175 matches
-
este relevata de aceste cuvinte care absolutizează poporul irlandez. Obținerea libertății este ideea cea mai pregnanta în discursul său. Modalitatea atingerii acestui ideal reprezintă o problemă care îl frămînta intens pe Padraig Pearse. Obiectivul său este argumentarea ideatica a soluției prefigurate atît de el, cît și de alți revoluționari naționaliști: separarea de Marea Britanie prin acțiuni violente. "Subliniez că revendicarea națională a Irlandei este stabilită și concretă, revendicarea a fost susținută de fiecare generație, iar această generație a primit-o pentru a
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
de a o fi pețit pe Maria în numele lui Constantin, ci la vina de a fi pus la îndoială și, mai ales, de a fi încercat să desfacă "legătura" sacră pe care le-a hărăzit-o Fecioara. 3.3.3. Prefigurat la sfârșitul capitolului XV, momentul epiforic coincide cu ultimele două capitole ale cărții. Definitorie pentru "saltul metaforic" pe care îl realizează narațiunea este întâlnirea finală dintre Kesarion și Maria, a cărei sens este încapsulat într-o (micro)metaforă revelatorie ce
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
neutralitate ideologică" rămâneau o simplă iluzie, câtă vreme nu asigurau tiraje consistente și, prin urmare, vizibilitate publică, și cu atât mai puțin recompensele financiare pe care regimul le punea la dispoziția oficianților. Disputele ideatice înseși aveau loc în contextul ideologic prefigurat, inițial, de marxism-leninism și, apoi, de stalinismul național al "societății multilateral dezvoltate", iar eventualele diferende priveau mai degarbă pozițiile publice și, implicit, accesul la resurse. Capitalul simbolic pus în serviciul puterii, ceea ce implica fluxul puterii cuvintelor dinspre intelectuali înspre public
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
zona respectivă se va afla întotdeauna la finalul unei clasificări în ceea ce privește partea economică. Un alt punct important este, așa cum a menționat un antevorbitor, marcarea în procesul de regionalizare și a elementului rural. Includerea tuturor comunelor din actualele județe în deja prefiguratele Zone Metropolitane ar duce la o uniformizare a investițiilor dintr-o anumită regiune și o interconectare la investițiile de la nivelul întregii țări. Actuala lege fundamentală menționează la articolul 120: "(1) Administrația publică locală din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
16-11,31 CARTEA A TREIA. Picătura chinezească Introducere Miau! Nu știu al cui merit e această apariție: al amicului Cristi sau al delicatei gazde a unei rubrici a radioului ieșean. Știu Însă că rubrica, mai precis personajul ei principal, era prefigurată - tot se laudă amicul Cristi că are premoniție, chiar de nu-și poate defini deciziile care devin curând singura soluție chiar dacă adoptate Încă de când mai exista o alternativă - Încă din „Pro Natura“. Mai știu și că geaba mi-ar fi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Grigore Antipa. Trebuie însă să-i înțelegem zbuciumul sufletesc. Citiți această lucrare și acordați-vă diapazonul stărilor sufletești la parametrii trăiți de Antipa și apoi purcedeți la acțiune. Savantul a tras de clopotul redeșteptării naționale la 5 aprilie 1940. Cele prefigurate s-au abătut asupra noastră asemenea unui uragan, la foarte puțin timp. Nici astăzi rănile Țării nu s-au închis. Nici astăzi antiromânismul nu a încetat să se manifeste. Este însă cu atât mai dureros, cu cât mai mulți dintre
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
aceste artefacte predispoziții În dauna dezvoltării lor la copil. Cu cât jucăria va avea mai multe calități, cu atât copilul va fi mai sărac În potențialități. Să luăm, de pildă, jocurile electronice. Programele inteligente merg pe ideea unor algoritmi procedurali prefigurați și pe o zonă de libertate predeterminată, care pot depăși multitudinea de posibilități reale pe care le au cei din fața monitorului. Desigur, se pot ivi mai multe trasee sau proceduri, dar Întotdeauna ele sunt limitate, fiind montate În arhitectura complicată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Legea ce reglementa procesul instructiv de rang superior prevedea o serie de norme privind formarea dascălilor. În cadrul Universităților din Iași și București, s-au format seminarii pedagogice, care accentuau latura metodică și practică a pregătirii viitorilor profesori. Seminarul pedagogic, astfel prefigurat, impunea practici specifice și formarea unor capacități indispensabile activității instructiv-educative. Noua instituție a rămas ca un punct de reper al formării dascălilor inclusiv pentru perioada actuală, nefiind devansat, din păcate, de actualele modalități de pregătire a formatorilor. Tot prin această
