr-un predicat, prin el însuși: „Îmi voi ucide timpul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
desfășurarea relațiilor sintactice în linearitatea planului expresiei. Realizarea concretă a predicației, funcție care asigură unitatea de structură a acestor enunțuri, diferențiază enunțurile autonome analitice în: • enunțuri verbale; structura lor își are originea într-un verb-nucleu care asigură realizarea concretă a predicației printr-un predicat, prin el însuși: „Îmi voi ucide timpul și visurile, deci, Cârpi-voi pe-ntuneric mantaua vieții mele.” (T. Arghezi) sau în complementaritate cu un nume (predicativ): „Ochiul tău profetic deschis / e singura veste prin ramuri.” (L. Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și visurile, deci, Cârpi-voi pe-ntuneric mantaua vieții mele.” (T. Arghezi) sau în complementaritate cu un nume (predicativ): „Ochiul tău profetic deschis / e singura veste prin ramuri.” (L. Blaga) • enunțuri nominale; în structura lor nu se include nici un verb; predicația este asigurată de intonație: „Iat-o cât e de luminoasă! Bun și neuitat adăpost!” (I.L.Caragiale) • enunțuri infinitivale; desfășurarea predicației se întemeiază pe un infinitiv și pe intonația predicațională: „A nu se staționa aici!” Observații: În stilul conversației, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tău profetic deschis / e singura veste prin ramuri.” (L. Blaga) • enunțuri nominale; în structura lor nu se include nici un verb; predicația este asigurată de intonație: „Iat-o cât e de luminoasă! Bun și neuitat adăpost!” (I.L.Caragiale) • enunțuri infinitivale; desfășurarea predicației se întemeiază pe un infinitiv și pe intonația predicațională: „A nu se staționa aici!” Observații: În stilul conversației, mai ales în limbajul popular, cele două subtipuri de enunțuri, analitic și sintetic, coexistă în desfășurarea aceluiași enunț: „Da, vom lupta contra
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Îmbrac-un sâmbure amar.” (L. Blaga) „Ninge mereu în zarea-nnoptată...” (G. Bacovia) c. complexă; în structura nucleului său predicațional central se dezvoltă un nucleu predicațional secund. Există trei variante de propoziții complexe: • propoziții în care purtător al sensurilor gramaticale inerente predicației: timpul, persoana și numărul este un verb copulativ iar numele predicativ, purtător al sensului lexical de bază în procesul de actualizare, are dezvoltare propozițională: „Lumea-i cum este...și ca dânsa suntem noi.” (M. Eminescu) • propoziții în care subiectul, componentă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verb copulativ iar numele predicativ, purtător al sensului lexical de bază în procesul de actualizare, are dezvoltare propozițională: „Lumea-i cum este...și ca dânsa suntem noi.” (M. Eminescu) • propoziții în care subiectul, componentă pasivă a nucleului predicațional în desfășurarea predicației, are dezvoltare propozițională: „Cine și-a pierdut o zi cât o viață S-o caute repede. Se înnoptează./ Se lasă ceață.” (T. Arghezi) • propoziții în care verbul principal, centru al structurării enunțului, purtător al sensurilor gramaticale inerente predicației, este un
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în desfășurarea predicației, are dezvoltare propozițională: „Cine și-a pierdut o zi cât o viață S-o caute repede. Se înnoptează./ Se lasă ceață.” (T. Arghezi) • propoziții în care verbul principal, centru al structurării enunțului, purtător al sensurilor gramaticale inerente predicației, este un verb copulativ iar numele predicativ și subiectul au fiecare dezvoltare propozițională: „Dacă Achim are să stea toată vara la București înseamnă că el va tunde oile.” (M. Preda) Gradul de complexitate a propoziției crește atunci când propozițiile cu nucleu predicațional
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Enunțuri interogative În enunțurile interogative raportul emițător-mesaj-destinatar este dominat de destinatar, în funcție de care emițătorul le organizează; subiectul vorbitor cere interlocutorului să-i comunice sau să-i confirme o serie de „date” în legătură cu realitatea extralingvistică. Informațiile pot privi însăși actualizarea, prin predicație, a interpretării lingvistice a realității extralingvistice sau pot numai veni să completeze, cu componente semantice concrete, golurile din interpretarea pe care o realizează subiectul vorbitor însuși. În funcție de această deosebire, enunțurile sunt interogative totale sau interogative parțiale. Prin enunțuri interogative totale
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
am găsit eu ac de cojoc. De-acum dormiți, dormire-ați somnul cel de veci, că v-am așternut eu bine!” (I. Creangă) OPOZIȚIA POZITIV - NEGATIVTC "OPOZI}IA POZITIV - NEGATIV" Din punct de vedere semantico-sintactic, modul specific de actualizare, prin predicație, a planului lor semantic global sau numai al unor constituenți sintactici determină dezvoltarea a două categorii de enunțuri: • enunțuri pozitive, caracterizate prin aspectul pozitiv al actualizării planului semantic: „- Ca un câine ai trăit, câinii să te mănânce! rosti unul din
