326 matches
-
poate fi un stimul adițional. 2.2.1.2. Modificările vasculare Rolul telomerelor și al proteinelor legate de telomere este de interes particular, deoarece este dovedită scurtarea lor în celulele musculare netede vasculare și endoteliale. De aceea sunt considerați factori predispozanți majori pentru arterioscleroză și reducerea capacității de neovascularizație (22). Stresul oxidativ și inflamația sunt factori determinanți ai atriției telomerelor. Sodium oxigen dismutaza, un antioxidant endogen, se consideră că inhibă procesul de îmbătrânire și scurtarea telomerelor. În mod similar, estrogenii și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
bolilor cardiace degenerative a crescut în țările dezvoltate, în timp ce frecvența bolilor valvulare reumatismale a scăzut. Stenoza aortică degenerativă, bicuspidia aortică și bolile mitrale degenerative (prolapsul mitral cu insuficiență mitrală sau calcificarea de inel mitral), mai frecvente la vârstnici, sunt factori predispozanți pentru EI (8). 42% dintre persoanele cu vârste peste 60 de ani internate într-un centru de îngrijiri medicale au avut modificări cardiace predispozante pentru EI, iar riscul de EI a fost semnificativ mai crescut - de 8,8 ori, la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
prolapsul mitral cu insuficiență mitrală sau calcificarea de inel mitral), mai frecvente la vârstnici, sunt factori predispozanți pentru EI (8). 42% dintre persoanele cu vârste peste 60 de ani internate într-un centru de îngrijiri medicale au avut modificări cardiace predispozante pentru EI, iar riscul de EI a fost semnificativ mai crescut - de 8,8 ori, la persoanele peste 65 de ani în comparație cu persoanele sub 65 de ani (9). Dintre bolile valvulare degenerative, calcificarea de inel mitral, mai frecventă la femei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
afecțiuni, în majoritatea cazurilor (> 90%) stă procesul de ateroscleroză, un proces multifactorial, extrem de complex și doar parțial cunoscut până în prezent, care are ca substrat fiziopatologic major inflamația. Desigur, trebuie menționat că la baza inițierii și accelerării sale stau factorii genetici predispozanți împreună cu ceea ce se studiază intens astăzi, și anume factorii de risc cardiovascular (1,2). În prezent, tratamentul anginei pectorale stabile sau al sindroamelor coronariene acute (SCA) ca forme de manifestare a bolii coronariene aterosclerotice a evoluat foarte mult, astfel încât, pe lângă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
cronice sunt reprezentate de teleangiectazii, vene reticulare sau varicoase, edeme, modificări tegumentare și dureri, care apar imediat după o TVP acută, dar mai frecvent după un interval variabil de timp, care se poate întinde peste 10 ani [2,3]. Factorii predispozanți includ și obezitatea, sarcina, pozițiile forțate în timpul muncii, vârsta și fumatul, uneori și traumatismele locale. În unele cazuri individuale se constată o tendință de agregare familială a venelor varicoase, precum și o mare influență hormonală mai ales atunci când venele varicoase apar
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
venos (90% a cazurilor) și obstrucției venoase (10% din cazuri). - Aproximativ 25 de milioane de locuitori adulți ai SUA prezintă vene varicoase, din care 7 milioane au simptome clinice semnificative. - Peste 70% din ulcerele membrelor inferioare sunt ulcere venoase. - Factorii predispozanți ai venelor varicoase includ obezitatea, sarcina, pozițiile forțate în timpul muncii, vârsta și fumatul, uneori și traumatismele locale. - Manifestările clinice principale sunt edemul, dilatația venelor subcutane, modificările tegumentare, crampe nocturne, greutate în gambă, prurit-ul și pielea uscată. - Ultrasonografia Duplex color