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
sine. Numai astfel strălucirea sa este lucrătoare, căci semnificarea nu e doar arătătoare a originarului, ci și creatoare a ceea ce prin el devine posibil. El nu poate fi scos din ascunderea pe care o deschide, dar luminează facerea însăși, creșterea prefigurată, face "să-nalțe tăcutele seve-n lumină 5". Astfel încât "rămâie, ah toate, în umbră./ Învoaltă minunea lor sumbră// Să crească sub stea năzdrăvană./ Lumină sunt, inimă, rană6". Ceea ce se deschide nu dă nimic de văzut în ascunsul originar al ascunderii
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
E mult, e puțin această quidditate nepieritoare, miracolul unui aproape- nimic ce anunță un "cu-totul-alt-ordin" (Vl. Jankélévitch), al veșniciei în miezul efemerului? Veșnicie a începutului, a posibilului ce reîncepe totul, în care ce nu este încă este deja în ființarea prefigurată. Aventură preformală în care "întâmplarea arde-n miezul ei"41, vestește și rostește, arată ceea ce nu se vede: interiorul unui poem. "Ce limb se-ntemeiază-aici?", "ce duh își are cuibu-aici?", "dar cine se rostește-aici?". Aici nu denumește spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
arătat (vezi II, 2Ab). Într-o analiză întreprinsă asupra unor epistemologi contemporani de orientare istorică, Mircea Flonta găsește clar conturat în filozofia actuală a științei conceptul de "ideal cognitiv sau imperativ al explicației științifice" și observă că acesta fusese "remarcabil prefigurat" de Blaga în Cultură și cunoștință, teza sa de doctorat publicată în 1922. Blaga arătase acolo că "problemele fundamentale ale științei" se structurează în funcție de trei factori: "faptele", "construcțiile teoretice" și "idealurile științifice cu funcție imperativă"162 sau "ideea anticipată", cum
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în cazul filozofiei, indeterminarea sporită a "zării interioare" are drept consecință conservarea "unei extraordinare <<spontaneități>> în ceea ce privește soluționarea problemelor" și-i asigură spiritului o mult mai mare "libertate de mișcare" decât în știință, pe când în aceasta din urmă soluțiile "sunt intens prefigurate chiar de ideile propulsive cu care omul de știință operează în punerea problemei"10. Același punct de vedere îl întîlnim și la Simmel: Indiferent unde începe cunoașterea, ceva a fost deja presupus [...]. De aceea, pentru gândirea filozofică o absolută absență
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
înțelesul conferit de Heidegger prin expresiile „descoperirea unui temei”, „proiectarea omului în lume” (Gründen; Entwurf; Überwurf; finding a footing)136 sau de Wittgenstein prin expresia „găsirea căii” (finding one’s way about)137. Omul este „configurator de lume” (Weltbild) și „prefigurat” de ea (Vorbild). După Atkins (1988), hermeneutica ne conduce, oarecum obligatoriu, spre încadrarea teoriei curriculumului în termenii acțiunii practice; în special în ceea ce privește deliberările și alegerile pe bază de scopuri înțelese ca temeiuri ale existenței și devenirii. Ea precizează însă că
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
am afirmat despre abord)rile reducționiste reiese c) presupozițiile teoriei Hobson-Lenin sunt economice, nu politice. Poziția sa, ca explicație a imperialismului și a r)zboiului, se justific) în funcție de urm)toarele condiții: (1) dac) teoria economic) este valid), (2) dac) cerințele prefigurate de teorie s-au confirmat în majoritatea ț)rilor imperialiste, si (3) dac) majoritatea ț)rilor în care s-au îndeplinit cerințele erau de fapt imperialiste. M-am referit la majoritatea ț)rilor, si nu la toate, nu neap)rât
