805 matches
-
văzut vreodată țățisme; ironie, persiflare da; gesturi, sau atitudini de țață, de ignorantă nu. Căci nu mi-o închipui luînd în derîdere vreo realizare de-a dumneavoastră, cît de mică. Mai bine un dușman deștept, decît un prieten prost și prefăcut. Deși, se întristează Mihai de ce-o fi stins țigara de...? se întreabă, amintindu-și țigara zdrobită pe foaia manuscrisului. Ce țigară? întreabă Săteanu cu oarecare interes, vrînd să se rupă de gîndurile lui. Odată, la teatru, în foaier, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
timp după ce se urcase în tren, la Oxford. Era un soi de caricatură a Bătrânului Marinar și, după un schimb rapid de frivolități (vreme, călătorii și așa mai departe), transformase politețurile convenționale venite din partea mea într-un pretext de intimități prefăcute. Apoi profitase de oprirea bruscă a trenului în înserarea portocalie a unui câmp de rapiță pentru a-mi „spune o poveste“, mai precis, pentru a mă învălui în această istorie respingătoare. Însă nu-mi spusese toate astea într-o șoaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
șosetele flaușate nu sunt pe numere, urma călcâiului se formează abia după purtare), începe să arate cu degetul către vestimentația mea rupătoare, ciocați negri dați cu cremă și lustruiți, ciorapi portocalii, în sus uniforma de elev, mă rog, banală, râde prefăcut, hi-hi-hi, cu capul într-o parte, strigă-ntruna ce țăran! ce țăran! eu văd roșu în fața ochilor, asta e, sunt născut în zodia taurului, mă reped spre ea s-o potolesc, s-o oblig să tacă, țin între degete un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
bune și rele), când aparatul de proiecție torcea ca Fifi, pisica noastră, și când aerul stătut și acru începea să înghețe (din cauza vreunui bandit sângeros, a unui neamț crud, a unui cardinal avid de putere, a unei femei elegante și prefăcute, a unei avalanșe, a unei căpetenii sioux sau a unor explozii devastatoare), ei bine, chiar în clipele alea, simțeam că after-shave-ul lui tata miroase ca scorțișoara și că mâna lui e tare caldă. La sfârșit, era duminică la prânz și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
cu cei cincisprezece mii de specialiști poate intra în orice antologie a cacialmalei!), promițând marea cu sarea unui electorat secătuit și disperat, odată ajunși la putere n-au mai arătat vulgului decât fațeta mistic-ciocoiască a unei bande de profitori și prefăcuți. Interesați doar de căpătuiala rapidă (exemplu: înscăunarea în posturi importante exclusiv a membrilor camarilei), ei s-au dovedit vulnerabili și la capitolul sprijinului politic: prea mulți dintre vajnicii țărăniști erau simple marionete ale vechii securități.” Despre fostul președinte, același autor
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
apariția lor pe pământ și până astăzi, și nu s-au schimbat numai formele exterioare ale vieții lor, ci și fondul lor sufletesc”, adăugând că „trebuie să ne ferim, nu numai de un pacifism primejdios, ci și de un umanitarism prefăcut. Să nu ne încredem în narcoticele morale, menite să abată atenția naivilor de la groaznicele realități ce se pregătesc.” Despre această omenire „asaltată de atâtea griji și de atâtea temeri”, același autor scria: „Nimic nu caracterizează, poate, mai bine vremurile tulburi
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
desigur, fără să mai atingă mingea, care zbură printre ei, nu mai conta unde. Vlădeanu auzi osul trosnind, văzu omul căzând fulgerat la pământ, îl văzu pe arbitru venind înspre el, văzu un cartonaș roșu pe care îl întâmpină cu prefăcută mirare, văzu doi tipi cu o targă care îl scoteau pe Ciuleasa de pe gazon. Se luă după ei, îmbrâncit de câțiva adversari, apărat de câțiva coechipieri. Când ajunse lângă banca de rezerve, antrenorul îl bătu pe umăr. - Bravo, băi Vlădene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
înainte de toate te uitai la ochii lui, asta era considerat un mare avantaj, pentru că între timp George Stan își putea face de cap cu pușcociul pe care îl purta în buzunarul interior al hainei, zi și noapte, a clipit cu prefăcută uimire, "încotro, șefule? Voiam să te scot la un schwartz!" S-a prefăcut nemulțumit. ,,Ei, fir-ar să fie, iar mă cheamă Mihail, cine știe ce-o fi visat astă-noapte și acum îi zbîrnîie creierașul, treci Bîlbîie de-l mulțumește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