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
adecvat. - stabilirea permeabilității sistemului venos profund al membrului afectat. DIAGNOSTICUL CLINIC Anamneza trebuie să evidențieze posibila implicare a eredității (varicele din cadrul sindromului Klippel-Trenaunay - angiomatoza hipertrofică), factorii de mediu sau unele afecțiuni medicale (diabet, gută) și chirurgicale (fistule arteriovenoase) sau stări predispozante (post-partum, postabortum, utilizare de anticoncepționale) etc. Simptomele dominante ale pacientului sunt reprezentate de diferite senzații de greutate sau tensiune în gambă, accentuate vesperal, uneori dureri ușoare, parestezii sau prurit, rar crampe musculare nocturne. Durerile pot iradia de-a lungul traiectului
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
intervenții chirurgicale, cum ar fi fasciotomii pentru reducerea presiunii, amputații în caz de gangrenă, sau incizii/excizii în caz de tromboflebite supurate. EVOLUȚIE Tratamentul medical al TVP trebuie continuat după faza acută timp de 3-6 luni sau până la dispariția factorilor predispozanți în cazul trombozelor proximale iliofemurale. Cronic se administrează anticoagulare eficientă pentru INR de 2,0-3,0, cu ajustarea dozelor sau dacă este posibil se prelungește tratamentul cu HGMM. Dispensarizarea pacienților cu TVP necomplicată revine în sarcina medicului de familie, respectiv
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
autoimună sunt asociate cu unele antigene din grupul HLA. O enumerare deloc exhaustivă a acestora este redată în tabelul 6.3. Trebuie menționat de la început că semnificativitatea asocierii cu HLA pentru diferitele afecțiuni autoimune variază destul de mult, existând tipuri HLA predispozante, dar și tipuri HLA protectoare. Explicația exactă a asocierii anumitor alele HLA cu bolile autoimune nu a fost complet elucidată. Au fost emise mai mult ipoteze pentru a explica aceste asocieri boală/HLA (Cucca și Todd, 1996). Prima se referă
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
antigene străine dar și self. A treia ipoteză susține că o proteină codificată de gena TAP, care în mod normal transportă peptide antigenice din citoplasmă către reticulul endoplasmatic și apoi către membrana celulară, ar funcționa defectuos și astfel ar fi predispozantă pentru diferite boli autoimune. Datorită afectării mecanismului de procesare a antigenelor prin alterarea funcției proteinei TAP, puține peptide ajung la suprafața celulelor pentru a fi prezentate de moleculele HLA de clasa I, ceea ce duce la reducerea densității de complexe antigen-HLA
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
de Înțeles de ce, În lipsa unui vector care poate și trebuie să transporte sărurile la exterior (am numit aici apa), riscul apariției sau al recidivei este de luat În seamă. Dacă se adaugă la aceasta și unul sau mai mulți factori predispozanți (biochimici, genetici, alimentari, etc) riscul crește foarte mult. Cu alte cuvinte, urina concentrată este un "teren fertil" pentru "sămânța" litiazică. Deci, indiferent de tipul de litiază și de condițiile specifice apariției ei, consumul crescut de lichide este un element terapeutic
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
modificării ale F.O. (de aspect A.S.S. │contraindicațiile medicale │ │24 ore, care nu lasă sechele și │1-2 ani, dar există certitudinea factorilor │diabetic, hipertensiv ce pot conduce la o │legate de locul de muncă, sau, │ │au tendința la repetabilitate. │predispozanți favorizanți și determinanți (F.O. │incapacitate de 0-20%, în sine, ca și │dacă nu este posibil, eventual Se încadrează m gradul III │ │echo-doppler pentru vasele mari │atestării documentare a cel puțin 1-3 A.I.T. │modificărilor de F.O., modifirilor ex.
