322 matches
-
înseamnă puțin peste nimic.) Nefiind critic literar, nu-i revenea obligația de a-i fi citit cu creionul în mână, din timp, volumele. Și nici aceea de a le plasa adecvat în tabloul sinoptic al literaturii române postbelice. (La ceilalți prefațatori, am văzut, metoda dă sau, după caz, nu dă rezultate.) Pornea, deci, cu șansa a doua. Culmea, dar din acest evident deficit provin avantajele majore ale antologiei. Este vorba, în primul rând, despre o anume pedagogie. Învâțând pe cont propriu
Studii introductive (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4601_a_5926]
-
Cosmin Ciotloș Mircea Ivănescu, Cele mai frumoase poezii. Selecție și prefață de Gabriel Liiceanu, București, Editura Humanitas, 98 pag. Cu antologiile din poezia lui Mircea Ivănescu s-a întâmplat un lucru curios. Toți prefațatorii lor (cărora, de regulă, li se datorează și selecția) au simțit nevoia de a le scuza inerentele deficiențe de metodă. Mi se pare necesar să insist: nu e la mijloc numai un protocol editorial gratuit, afectând modestia. Căci fiecare dintre
Studii introductive (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4622_a_5947]
-
barocă. O sensibilitate „modelată de sentimentul tragic al vieții și de conștiința declinului inexorabil al artei” (p. 8). Definiția e prea largă. Nu lasă să-i scape aproape nimic. Câți dintre poeții moderni se sustrag acestor două fatalități? Mai încolo, prefațatorul cade într-o nouă capcană. După el, Aurel Dumitrașcu ar fi un poet profund livresc. Care, spre deosebire de congenerii săi, n-ar face paradă de surse, ci le-ar folosi, inspirat, pentru „reglarea metabolismului” creativității (p. 9). Îmi vine să-ntreb
Locuitorul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5752_a_7077]
-
ai scriitorului, ci au ca adresanți colegi de breaslă. Deschiderea compasului este maximă în toate direcțiile, deoarece Saul Bellow a trăit intens și fertil mai multă vreme decât se obișnuiește. Scriitorii cu care a corespondat au făcut parte - o spune prefațatorul - din patru generații: generația dinaintea lui, propria lui generație și două generații mai tinere. Premiul Nobel, pe care l-a primit la vârsta de 61 de ani, i-a împărțit cariera în două perioade aproape egale. Înainte publicase nouă romane
Scrisori care nu s-au pierdut by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5790_a_7115]
-
DSS «în clar»” (p. 23). O opinie netă are Nicolae Manolescu într-un P.S. din România literară, nr.43, 12 noiembrie 2010: „Prietenul meu, Dorin Tudoran, afirmă (...) că mă bănuiește a fi fost de acord cu observațiile lui și ale prefațatorului, din moment ce, în postfața mea la carte, nu am spus nici un cuvânt despre Mihai Botez. N-am abordat subiectul legat de declarațiile lui M.B. la Securitate din alt motiv: le cred date în timpul anchetelor și nu mi s-au părut deloc
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
bilingvă „Orphée”, ajunsă după două decenii și ceva de existență la a treia serie, dirijată de unul din cei mari mari poeți de azi ai Franței - Claude Michel Cluny. Și mai îndreptățite laude i se cuvin însă antologatorului, traducătorului și prefațatorului Benoît-Joseph Courvoisier. E un tânăr profesor de „lettres modernes” care, în mod evident, a făcut o pasiune pentru limba și literatura română, dovedind deja că le cunoaște profund, în chiar spiritul lor, nu doar ca materie de studiu. A mai
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
traducătorul de atunci, Luc-André Marcel deplângea faptul că „unul dintre cei mai marcanți poeți europeni” este atât de puțin cunoscut în Franța (și aproape mai deloc cunoscut în restul Europei). La cincizeci de ani de la acea ediție, noul traducător și prefațator al lui Arghezi constată situația neschimbată, și încearcă să avanseze câteva explicații: să fie de vină tematica uneori vetustă, imaginarul său agrar sau acele trimiteri locale la forme de religiozitate populară, greu de echivalat, nu doar lingvistic, ci și cultural
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
orală care face specificul lui Arghezi atât în poemele de mare senzualitate (Tinca, Rada, Mirele, Logodnă), prezente în sumar, cât și în unii psalmi sau în celebra De-a v-ați ascuns... Extrem de interesantă e și perspectiva în care plasează prefațatorul aceste poeme: Cristos cel din Duhovnicească (poem ne inclus dar citat în prefață) e comparat cu uniunea dintre Messia și om aflată la sfântul Julien al lui Flaubert; este evocată subtilitatea pascaliană în oscilările dintre credință și tăgadă, se face
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
și încăpățânarea lui ulterioară de a imagina, în poezie, un paradis infantil. E reparcurs tot procesul stalinist intentat lui nu doar de Sorin Toma, dar și de Miron Radu Paraschivescu, eliminarea lui din circuitul literar după criterii proletcultiste agresive. Iar prefațatorul consideră că Arghezi e nedreptățit din nou, în zilele noastre, căci poeme precum Cântare Omului și 1907 - peisaje ar fi pe nedrept socotite opere de circumstanță, cu care poetul și-ar fi obținut reabilitarea. Ar trebui, de fapt, să vedem
