182 matches
-
Dacă convergența ridicată dintre răspunsurile atitudinal-opinionale și cele comportamentale apare oarecum ca fiind ceva firesc și îmbucurător pentru sondajele de opinie, divergența dintre ele suscită mai mult interesul specialiștilor, dar nu numai. (Predictibilitatea sondajelor de opinie, în particular a celor preelectorale, este o temă de interes public majoră.) Se consideră că factorii răspunzători pentru lipsa de concordanță se concentrează în trei grupuri mari: 1. Factorii de metodologie se referă, în primul rând, la faptul că ar putea existaoatitudine - și, corespunzător, o
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
anchete urmărind opțiunile electorale, în situația ipotetică a unor alegeri iminente, și asta indiferent de contextul politic sau de stabilitatea politică din țară, respectiv de consistența majorității parlamentare în funcție. Astfel de investigații ar putea fi incluse în categoria sondajelor preelectorale, ele având ca funcție testarea popularității/susținerii partidelor (personalităților) politice, chiar dacă o astfel de întreprindere devine convingătoare doar în preajma alegerilor, respectiv din momentul declanșării campaniei electorale, când se cunoaște exact data alegerilor și structura forțelor politice aflate în competiție sau
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
alte chestiuni, induse de cunoașterea rezultatului votului. Unii oamenii au tendința de a nu declara că au votat cu partide ori candidați perdanți. Este și asta o formă de manifestare a „spiralei tăcerii”, concept teoretizat de Noelle-Neumann (2004) pentru sondajele preelectorale, sau a fenomenului descoperit la alegerile americane din 1940 de sociologul american P. Lazarsfeld și cunoscut sub denumirea de bandwagon effect - pe scurt, e vorba de sentimentul mai confortabil de a te arăta a fi de partea învingătorului sau de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Să recunoaștem că, în domeniul socioumanului, cu cât ne referim la probleme mai complexe și mai delicate, cu atât este mai puțin prezentă puterea predictivă. Totuși, există genuri de cercetări bine cunoscute, cum sunt sondajele de opinie, cu deosebire cele preelectorale, care constituie un exemplu elocvent al succesului predicției bazate pe chestionare standard și pe eșantioane reprezentative. La modul mai concret deci, validitatea predictivă se măsoară prin compararea rezultatelor furnizate de un instrument aplicat anterior cu rezultatele după un criteriu practic
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
întrebărilor închise legate de sugerarea răspunsurilor pot fi evitate, atunci când se consideră că ele sunt întemeiate, prin utilizarea întrebărilor aparent deschise, adică lăsând pe seama operatorului încadrarea răspunsului într-o categorie menționată pe lista variantelor de răspuns. De pildă, în cadrul sondajelor preelectorale, subiectului i se va cere să menționeze partidul preferat, operatorul încercând identificarea acestuia de pe o listă cu partidele presupuse a fi menționate mai frecvent și asigurându-se apoi că identificarea este cea corectă. Un alt gen de obiecții la adresa întrebărilor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și a scopului cercetării. Menționând această sursă de erori, credem că lucrurile se cuvin judecate la justa lor valoare și nu trebuie dramatizate atunci când nu e cazul. De pildă, dacă este vorba de sondaje de opinie mai simple (inclusiv cele preelectorale), oamenii știu despre ce e vorba și nu se complică în presupuneri și suspiciuni cu privire la operator sau la obiectul cercetării (firește, cu excepțiile de rigoare). În cercetările pe bază de anchetă mai complexe însă, cercetătorii ar trebui să-și pună
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
corespunde respectivelor categorii de populație, repartizând, firește, indivizii din eșantion proporțional cu ponderile fiecărui strat. Aici se impune o observație. Dat fiind că anchetele și sondajele nu vizează decât populația de la o anumită vârstă în sus (18 ani, pentru sondajele preelectorale), este clar că ponderile la care ne-am referit ar trebui calculate numai cu populația peste această vârstă, care pot fi diferite de cele rezultate din calculul utilizat aici. De regulă, distribuția simultană a populației pe vârste, pe județe și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
înseamnă că mediile sau proporțiile pe cele două populații (din care s-au extras eșantioanele ale căror valori se compară) sunt identice sau, altfel spus, că cele două eșantioane provin din aceeași populație. Aplicație. Să presupunem că într-o anchetă preelectorală s-a studiat câte un eșantion de persoane din două județe. În județul 1 s-a obținut, pe un lot de 700 de persoane, un procent de 25,8% potențiali votanți pentru un partid oarecare; în județul 2, pe un
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