sînt din ăștia, anarhiști, francmasoni, ce vrei să fie, dar nu sufli o vorbă despre complot. Nu pot fi sigur de nimeni, domnule Bîlbîie, de nici unul dintre cei pe care îi cunosc." Atunci sări peste cal și cu o naivitate prefăcută întrebă: "Să înțeleg că nici în mine nu aveți încredere, domnule Mihail, cu toate că îmi încredințați misiunea, totuși nu aveți încredere în mine?" Mihail schiță un zîmbet în colțul gurii "sincer să fiu, nici în dumneata. Nu știu cum vei reacționa cînd vei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cele mai mici pahare, oricînd ai nevoie de cîteva clipe de răgaz, să rupi ritmul, să iei inițiativa. Nici vorbă, încă au s-a atins măsuhra, domnule dihrector, nu s-a atins măsuhra cehrută." A clătinat din cap a supărare prefăcută, a încercat chiar să se îmbujoreze în obraz, dar nu i-a reușit. În treburile sale doar el este în măsură să stabilească măsura! Mihai Mihail a măturat o firimitură invizibilă de pe măsuța de mahon care se afla între ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
dogoare neștiută de el până atunci, mai comandă o stacană de bere. Karolina abia ce puse berea pe muchia mesei când Jeshua, sărind sprinten, reuși să‑i Înșface rotunjimea sânilor revărsați. Pentru o clipă Karolina Încremeni, precum femeia lui Lot prefăcută Într‑un stâlp de sare, după care, dezmeticindu‑se, Îi pocni una. Palma sa greoaie și rumenă Îi mută nasul din loc. „Asta este Aparența plenitudinii“, zise Jeshua pe un ton sentențios, iar cealaltă e Plenitudinea și aici Întinse palma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
doleanța. Ce naiba mai vreți acuma? se supără Roonuí-Roonuí. Nu vedeți că avem chestiuni importante de discutat? Tapú Tetuanúi se mulțumi să arate cu o miscare din cap spre bestie. —Rugăm respectuos Consiliul să ne înapoieze prizonierul, răspunse cu un calm prefăcut. —Prizonierul? se miră Căpetenia Războinicilor. Ați înnebunit? —Deloc. Legea prevede că orice prizonier pentru care rudele lui n-au oferit, în treizeci de zile, o răscumpărare, trece în proprietatea celui care l-a capturat. Făcu o pauză plină de înțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
pridvorul colibei lui, privind laguna, deasupra căreia strălucea o lună imensă, care conferea peisajului un aspect aproape magic. A doua zi, cănd Consiliul se reuni din nou în jurul lui, se întoarse către Miti Matái și-l întreba cu un calm prefăcut: — Chiar ai nevoie de sălbaticul ăla? Celălalt confirmă cu hotărâre: — Dacă vrem ca expediția asta să aibă vreun sens, da. Dar ai nevoie de el sau doar de tatuajele lui? — El nu-mi servește la nimic, recunoscu Navigatorul-Căpitan. Nu face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
liceu. Le întoarse spatele și plecă, spumegând de furie. O ura din tot sufletul. Își dorea să se întoarcă și s-o lovească atât de tare, încât ea să cadă, să se facă fărâme, să nu mai miște vreodată. Arogantă, prefăcută și proastă, o omidă slăbănoagă ce avusese nerușinarea să se transforme într-un fluture, să-i ia lui mințile, sufletul și viața. Urcă în cameră și trânti ușa. Luana se întoarse la masă tremurând de nervi. Cum de-și permitea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Consideră că nu era cazul să le ia ca atare, atâta timp cât doamna Cordel nu-i făcuse nimic care să justifice o așa impresie. În aceeași zi, Nuța intră la registratură și se opri în fața șefului de birou, cu un zâmbet prefăcut. Domnule Zereghia, să aduci mata o fată așa frumoasă la noi și mie să nu-mi spui nimic! Să-ți fie rușine... Deși nu se omora de dragul ei, bărbatul îi făcu pe plac și-i prezentă noua dactilografă. Femeia o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Acum nu mai ești domnișoara Leon. Îmi porți numele și nu accept să mi-l pătezi. Rănită de vorbele lui, ea se întrebă cum ar putea face să oprească veninul Nuții. Nu-i stătea în fire să fie slugarnică și prefăcută și era convinsă că orice atitudine ar fi abordat ciuda și caracterul îndoielnic al femeii tot ar fi ieșit la suprafață. Acasă, în așternut, Radu se întoarse cu spatele la ea, lăsând-o pradă celor mai negre gânduri. Instalarea calculatoarelor în birouri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
o atitudine prudentă, cu toate că ea știa foarte bine ce era. — Aici, a repetat Adam, În vreme ce Împingea fotografia spre ea cu degetul arătător fixat În același punct. Acesta este tatăl meu. — Acesta? Margaret se Întrebă dacă vocea nu-i părea cumva prefăcută. — Da, el. La drept vorbind e tatăl meu vitreg. De aceea noi doi, cum să zic, nu semănăm unul cu altul. — Da, am priceput asta. Care ziceai că e numele lui? — Karl de Willigen. Adam a privit-o oarecum Încruntat
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