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
intim Noaptea Valahiei al lui Petre Pandrea, apărut la Editura Vremea, 2006, îngrijit cu mare devotament de fiica autorului, Nadia Marcu-Pandrea, constituie o nouă secțiune din acea monumentală Patetică valahă la care visa neostenitul și prolificul scriitor, cum ne informează prefațatorul Ștefan Dimitriu, de fapt, al nouălea volum apărut dintr-o lungă serie: 1. Memoriile mandarinului valah (2000), 2. Reeducarea de la Aiud (2000), 3. Helvetizarea României (2001), 4. Garda de fier (2001), 5. Crugul mandarinului (2002), 6. Călugărul alb (2003), 7
Alte însemnări ale mandarinului valah by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/9813_a_11138]
-
schițat, poate fi tipărit separat în orice revistă literară. Soluția pare să vină de la Editură; redacția respectivă se arată dispusă să scoată două ediții: una mai simplă, a doamnei Săndulescu, alta cu aparat critic, a prof[esorului] Gh. Agavriloaiei Misiunea prefațatorilor e mai simplă. Propunerea mi se pare potrivită, numai să se materializeze. La ediția tov[arășului] Gh. Agavriloaiei s-ar adăuga traducerea romanului La Tunique verte, pe marginea căruia G. Ibrăileanu a lăsat mici însemnări de lectură, inedite, șaptesprezece scrisori
Epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3922_a_5247]
-
carte a lui Daniel Vighi (Istoria din cutia de pantofi, Ed. Cartea Românească, 2013), o cutie de pantofi, cum suntem avertizați din titlu, plasată într-un dulap care aparține Bibliotecii Academiei Române, secția din Timișoara. „Inestimabilul cufăr“, ne informează Ovidiu Șimonca, prefațatorul cărții lui Daniel Vighi, conține un vraf de documente pe a căror bază se pot reconstrui două secole din istoria marelui oraș românesc vestic, secolele XVIII și XIX. Este vorba de fapt de așa-numitul Fond Deleanu, întocmit în anii
Orașul din cutia de pantofi by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3180_a_4505]
-
notele de subsol. De asemenea bibiografia, sursele arhivistice, periodicele, cărțile studiate și articolele de specialitate, cu cîteva mici adăugiri, în mod paradoxal, sînt identice cu cele studiate de preotul Cristian Borz. Am avut onoarea de a fi consultant științific și prefațator al monografiei semnate de preotul Cristian Borz și cunoaștem sursele folosite în elaborarea lucrării, multe indicate chiar de către noi. Așadar, ne îndoim că preotul Dumitru Blaga a studiat la arhivele din Baia Mare, la arhiva Muzeului Unirii din Alba Iulia, periodicele
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3105_a_4430]
-
Fundațiilor Regale”, îi publică studiul Procesul de creație al baladei populare românești , în care se află in nuce ideile și cărțile etnologului Ovidiu Bârlea. Ca etnolog, Ovidiu Bârlea are preocupări multiple - autor de antologii, teoretician al folclorului, culegător de folclor, prefațator al unor ediții din marii folcloriști. Fiecare din aceste ipostaze este ilustrată cu lucrări reprezentative: Antologia poeziei populare epice și Mică enciclopedie a poveștilor românești. „Antologia este un model de culegere și editare științifică a prozei folclorice, neegalat până în prezent
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
a doua a cărții (ce cuprinde Cazurile literare insolite și Reconstituirile biografice), sintezele de la început (Aventura poeziei în plan teoretic și Cu privire la roman) părând să-i intereseze mai puțin. Paradoxul face ca, ocupându-se cu acribie de umplerea acestui gol, prefațatorul să contribuie, fără să vrea, la perpetuarea vechiului reflex: atât de bine contextualizate (inclusiv cu referințe de dată foarte recentă), studiile dedicate poeziei și romanului să nu mai lase loc de alte glose. În plus, trebuie să recunoaștem că micro-sintezele
Mozaic existențial by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3031_a_4356]
-
Zaciu, deși se arăta decis să-l scrie, nu l-a publicat niciodată. Curiozitatea e mai veche, și Vartic mărturisește că el însuși l-a iscodit pe profesor în această chestiune. Cine sunt mandatarii acestor trei tipuri de solitudine ? Argumentele prefațatorului, nuanțate de ani de căutare, mi se par inatacabile. Pe baza lor, proiectul inițial poate fi reconstruit în detalii. Dacă nu le rezum este pentru a nu le compromite, din grabă publicistică, finețea. Continuând însă această linie de lectură (a
Politici culturale, politici personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3241_a_4566]
-
pe cineva sau să legitimam regimul comunist. Nu știu cum a fost comunismul în alte centre universitare dincolo de etichetele curente și nu risc să fac generalizări. Nu susțin că a fost la fel, pentru că și regimurile capătă culoarea locului"39. Cred că prefațatorul a surprins foarte bine ceea ce am realizat: "putem constată că autorii folosesc interviul biografic în mai multe maniere, ferindu-se de un singur lucru: acela că povestirea să devină o formă de prezentare a sinelui, în sens goffmanian. Este, într-