dispoziție, cantitatea și calitatea operatorilor etc. Firește că în nenumărate situații aceste constrângeri materiale sunt decisive. Totuși, câteva cerințe științifice elementare trebuie respectate, altfel rezultatele cercetării nu au nici o valoare. De exemplu, dacă dorim să realizăm un studiu în perioada preelectorală, cu scopul de a afla intențiile de vot ale oamenilor, aproape obligatoriu va trebui să recurgem la ancheta orală față în față, la domiciliu. Chiar în condițiile României zilelor de azi, când telefonia (mobilă, în speță) cunoaște o expansiune atât
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de regulă, cu cele descrise de recensăminte sau de alte înregistrări statistice. Seriile de alegeri care au avut deja loc în România postdecembristă au arătat că, nici după mai multe corecturi, listele electorale - cadrul teoretic de eșantionare pentru un sondaj preelectoral, adică instrumentul prin care este prezentată populația-țintă a unei asemenea anchete - nu au ajuns la o formă corectă; nici estimările Comisiei Naționale de Statistică asupra cifrei electoratului românesc nu au trezit prea multă încredere. Este clar că, în aceste situații
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
primare se evaluează consistența datelor obținute, respectiv validitatea instrumentului și corectitudinea muncii operatorilor. Aici sunt folosite mai puțin tabelele simple, referitoare la o variabilă, deși nici utilitatea acestora nu poate fi negată. Într-adevăr, dacă avem, să spunem, un sondaj preelectoral, prima grijă este să vedem care este distribuția opțiunilor pe partide și să comparăm această structură cu informațiile similare avute din alte surse. Dacă situația nu este complet răsturnată sau diferențele nu sunt foarte mari, chiar când unele schimbări sunt
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
efectele pozitive ale sondajelor asupra socialului sunt recunoscute, lor li se aduc și o serie de acuze, în numele acelorași principii inerente sistemelor democratice. După Bradburn și Sudman (1988), ideile potrivnice sondajelor folosesc următoarele argumente: a. sondajele politice, în special cele preelectorale, sunt învinuite că influențează alegerile; b. se invocă invadarea, prin chestionar, a vieții private, a intimității individului; c. se acuză sondajele de simplificarea nepermis de mare a unor probleme complexe; d. se apreciază că sondajele sunt lipsite de importanță deoarece
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
denumire toate acele anchete care au ca subiect (și) problematica alegerilor politice - indiferent de genul acestora: parlamentare, prezidențiale, locale - cu referire la trecut sau la viitor. Dintre chestiunile ce merită puțin discutate este și aceea dacă și în ce măsurăsondajele preelectorale urmăresc sau sunt capabile să realizeze o predicție a rezultatelor alegerilor. Așa cum remarcă toți cei care critică, mai blând sau mai dur, sondajele, atunci când la urne se confirmă ceea ce au spus sondajele, cercetătorii se laudă peste măsură cu acest succes
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
O a doua chestiune care se pune aici este dacă anunțarea rezultatelor sondajelor influențează sau nu rezultatul alegerilor și, legat de aceasta, dacă alegătorii pot fi incitați (în a vota pentru un partid) prin punerea în circulație a rezultatelor anchetelor preelectorale. Problema este una imens de mult discutată în literatura de specialitate și nu putem să facem aici decât unele considerații ce ni se par esențiale. Mai întâi, să observăm că anunțarea scorurilor partidelor în sondaje se face mereu cu această
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
intră în Parlament, chiar dacă nu reprezintă exact opțiunea lor politică, dar se apropie de ea. Pe de altă parte, din constatările de la ultimele alegeri de la noi rezultă că partidele mari nu ajung să atingă la alegeri scorurile obținute în sondajele preelectorale mai apropiate sau mai îndepărtate de momentul votului, deci saltul în „căruța învingătorului” pare mai curând un act declarativ decât unul de comportament electoral propriu-zis. Și se mai întâmplă ceva la noi: cu ocazia alegerilor, o pondere însemnată a voturilor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Tabelele A1-A5) indică diferențe semnificative 60 în variația optimismului deplin, optimismului personal, optimismului circumstanțial, optimismului social și pesimismului circumstanțial, între perioadele non-, pre- și postelectorale. Nivelul optimismului deplin este semnificativ mai ridicat în perioadele postelectorale decât în cele non- și preelectorale; optimismul social și cel circumstanțial sunt semnificativ mai ridicate în perioadele postelectorale decât în cele preelectorale; optimismul personal și pesimismul circumstanțial sunt semnificativ mai ridicate în perioadele pre- decât în cele non- și postelectorale. Atunci când comparăm evoluția fenomenului (vezi Figura
