332 matches
-
care Israelul, ca „loc” istorial, este „loc al revoluției”18. Taubes nu face nici o distincție Între literatura apocaliptică și gnosticism. Pentru el, ca să ne folosim chiar de termenii săi, gnosticismul este ideologia „istorială” a Revoluției apocaliptice, care se manifestă În predicarea de către Isus a iminentei veniri a Împărăției lui Dumnezeu. Prin moartea și Învierea lui Isus, lumea de aici este abolită, Însă ea Întîrzie să dispară. Apostolul Pavel dă cel dintîi o expresie „gnostică” acestui paradox, transpunînd mîntuirea creștină de pe dimensiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
carierei și al vieții acestor simboluri, ei simt nevoia de "un dumnezeu" (adică o Autoritate Supremă, care să le confere un climat de securitate mentală în fața diverselor "amenințări", așa cum Hitler a jucat acest rol pentru Heidegger!). Ayatollahul gândirii lor... Problema predicării intelectualiste și problema "dumnezeului", simțit ca o necesitate de Heidegger, nu ne conduc decât spre aceeași problemă de fond: principiul reprezentării (în politică) și (în cunoaștere). Nevoia de ocrotire și nevoia de securitate sunt profund exploatate de politicianul modern în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
modul serios, reprezentările și credințele unor religii tradiționale (Islamul, Mozaismul, Creștinismul). Un soi de ritualizare publică și solemnitate discursivă traversează sexul modern, transformant și transformator (de energii umane în plăceri indistincte). Foucault comenta cu umor această reorientare discursivă 69 a predicării sexului în era revoluțiilor sexuale. Sexualitatea ca religie dă frâu liber instinctelor, pasiunilor, (libidoului, ar spune Freud) într-un contrast evident cu cele trei religii monoteiste. Sexualitatea creștinului medieval și modern a urmărit, prin sex, raporturile suflet-adevăr; raporturile dintre adevărul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
numai mustrarea celor ce se fac vinovați de rele, ci și sfatul și mângâierea, precum el însuși spune : Cel mai bun mijloc de vindecare nu-i numai tăierea părții bolnave, ci și oblojirea rănilor; iar cea mai minunată lege de predicare nu-i numai mustrarea, ci și sfatul și mângâierea. Așa a poruncit și Pavel: <<Mustră, ceartă, mângâie>> (II Tim., 4, 2). Dacă-i mângâi mereu pe ascultători, îi faci trândavi; dacă îi cerți numai, îi faci îndărătnici, căci, neputând răbda
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
și Pavel: <<Mustră, ceartă, mângâie>> (II Tim., 4, 2). Dacă-i mângâi mereu pe ascultători, îi faci trândavi; dacă îi cerți numai, îi faci îndărătnici, căci, neputând răbda povara unor continui mustrări, te părăsesc îndată. De aceea trebuie ca felul predicării să fie variat<footnote Idem, Primejdios lucru și pentru predicator și pentru ascultători este ca predicatorul să predice pe placul ascultătorilor..., în P. G., L, col. 653. footnote>. Apoi, pentru ca durerea mustrării să nu fie prea usturătoare, Hrisostom se include
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
Dumnezeu ca și predicatorul și ascultătorii să stea sub aceleași legi, să participe la aceeași fire, ca fiecare să fie vinovat dacă o calcă<footnote Ibidem, în P. G., L, col. 654. footnote>. În altă parte, arătând necesitatea și folosul predicării cuvântului lui Dumnezeu, Sfântul Ioan remarcă: Preotului, în afară de exemplul prin fapte, îi este dat un singur meșteșug, o singură cale de vindecare : învățătura prin cuvânt (predica). Acesta este instrumentul, aceasta este hrana, acesta este cel mai bun aer. Aceasta ține
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
numai mustrarea celor ce se fac vinovați de rele, ci și sfatul și mângâierea, precum el însuși spune : Cel mai bun mijloc de vindecare nu-i numai tăierea părții bolnave, ci și oblojirea rănilor; iar cea mai minunată lege de predicare nu-i numai mustrarea, ci și sfatul și mângâierea. Așa a poruncit și Pavel: <<Mustră, ceartă, mângâie>> (II Tim., 4, 2). Dacă-i mângâi mereu pe ascultători, îi faci trândavi; dacă îi cerți numai, îi faci îndărătnici, căci, neputând răbda
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
și Pavel: <<Mustră, ceartă, mângâie>> (II Tim., 4, 2). Dacă-i mângâi mereu pe ascultători, îi faci trândavi; dacă îi cerți numai, îi faci îndărătnici, căci, neputând răbda povara unor continui mustrări, te părăsesc îndată. De aceea trebuie ca felul predicării să fie variat<footnote Idem, Primejdios lucru și pentru predicator și pentru ascultători este ca predicatorul să predice pe placul ascultătorilor..., în P. G., L, col. 653. footnote>. Apoi, pentru ca durerea mustrării să nu fie prea usturătoare, Hrisostom se include
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