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Sergiu Movila, Ion Năvodaru, Gelu Simionescu, Dumitru Vacariu și Dumitru Bazon ies din nedreptul anonimat în care i-a trimis regimul politic atât în comunism, cât și în postcomunism și pun pe tapet răvășitoarele lor povești de viață. După cum remarcă prefațatorul lucrării, Sorin Bocancea, "nedreptatea care continuă să li se facă în prezent victimelor închisorilor comunismului nu ia doar formă absenței despăgubirii materiale, ci și a tăcerii și indiferentei față de dramă lor. Viețile lor nu au contat nici atunci, în marșul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și au trăit pentru a înțelege resorturile regimului. Sunt convins că de gradul în care vom înțelege "partea lor de adevăr" depinde configurarea adevărului nostru"16. Despre ceea ce au reușit cei doi prin demersul lor vorbește convingător sociologul Vasile Dancu, prefațatorul lucrării: "autorii folosesc interviul biografic în mai multe maniere, ferindu-se de un singur lucru: acela că povestirea să devină o formă de prezentare a sinelui, în sens goffmanian. Este, într-o anumită ipostază, un prilej de reflecție socială, dar
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
literați și istorici, deopotrivă de ingrați sau de neatenți? Ediția academică a operei lui Kogălniceanu are o poveste îndelungată. Primul volum, de Beletristică, studii literare, culturale și sociale, a apărut în 1974, la Editura Academiei, avându-l ca îngrijitor și prefațator pe Dan Simonescu, devenit, într-un fel, coordonatorul ediției. Al doilea volum, Scrieri istorice, apărut în 1976, este îngrijit și prefațat de Alexandru Zub. În volumul III, despărțit în două părți, apărute în 1983 și 1987, se tipărește oratoria lui
Șantierul unei ediții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10947_a_12272]
-
fi oferite diverselor personalități locale ce sprijină asemenea manifestări. A fost, acum, cazul volumului de poeme blagiene tradus prin 2001 de d-na Micaela Ghițescu, din care măcar un exemplar ar fi trebuit să fie oferit decanului Facultății de Litere, prefațatorul colocviului. Un astfel de Ťprotocolť s-ar zice că nu e prevăzut încă de regulamentele M.A.E. - și ar trebui neapărat să fie.
Literatură română prin Europa by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11060_a_12385]
-
un personaj abulic și ridicol, trăindu-și aiurea viața, ghidat parcă numai de dorința de a se da în spectacol. Latura aceasta inferior-spectaculară, de show ieftin, de circ întristător, este exploatată masiv în romanul de față, structurat (cum bine observă prefațatorul) ca o parodie a scenariului tragediei clasice. Într-o unitate de timp dată și într-un spațiu restrâns, autorul își plasează eroii într-un ,conflict" predictibil, făcându-i să discute la nesfârșit despre finalul lor dramatic. Avem aici nu unul
Trei sinucigași by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10862_a_12187]
-
grup concurent și trendy de studenți, le repugnă acestor tineri citiți și cinici, trecuți prin atâtea lecturi grele și conștienți de toate clișeele care circulă. Pe de altă parte, ei nu se regăsesc în subcultura tip BUG Mafia, cum sugerează prefațatorul cărții, neatent tocmai la structura ei deschisă. Cântecele Mafiei, pline de revolta și de organele genitale ale băieților de cartier, sunt o experiență ce survine, spre finalul romanului, numai ca o gură de real, un fel de mâncare mai populist
Un roman "deflationist" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10156_a_11481]
-
nemtzi", adică ,muți". Limba diferită nu e, cu alte cuvinte, o limbă. Iată un prim prag pe care orice traducere îl trece, aproape inconștient. Sunt numeroase asemenea lucruri de învățat și de urmărit în cartea Magdei Jeanrenaud. O spune chiar prefațatorul ei, criticul Gelu Ionescu, autor și el, în 1981, al unui important studiul dedicat temei - Orizontul traducerii. Între cele două analize e exact distanța dintre critica literară comparatistă și lingvistica aplicată. Perspectivei sociologice și teoretice - cu bazele în ,orizontul de
De la particular la universalii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/10778_a_12103]
-
România sub regimul comunist , ediția a IV-a, revăzută și adăugită, editor Romulus Rusan, în românește de Delia Răzdoescu; Vasile Baghiu, Prizonier în U.R.S.S. , ediția a doua, editor Romulus Rusan, Bukovski la Sighet , ediția a II-a , editor și prefațator Romulus Rusan, în românește de Cristina Connolly, Armand Goșu, Anatol Petrencu. Am avut norocul, în 2002, să reprezint România literară la sesiunea din acel an a manifestărilor de la Memorialul Sighet, consacrate atunci „Cronicii unui sfârșit de sistem (anii 1973-1989)”. Am
Mărturia lui Bukovski by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3873_a_5198]