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
note relativ distincte, sub aspect semantic sau (și) structural. 1. Dacă aparțin enunțurilor asertive, întemeindu-se pe opoziția logico-semantică afirmativ-negativ, acestea se impun ca enunțuri afirmative și enunțuri negative. Prin enunțuri afirmative, subiectul vorbitor afirmă, confirmă sau aprobă actualizarea, prin predicație, a unui anumit conținut semantic: „În faptă, lumea-i visul sufletului nostru...” (M. Eminescu) „Te pierzi în golul singurătății / O, suflet, mereu de lume fugar.” (G. Bacovia) Prin enunțuri negative, subiectul vorbitor neagă, infirmă sau respinge actualizarea, prin predicație sau
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin predicație, a unui anumit conținut semantic: „În faptă, lumea-i visul sufletului nostru...” (M. Eminescu) „Te pierzi în golul singurătății / O, suflet, mereu de lume fugar.” (G. Bacovia) Prin enunțuri negative, subiectul vorbitor neagă, infirmă sau respinge actualizarea, prin predicație sau prin diferite funcții sintactice particulare, a unui anumit conținut semantic: „Nu e adevărat că există un trecut - consecutivitatea e în conștiința noastră...” (M.Eminescu) Enunțurile negative sunt totale, dacă nucleul predicațional central (din structura regentei, care reprezintă predicatul frazei
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
limba română, ca și în celelalte limbi flexionare, verbul este singura categorie lexico-gramaticală capabilă să dezvolte sensuri temporale în mod abstract, adică prin intermediul unei categorii gramaticale specifice. Dinamismul imanent al verbului îl face apt pentru dezvoltarea funcției primordiale a comunicării, predicația, funcție care implică situarea în timp, în timpul sau din perspectiva timpului actului lingvistic. În același mod abstract, verbul dezvoltă sensuri în interiorul categoriei gramaticale de persoană (în simultaneitate cu cea de număr), ceea ce face din el singura clasă lexico-gramaticală căreia îi
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
îi este imanentă relația cu un subiect gramatical. Această relație este implicită în categoria persoanei, manifestându-se, în planul expresiei, dezinențial: merg- merg-i, merg-e, și devine explicită, în sensul concretizării lexical-sintactice, prin atragerea unui nume (pronume etc.) în sfera predicației: Eu merg-, Tu merg-i, El/ Andrei merg-e. Prin predicație, se intersectează planul subiectiv (protagoniștii și timpul actului lingvistic) cu planul obiectiv (mesajul actului gramatical) al comunicării, în desfășurarea unei relații de interdependență și se generează cele două funcții sintactice
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
este implicită în categoria persoanei, manifestându-se, în planul expresiei, dezinențial: merg- merg-i, merg-e, și devine explicită, în sensul concretizării lexical-sintactice, prin atragerea unui nume (pronume etc.) în sfera predicației: Eu merg-, Tu merg-i, El/ Andrei merg-e. Prin predicație, se intersectează planul subiectiv (protagoniștii și timpul actului lingvistic) cu planul obiectiv (mesajul actului gramatical) al comunicării, în desfășurarea unei relații de interdependență și se generează cele două funcții sintactice principale, centrale în structura enunțului: • predicatul, concretizare verbală (sau verbal-nominală
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
intersectează planul subiectiv (protagoniștii și timpul actului lingvistic) cu planul obiectiv (mesajul actului gramatical) al comunicării, în desfășurarea unei relații de interdependență și se generează cele două funcții sintactice principale, centrale în structura enunțului: • predicatul, concretizare verbală (sau verbal-nominală) a predicației, • subiectul, concretizare nominală (pronominală etc.) a „obiectului” predicației. Factorul dinamic îl reprezintă predicatul. Expresie activă a predicației, el situează în timp componente semantice atemporale și descrie un anumit raport, variabil, între obiectul enunțului (al predicației enunțului) și subiectul enunțării (al
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu planul obiectiv (mesajul actului gramatical) al comunicării, în desfășurarea unei relații de interdependență și se generează cele două funcții sintactice principale, centrale în structura enunțului: • predicatul, concretizare verbală (sau verbal-nominală) a predicației, • subiectul, concretizare nominală (pronominală etc.) a „obiectului” predicației. Factorul dinamic îl reprezintă predicatul. Expresie activă a predicației, el situează în timp componente semantice atemporale și descrie un anumit raport, variabil, între obiectul enunțului (al predicației enunțului) și subiectul enunțării (al actului lingvistic). Verbul devine predicat prin trecerea sa