de Ștefan, apărătorul, vizite protocolare, pline de ceva fals, ea apărea mereu cu piese vestimentare noi, micile-mari câștiguri pe care încerca să le expună cu multă naturalețe. Carmina o studia înciudată, părea la fel de nevinovată și asta o scotea din minți. Prefăcuta, prefăcuta, murmura pentru sine și nu reușea să-și desprindă privirea din ochii Elenei. Abia în primăvară se împăcă sufletește, cumpără un buchet de toporași din mica piațetă aflată în centrul orașului. Până ajunse la Elena privi florile de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Ștefan, apărătorul, vizite protocolare, pline de ceva fals, ea apărea mereu cu piese vestimentare noi, micile-mari câștiguri pe care încerca să le expună cu multă naturalețe. Carmina o studia înciudată, părea la fel de nevinovată și asta o scotea din minți. Prefăcuta, prefăcuta, murmura pentru sine și nu reușea să-și desprindă privirea din ochii Elenei. Abia în primăvară se împăcă sufletește, cumpără un buchet de toporași din mica piațetă aflată în centrul orașului. Până ajunse la Elena privi florile de un albastru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
umbrela! Fără violență. Nu suport culoarea albastră. Liniște. Psst. Și se făcu liniște. Departe, În față, Cain dădea când din cap, când din mâini. Di ce Înțăleg io așa de bine limba lu' domnu' Cain, domnu' Ajan? Întrebă Pipey cu prefăcută umilință. Pen' că e chiar limba română, preciză domnul Ajan Încântat de subtilitatea lui Cain. Într-adevăr că samănă, admise Pipey. Cu părere de rău Însă, deoarece timp de câteva minute trăise faptul neobișnuit de a Înțelege o limbă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
grădini zoologice, în centre specializate de cercetare, la închisoare, în clinici medicale, unde avea să servească drept cobai sau obiect de studiu. Cu inteligența și tenacitatea ei lingvistică, maimuța reușește să evadeze de fiecare dată, corupând cu limba ei dulce, prefăcută și proteică pe orice gardian sau persoană de ordine. Acesta rămânea perplex și pe loc impresionat de pledoaria elocventă a maimuțoiului despre soarta și condiția lui de victimă claustrată și hăituită, susținută cu multă artă în limba lui maternă. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de paradă: Acum lasă-mă, ai avut ce ai vrut, du-te! Era momentul crucial când metamorfoza atingea culmile disimulării. Fața palidă, alungită, pleoapele căzute peste ochii fără viață, capotul aruncat peste formele dezgolite puțin mai mult decât trebuie, mâna prefăcut neputincioasă pentru a încheia nasturii neglijeului, buza inferioară ușor tremurândă, comisurile conturate în curba dezolării ajustate de un creion fin, lividitatea evidențiată de un fond de ten din clasa atracției fatale, tocmai pentru a-i divulga victimizarea implacabilă de Vetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Pelinița?! Femeie ai căpiat! Am Încărcat căruța prea mult, caii au prins nălucă, s-o stricat o roată și mam luptat cu-n lup mai mare decât Negruț!, spuse Va, redând frânturile unei Întâmplări reale și Încercând să imite supărarea prefăcută a bunicului Ghiorghi’, atunci când a ieșit basma curată după o aventură avută cu mama Peliniței, cu Zavastița. Aprigă nevastă Ruzânița! Comandă scurt: Ne făceam că te duci după apă, du-te! Da să nu stai mult, auzi omule?! Va plecă
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
nu ți se ridică atunci când trebuie.“ Urmează paragraful care va stârni, fără îndoială, furia pedepsitoare a feministelor: „Duceți o femeie la muzeu: veți vedea că nu mai rezistați să ajungeți la hotel. Nimic nu este mai excitant decât acea gravitate prefăcută, acea înțelegere simulată pe care le afișează femeia.“ „O dată ajunși la hotel încercați să o aveți: se va opune, va rezista un timp până ce, dovedindu-vă îndeajuns de vulgari și tranșanți se va convinge că nu are de a face
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
moravurile contemporanilor. În loc să se refere direct la ei, povestește tot felul de întâmplări cu plante și animale. Cineva și-ar putea închipui că este vorba de fabule. Nu, nu este. De altfel, autorul însuși și a numit aceste narațiuni „fabule prefăcute“ (Neliniștea florilor de nuc, fabule prefăcute, Quadrat, Botoșani, 2002). Nu este vorba de fabule, pentru că lipsește umorul reprezentării animaliere sau vegetale a atitudinilor omenești. Autorul nu face decât să se complice inutil, scriind „leuștean“ în loc de „Popescu“ și „pătrunjel“ în loc de „Ionescu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]