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
A.I.T. │modificărilor de F.O., modifirilor ex. │(trei) de invaliditate. Se vor │ │pentru depistarea tulburărilor │repetate în decurs de 1-2 ani, si demonstrarea │Doppler carotidian, modificări ce apar la │face recomandări medicale cu │ │de circulație. │existenței factorilor de risc predispozanți, │ex. C.T. cerebral: atrofie corticala, │privire la regimul de viață și Deficiență accentuată se stabilește pe baza │Între 70-90% procentul fiind cu atat mai Fără deficiență - nu este cazul deoarece a fost │ 0% Deficiență ușoară - se acordă respectând │Incapacitate 0-49
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
În constituirea terenului eczematos intra predispoziția adesea transmisă ereditar, mai evidentă în eczema atipica, tulburări endocrine (tiroidă, ovarul), insuficientă hepatică, dezechilibrul neuro-psihic și tulburări digestive. Factorii locali (substanțe care alcalinizează pielea, uscăciunea, hiperhidroza, microtraumatismele repetate mecanice și chimice), constituie cauze predispozante mai ales in eczemele de contact. Urticaria cronică - Erupția cutanata alcătuită din plăci proeminențe bine delimitate, de colorație roșie, leziunile sunt de obicei diseminate pe trunchi și membre, mai rar pe față, pielea capului, palme și plante. Persistentă erupției urticariene
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
continuare la nivelul unui creier fetal, cu oprire în etapa embrionară, având o plasticitate primitivă care împiedică maturarea funcțională a ariilor integratoare. Larna, Wing, Ritter, ca și alți cercetători susțin concepția biologic-constituțională a ariilor integratoare și organic cerebrală, invocând factori predispozanți care au acționat precoce în timpul sarcinii sau au intervenit în timpul nașterii ori în primii doi ani de viață. Yung și Maslow îi consideră pe autiști doar un fenomen compensator care se desfășoară între normal și patologic, iar Pierre Janet prin
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
infarct și primul ajutor constă în repaus absolut. Alături de durere mai apar: anxietatea, starea de oboseală, transpirații reci, tulburări de vedere. Factori favorizanți în apariția anginei pectorale pe langă creșterea tensiunii arteriale și a colesterolului sunt și: fumatul obezitatea terenul predispozant (familii cu patologie cardiacă) 89 Tratamentul Este medicamentos stabilit de medic după punerea diagnosticului și constă în tratarea aterosclerozei. Dar cel mai important lucru îl formează măsurile legate de stilul de viață: o dietă adecvată exerciții fizice controlul greutății eliminarea
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
cardiacă, aritmii, iar poliglobuliile dau frecvent HTA, cardiopatie ischemică dureroasă, varice hidrostatice; o afecțiunile renale precum glomerulonefrita difuză acută sau subacută, cronică, rinichiul polichistic, pielonefrita cronică pot determina apariția HTA secundară. * Condițiile de viață și muncă Stresul constituie un factor predispozant, frecvent incriminat acutualmente în etiopatogenia afecțiunilor cardiace. Cardiopatia ischemică dureroase și HTA sunt cele mai vizate afecțiuni cardiovasculare de către factorii de mediu. Sedentarismul și alimentația hipercalorică, hiperglucidică, hiperlipidică, hiperproteică predispun la obezitate, ateroscleroză, cu toate complicațiile ei, diabet, sindrom dislipidemic
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
locali sunt staza venoasă sau limfatică și soluțiile de continuitate tegumentare, reprezentate de ulcere varicoase, plăgi tegumentare, înțepături de insecte, micoze. Erizipelul nu este urmat de imunitate, ci de sensibilizare locală față de antigenele streptococice, explicând recidivele la persoane cu factori predispozanți. Etiopatogenie Streptococii grup A sunt asociați cu un spectru larg de infecții, întâlnite frecvent în întreaga lume: faringite, infecții ale tegumentelor și țesuturilor moi, (impetigo, celulite, fasceita necrozantă), pneumonie și empiem pleural, bacteriemie, sepsis și sindromul șocului toxic streptococic. Erizipelul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
ml/h IV. Combaterea tulburărilor de coagulare prin administrarea de plasmă proaspătă; heparina se asociază dacă există și tulburări de coagulare; V. Corectarea acidozei cu soluție perfuzabilă de bicarbonat; VI. Terapia insuficiențelor de organ VII. Terapia suportivă VIII. Compensarea afecțiunilor predispozante și preexistente. Tratamentul antimicrobian în sepsis este o urgență care nu poate fi temporizată până la clarificarea etiologică. Tratamentul inițial este ales empiric, în funcție de etiologia cea mai probabilă, teren, poarta de intrare, datele statistice, condițiile de apariție, tipul comunitar sau nozocomial