Dumnezeu ca și predicatorul și ascultătorii să stea sub aceleași legi, să participe la aceeași fire, ca fiecare să fie vinovat dacă o calcă<footnote Ibidem, în P. G., L, col. 654. footnote>. În altă parte, arătând necesitatea și folosul predicării cuvântului lui Dumnezeu, Sfântul Ioan remarcă: Preotului, în afară de exemplul prin fapte, îi este dat un singur meșteșug, o singură cale de vindecare : învățătura prin cuvânt (predica). Acesta este instrumentul, aceasta este hrana, acesta este cel mai bun aer. Aceasta ține
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
am văzut că în multe biserici ea se repetă?... Faptul că se limitează de multe ori doar la o simplă lectură și lectura nu este în mod neapărat comunicare"62. Dinamizarea vine ca urmare a semnalării unei probleme la nivelul predicării remarcată de mulți credincioși, și care, pentru acea perioadă (sfârșitul anilor '90), a constituit una dintre notele care au dus la stagnarea evolutiv-socială a Bisericii 63. Prin acest gen de dialog, Titi Dincă reușea să facă din emisiunea "Credo" o
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Ghiță a girat biserica creștină baptistă din Cuvin în perioada dintre păstorirea fratelui Mirăuțe și a fratelui Andreican. În perioada de girare de către biserica Șega, fratele Marcel Opriș afirmă că a slujit biserica din Cuvin și a suplinit lucrarea de predicare, sfătuire și programare la slujire în această perioadă. Mircea Andreican s-a născut la 30 septembrie 1967 la Arad, s-a căsătorit cu sora Mari în anul 1988. Împreună au fost binecuvântați de Dumnezeu cu Georgiana. Slujirea pentru Domnul a
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
septembrie 1997 în biserica creștină baptistă din Cuvin a avut loc un serviciu religios de cununie. Daniel și Anisia Tulcan au fost cununați de fratele păstor Mirăuțe Ioan. Frații Mânzat Petrică de la Bistrița și Cheon Park au fost chemați pentru predicarea Cuvântului iar pentru slujirea prin cântare un grup muzical de la Bistrița și corul bisericii din Cuvin condus de fratele Doru Brancovan. 7.3.3. Renovarea clădirii bisericii din 1999 În anul 1999 a avut loc o renovare majoră a clădirii
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Germania, precum și bisericile Speranța și Dragostea din Arad. 7.3.4. Botez 2002 În anul 2002 a avut loc un botez nou-testamental în biserica baptistă din Cuvin. Candidații acestui botez au fost: Mărioara Bede, Aurel Miculiț și Cosmin Ștef. Pentru predicarea mesajului a fost invitat fratele păstor Ghiță Cornel de la biserica baptistă Șega, Arad. Păstorul bisericii, Andreican Mircea, a oficiat botezul din 15 septembrie 2002. 7.3.5. Renovarea făcută de Florin Popi și Neluțu În anul 2002, fratele Neluțu (cumnatul
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Ordinului Minoritic, în timp ce pentru anumite aspecte particulare, dar nu secundare, sunt demne de luat în seamă unele mărturii ale contemporanilor. Ne referim, în acest context, la scurta observație a episcopului Toma din Split, care prezintă cu o deosebită claritate stilul predicării Sfântului Francisc, stil caracterizat prin ars concionandi, specific mai degrabă oratoriei politice ținută în limba poporului, și nu prin ars praedicandi, adică oratoria ce urmează normele predicării ecleziastice culte, în limba latină (FF 2252). De asemenea, avem însemnările lui Iacob
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
observație a episcopului Toma din Split, care prezintă cu o deosebită claritate stilul predicării Sfântului Francisc, stil caracterizat prin ars concionandi, specific mai degrabă oratoriei politice ținută în limba poporului, și nu prin ars praedicandi, adică oratoria ce urmează normele predicării ecleziastice culte, în limba latină (FF 2252). De asemenea, avem însemnările lui Iacob din Vitry, care, în scrisoarea sa din Genova din anul 1216 (FF 2200-2209), surprinde cu exactitate stilul de viață al fraților minori, acum mult mai numeroși decât
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sa din Genova din anul 1216 (FF 2200-2209), surprinde cu exactitate stilul de viață al fraților minori, acum mult mai numeroși decât micul grup de la început, dar încă legați de o reședință nocturnă în afara localității și de o activitate de predicare în orașe în timpul zilei, fără convente și biserici proprii. Tot din această scrisoare se poate observa că frații erau cunoscuți ca grup, căci Iacob nici măcar nu pomenește numele fondatorului, pe care, probabil, încă nul cunoștea. De asemenea, el scrie și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cea apostolică și ca pe cea a bisericii primare, contrar modelului evanghelic al lui Francisc. Se poate spune că aceste izvoare, în special cele monastice și ecleziastice, surprind noutatea franciscană ca instituție și ca implicare în misiunea și activitatea de predicare, dar nu ca spiritualitate. Ele exprimă mai degrabă preocuparea lor pentru lipsa de reguli ce caracterizează noua realitate, cum ar fi absența anului de noviciat, după cum relatează Iacob din Vitry în scrisoarea de la Damietta din 1220. Izvoarele seculare, cum ar