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
desfășurarea unei relații de interdependență și se generează cele două funcții sintactice principale, centrale în structura enunțului: • predicatul, concretizare verbală (sau verbal-nominală) a predicației, • subiectul, concretizare nominală (pronominală etc.) a „obiectului” predicației. Factorul dinamic îl reprezintă predicatul. Expresie activă a predicației, el situează în timp componente semantice atemporale și descrie un anumit raport, variabil, între obiectul enunțului (al predicației enunțului) și subiectul enunțării (al actului lingvistic). Verbul devine predicat prin trecerea sa din starea pasivă a planului paradigmatic al limbii, unde
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
concretizare verbală (sau verbal-nominală) a predicației, • subiectul, concretizare nominală (pronominală etc.) a „obiectului” predicației. Factorul dinamic îl reprezintă predicatul. Expresie activă a predicației, el situează în timp componente semantice atemporale și descrie un anumit raport, variabil, între obiectul enunțului (al predicației enunțului) și subiectul enunțării (al actului lingvistic). Verbul devine predicat prin trecerea sa din starea pasivă a planului paradigmatic al limbii, unde ocupă o poziție lexicală (care-i asigură o identitate specifică, lexicală, la nivelul morfemului-rădăcină sau al temei) în
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care poate fi realizată sintactic. Natura relației dintre subiect și predicat este determinată de însuși procesul de elaborare și funcționare a enunțului lingvistic, prin încărcarea unităților lexicale implicate în dezvoltarea unei sintagme, cu sensuri gramaticale, în desfășurarea funcției actualizatoare a predicației. În plan semantic, relația este de implicare reciprocă (sau inerență). Înscrierea nivelului lexical al limbii în nivelul sintactic se realizează prin predicație, funcție care, atribuind unui verb calitatea de predicat și prin acesta, unui nume (pronume etc.) pe cea de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lingvistic, prin încărcarea unităților lexicale implicate în dezvoltarea unei sintagme, cu sensuri gramaticale, în desfășurarea funcției actualizatoare a predicației. În plan semantic, relația este de implicare reciprocă (sau inerență). Înscrierea nivelului lexical al limbii în nivelul sintactic se realizează prin predicație, funcție care, atribuind unui verb calitatea de predicat și prin acesta, unui nume (pronume etc.) pe cea de subiect, dezvoltă sintagma nucleară a enunțului sintactic în interiorul căreia subiectul și predicatul se implică reciproc. În planul expresiei, relația este de dependență
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
identitate concretă, lexical-sintactică, verbul-predicat „se orientează după el”16, în organizarea structurii sale morfematice, din perspectiva categoriilor gramaticale de persoană și număr. În același timp, predicatul îi impune numelui (pronumelui etc.)-subiect să se situeze în cazul nominativ. În desfășurarea predicației se produc simultan trei fenomene sintactice: - verbul se constituie în predicat, - verbul-predicat atribuie unui nume (pronume etc.) calitatea sintactică de subiect, - printr-o relație de solidaritate reciprocă, verbul-predicat și numele-subiect formează un nucleu predicațional, determinând, prin aceasta, constituirea propoziției, unitate
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
predicațional, determinând, prin aceasta, constituirea propoziției, unitate minimală a cunoașterii și comunicării lingvistice. Atât producerea cât și, mai ales, modul de producere a celor trei fenomene sintactice diferă în funcție de sfera semantică (lexicală) a verbului și, în legătură cu aceasta, de specificul desfășurării predicației. PREDICATULTC "PREDICATUL" În desfășurarea actului lingvistic, predicația implică două componente semantice, una, de natură lexicală si alta, de natură gramaticală. Componenta semantică de natură lexicală rezultă din interpretarea lingvistică (anterioară actului comunicării) a „obiectelor” realității extralingvistice, reflectată în planul conștiinței
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
minimală a cunoașterii și comunicării lingvistice. Atât producerea cât și, mai ales, modul de producere a celor trei fenomene sintactice diferă în funcție de sfera semantică (lexicală) a verbului și, în legătură cu aceasta, de specificul desfășurării predicației. PREDICATULTC "PREDICATUL" În desfășurarea actului lingvistic, predicația implică două componente semantice, una, de natură lexicală si alta, de natură gramaticală. Componenta semantică de natură lexicală rezultă din interpretarea lingvistică (anterioară actului comunicării) a „obiectelor” realității extralingvistice, reflectată în planul conștiinței. Componenta semantică de natură gramaticală rezultă din
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]