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pentru diagnosticul endocarditei: Hemoculturi pozitive, persistente (mai multe de 2) Evidențierea afectării valvulare prin semne ecografice de endocardită (masă intracardiacă flotantă, abcese sau dehiscența valvei prostetice), sau instalarea unui suflu nou de insuficiență. Criterii minore (m) pentru diagnosticul endocarditei: Factori predispozanți (cardiopatie, utilizatori de droguri intravenoase Febră > 38șC Manifestări vasculare: embolii, anevrisme micotice, infarct pulmonar, hemoragie intracraniană sau conjunctivala, leziuni Janeway Manifestări imune: glomerulonefrita, leziuni Osler, pete Roth, factor reumatoid Argumente microbiologice (altele decât cele majore) Argumente ecografice compatibile cu endocardita
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
neoplazie malignă cu localizare tipică în oasele lungi, ocazional originea ei aflându-se în țesuturile moi (osteosarcoame extrascheletale) [1]. Localizarea craniană este rară, iar osteoamele meningeale primare sunt excepționale. Aceste tumori apar fie spontan sau sunt urmare a unor factori predispozanți de tipul radioterapiei locale, displaziei fibroase, osteomielitei etc. Localizarea meningeală poate fi primară, metastatică sau urmare a extensiei unui osteosarcom de la nivelul oaselor craniene [5]. Pe radiografia simplă osteosarcoamele pot fi osteolitice sau osteoblastice. Osteosarcoamele primare craniene frecvent apar ca
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
poate fi facilitat și de analiza LCR prin „flow cytometry” [9]. Atitudinea terapeutică. Principalele probleme sunt legate de stabilirea diagnosticului histopatologic ferm, a localizării exclusiv la nivelul 206 creierului (nu ca suferință secundară a unui limfom non-Hodkin), identificarea condițiilor patologice predispozante (imunodeficiență indusă sau virală) și plicarea tratamentului definitiv. Odată efectuată examinarea imagistică trebuie efectuată o biopsie a tumorii. În completare, odată stabilit diagnosticul de limfom primar al creierului, trebuie efectuată o puncție lombară (dacă nu este contraindicată) și examinarea corpului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
la copiii cu craniostenoze cu anomalii ale drenajului venos care interesează sinusul sigmoid și vena jugulară ce poate determina o hipertensiune venoasă, cu diminuarea drenajului LCR-ului și creșterea presiunii intracraniene. Encefalopatia hipertensivă Hipertensiunea arterială este cel mai important factor predispozant pentru bolile cerebro-vasculare și cea mai frecventă complicație este hemoragia cerebrală. Creșterea exagerată a valorilor tensiunii arteriale sistemice determină tulburări ale autoreglării circulației cerebrale cu alte suferințe cerebrale secundare. Encefalopatia hipertensivă este definită de tabloul clinic de hipertensiune intracraniană indusă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
celulelor C parafoliculare) cancer nediferențiat non-epiteliale: sarcoame, fibrosarcoame hemangioendotelioame non-Hodgkin; limfoame maligne; teratoame maligne; carcinom cu celule scuamoase; secundare: metastaze canceroase (diverse tipuri: pulmon, glandă mamară, rinichi, melanom malign, coriocarcinom, limfom malign sistemic). Anamneza va căuta să evidențieze eventualii factori predispozanți pentru cancerul tiroidian. Sexul feminin este mai predispus să facă boli tiroidiene, inclusiv cancer. Gușa nodulară benignă este mai frecventă la femei. Raportul dintre nodulii benigni și cei maligni este mai mare la femei. De aceea, un nodul tiroidian la
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
primul rând diferențierea față de RCUH (Tabelul 1), apendicita acută, neoplasm de colon, TBC intestinală, colita ischemică etc. Evoluție, complicații Evoluția se caracterizează prin pusee de activitate care alternează cu perioade de remisiune. Recăderile sunt frecvente. Ca și RCUH este factor predispozant pentru apariția neoplasmului de colon și de intestin subțire. Complicațiile sunt o regulă: stenoze, ocluzie, fistule, perforații, abcese, leziuni perianale. Deși este o boală cronică, nevindecabilă, evoluția poate fi controlată de medicație iar mortalitatea este redusă. Criteriul de diferențiere Boala
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]