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a demisionat pentru a se dedica activității scolastice. Opera sa „Historia Pontificum Salonitanorum et Spalatensium”, terminată în 1226, este importantă atât pentru informațiile cu privire la modul familiar și discursiv (dar și după canoanele ars concionandi, mai degrabă decât ars praedicandi) al predicării lui Francisc, cât și pentru consemnările referitoare la faima și devoțiunea de care se bucura Francisc în timpul vieții. În ce privește predicarea păcii, să se vadă 1Cel 36. Martor al acestui eveniment a fost și Federico Visconti, arhiepiscop de Pisa care, într-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
atât pentru informațiile cu privire la modul familiar și discursiv (dar și după canoanele ars concionandi, mai degrabă decât ars praedicandi) al predicării lui Francisc, cât și pentru consemnările referitoare la faima și devoțiunea de care se bucura Francisc în timpul vieții. În ce privește predicarea păcii, să se vadă 1Cel 36. Martor al acestui eveniment a fost și Federico Visconti, arhiepiscop de Pisa care, într-o predică rostită în 1265, spusese: «Cu adevărat fericiți aceia care l-au văzut pe acest sfânt, adică Francisc, așa cum
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
unii dintre prelați erau adunați într-un loc anume, auzind că Francisc predica atât păsărilor cât și oamenilor, chiar dacă era, cum bine știau, simplu și incult, îl chemară spunându-i că vor să-l asculte, pe el care uzurpa ministerul predicării, și i-au fixat o zi în care să predice înaintea lor. Atunci, un episcop renumit, prietenul său, temându-se de confuzia pe care acel om sfânt putea să o creeze, l-a invitat acasă la el în secret și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fi rezervați în a se dărui operei de mântuire a sufletelor, chiar și atunci când superiorii le-o cer, preferând inactivitatea. Nu sunt cruțați nici aceia care, fără a fi pregătiți și fără a avea acordul superiorilor, se dedau cu premeditare predicării): Șopârla este un animal micuț care strălucește noaptea. La fel și aceștia, micuți prin umilința lor, cu cât se înjosesc mai mult, cu atât mai mult îi luminează pe alții prin exemplul vieții lor, strălucind ca stelele în noaptea acestui
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Mănăstirea Sfântul Cosma, și altele în Lombardia și în Toscana. El și-a asumat responsabilitatea suportării nenumăratelor cheltuieli prin subvenții ale ministerului său, având grijă apoi de necesitățile fiecăreia în parte. Acestea sunt doamnele care, acceptând inspirația divină prin zelul predicării sale, au părăsit rudele și casa părintească, fără a se lăsa înduplecate nici măcar de lacrimile propriilor copii, și au înlocuit fala acestei lumi și a bunurilor trecătoare prin alegerea sărăciei extreme, iar materialele de stofă prețioasă cu usturimea lânii aspre
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în întunericul greșelii. Întemeietorii acestor ordine au fost doi bărbați de o bunătate vădită ce iradiau splendoarea și trăinicia multiplelor virtuți, adică Dominic și Francisc. Aceștia, asemenea trâmbițelor lui Moise (cf. Num 10,2), cu sunetul puternic și ascuțit al predicării lor, au deșteptat lumea adormită în vicii și în păcate ca să se grăbească să meargă la luptă împotriva întreitului dușman. Vocea lor răsună pe întreaga față a pământului (Ps 18,5), iar credința lor s-a răspândit în scurt timp
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
i-a spus cu dispreț: «Pleacă, frate, și caută-ți niște porci, căci mai degrabă te asemeni lor decât unor oameni. Rostogolește-te cu ei în noroi și, dându-le lor Regula pe care ai pregătit-o, îndeplinește acolo oficiul predicării tale». La auzul acestor cuvinte, Francisc și-a plecat capul și a ieșit imediat. În cele din urmă, găsind niște porci, s-a rostogolit prin noroi cu ei până ce s-a murdărit complet, din cap până în picioare, pe haine și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a poruncit să se reîntoarcă la el curat. Francisc a alergat să se curețe de noroi și s-a întors imediat. Atunci papa, plin de compătimire față de el, a acceptat petiția și, cu privilegiul Bisericii Romane, i-a confirmat mandatul predicării și aprobarea cerută; apoi l-a binecuvântat și l-a lăsat să plece. După aceea, slujitorul lui Dumnezeu Francisc a construit un oratoriu în orașul Roma pentru a culege roadele contemplației; ca un luptător, a început bătălia sa spirituală împotriva
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]