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și pesimismului circumstanțial, între perioadele non-, pre- și postelectorale. Nivelul optimismului deplin este semnificativ mai ridicat în perioadele postelectorale decât în cele non- și preelectorale; optimismul social și cel circumstanțial sunt semnificativ mai ridicate în perioadele postelectorale decât în cele preelectorale; optimismul personal și pesimismul circumstanțial sunt semnificativ mai ridicate în perioadele pre- decât în cele non- și postelectorale. Atunci când comparăm evoluția fenomenului (vezi Figura 3 numai pentru tipurile extreme) în raport cu trendurile indicatorilor macroeconomici (Figura 2), nu se poate să nu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
celor conservatoare. ANEXA I Tabelele A1-A5 prezintă rezultatele analizei de varianță (ANOVA) Tabel A1 Test: Bonferoni Variabila dependentă (I) elect (J) elect * Diferență medii (I-J) Eroare standard Sig. Optimism deplin post- electoral non- electoral 8,77692 3,03822 ,029 preelectoral 13,23500 3,75735 ,007 Tabel A2 Test: Bonferoni Variabila dependentă (I) elect (J) elect * Diferență medii (I-J) Eroare standard Sig. Optimism personal preelectoral non-electoral 3,11346 ,81284 ,004 post- electoral 3,52500 1,00524 ,008 Tabel A3 Test
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
J) Eroare standard Sig. Optimism deplin post- electoral non- electoral 8,77692 3,03822 ,029 preelectoral 13,23500 3,75735 ,007 Tabel A2 Test: Bonferoni Variabila dependentă (I) elect (J) elect * Diferență medii (I-J) Eroare standard Sig. Optimism personal preelectoral non-electoral 3,11346 ,81284 ,004 post- electoral 3,52500 1,00524 ,008 Tabel A3 Test: Bonferoni Variabila dependentă (I) elect (J) elect * Diferență medii (I-J) Eroare standard Sig. Pesimism CIRCUMSTANȚIAL pre- electoral non- electoral 4,56115 1,23889 ,005
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
non- electoral 4,56115 1,23889 ,005 post- electoral 5,13250 1,53213 ,011 Tabel A4 Test: Bonferoni Variabila dependentă (I) elect (J) elect * Diferență medii (I-J) Eroare standard Sig. Optimism circumstanțial post- electoral non- electoral ,99385 ,56670 ,289 preelectoral 2,08500 ,70083 ,024 Tabel A5 Test: Bonferoni Variabila dependentă (I) elect (J) elect * Diferență medii (I-J) Eroare standard Sig. Optimism social post- electoral non- electoral 1,57923 ,61436 ,058 preelectoral 2,53750 ,75977 ,011 Tabelele următoare (A6-A16) prezintă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
circumstanțial post- electoral non- electoral ,99385 ,56670 ,289 preelectoral 2,08500 ,70083 ,024 Tabel A5 Test: Bonferoni Variabila dependentă (I) elect (J) elect * Diferență medii (I-J) Eroare standard Sig. Optimism social post- electoral non- electoral 1,57923 ,61436 ,058 preelectoral 2,53750 ,75977 ,011 Tabelele următoare (A6-A16) prezintă categoriile și valorile reziduale ajustate standardizate (standardized adjusted residuals) pentru variabilele și celulele în care acestea sunt semnificative (la un nivel de semnificație de 0,05, respectiv 0,01). Tabel A6 1994-03
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pentru cetățenii români ce doreau să călătorească în spațiul UE. 59 Noua variabilă a fost numită "alegeri". Valorile pe care i le-am acordat au fost: "1" pentru martie și octombrie 1996 și pentru mai și noiembrie 2000, considerate perioade preelectorale; "2" pentru martie și septembrie 1997 și pentru mai și noiembrie 2001, considerate perioade postelectorale; și "0" în toate celelalte cazuri. 60 Optimism deplin (F Sig. = 0,007); optimism personal (F Sig. = 0,003); optimism circumstanțial (F Sig. = 0,027
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
prezentat Senatului un proiect de lege prin care li se oferea ajutor financiar evreilor care doreau să plece din Uniunea Sovietică 1515. În mai, încercarea lui de a candida pentru conducerea Partidului Democrat a fost curmată brusc de insuccesul întrunirilor preelectorale ale votanților din Florida, Ohio și Wisconsin. La scurt timp după aceea, senatorul și-a îndreptat din nou atenția către relațiile sovieto-americane. În cursul verii, Jackson și-a pus la punct o versiune proprie a "legăturilor" între state. Doctrina corelațiilor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mirarea în fața tăcerii care domnește în jurul acestui subiect de la sfârșitul celui de-al doilea război din Liban. Și, fără a renunța la prudența care se impune în aceste probleme, ne putem întreba dacă, într-o perioadă care mai este și preelectorală, în fața unei opinii publice puternic impresionate de ceea ce s-a petrecut foarte recent în Orientul Mijlociu, nu a devenit pur și simplu dificil și absolut neproductiv să se fluture stindardul antisemitismului în încercarea de a proteja statul Israel, prea discreditat de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
folosite. Acest cod se concentrează în primul rând pe aspectele (ii) și (iii) din cele de mai sus. În secțiunea următoare vor fi prezentate o serie de recomandări privind tehnicile de realizare a sondajelor de opinie, în special a celor preelectorale. Pot apărea probleme majore atunci când rezultatele sondajelor de opinie sunt publicate și dezbătute. Ar fi într-adevăr nerealist și nerezonabil să ne așteptăm ca mass-media să citeze întregul suport tehnic al unui sondaj când se prezintă rezultatele acestuia: există limitări
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]