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
unui număr redus de alternative, privite ca fiind „candidate” serioase ale alegerii decidentului individual sau a celui colectiv (de grup). Această ultimă fază se suprapune cu faza de proiectare a sistemelor sau, altfel spus, cu faza de construire a sistemelor prefigurate, pe baza analizei și diagnozei. Procedura de alegere a alternativei/variantei finale este în ADS oarecum diferită față de aceea din teoria deciziei, unde alegerea poate fi făcută pe baza unei proceduri euristice sau algoritmice din întreaga mulțime de alternative. În
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
privită ca efect, sunt mai greu de monetarizat. În plus, decidenții au scale valorice diferite în analiza variantelor și atitudini diferite față de risc și chiar față de factorul de actualizare cu care se încearcă determinarea valorii prezente a efectelor unei acțiuni prefigurate. Costurile și beneficiile se referă, de asemenea, la categorii distincte de acțiuni economice, iar prezența compensării unei distribuții nedorite a efectelor prin transferuri de plăți nu este totdeauna realistă. Toate aceste argumente conduc la ideea conform căreia criteriul beneficiucost este
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
învierea morților, recrearea efectivă a trupurilor, echivalează cu o cosmogonie, în virtutea paralelismului microcosm-ma-crocosm, concepție arhaică comună la mai multe popoare indo-europene, dar care a cunoscut o dezvoltare considerabilă în India și în Iran. Așa cum am văzut (cf. § 104), înnoirea finală, prefigurată deja în liturghia celebrată de Zarathustra, este anticipată în ritualurile de Anul Nou (Nawroz). Tradiția a sfârșit prin a situa în jurul Anului Nou cele trei evenimente hotărâtoare ale dramei cosmice și umane: creația, 61 Yasna, 9: 4 sq.; vezi alte
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
fi trebuit și lui, om serios? „2.Vreau să mor, vreau să mor/ În brațe la tine.“ Suferă Puiu de nu se mai oprește. Doar suferința e compatibilă cu un suflet de artist. Suflet de turturel vulnerabil. Totuși, sfârșitul tragic prefigurat se contramandează, pentru că următoarea piesă se cheamă pur și simplu: „3. Pe mine și pe Mărie/ Nu e om să nu ne știe.“ Nu putem să nu-l felicităm pe Puiu că în sfârșit s-a rostuit. E om la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
contra Donatistas 5,28,39, că Biserica botezaților este taina simbolizată de „arca mântuirii”. Această concepție trimite atât la ecleziologia lui Ignațiu al Antiohiei, cât și la bine-cunoscuta formulă a lui Ciprian: „Biserica, taina unității”. Tema, patristică, a Bisericii lărgite, prefigurată Încă de la crearea lumii (ab origine mundi): Părinții Conciliului Vatican II Îl citează pe Ciprian, dar această concepție despre oikonomia apare peste tot În scrierile patristice. Prevestită de un typos, sau de o figura, după termenul forjat de Tertulian, Biserica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
de reprezentare îl sperie, deși este singura care le-ar elibera pe femei de voința arbitrară a șefilor lor și le-ar așeza doar sub legi, nu sub „stăpâni”, „visul de aur” al liberalismului (acordul femeilor prin râsete); f) soluția prefigurată și tacit consimțită de liberalele din Alba este cea yoghină: liberalismul interior. Voind să consult vox populi am parcurs sute de comentarii electronice ale cititorilor. Domină indignarea decentă. Gura celorlalți, mult mai slobodă era încărcată de un dispreț crunt: „pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
evidenția, pretutindeni, o evoluție și a identifica În acest continuum un sens. Moștenire a istoriei creștine, consolidată de raționalismul Luminilor, această concepție era inspirată de ideea progresului ineluctabil al omenirii, care urma să se Împlinească prin atingerea unui scop suprem, prefigurat tot mai limpede de-a lungul unei evoluții, imaginată, după modelul clasificării lui Linnaeus, ca desfășurându-se În mai multe trepte, de la simplu la complex, de la inferior la superior, de la „primitiv” la „dezvoltat” ș.a.m.d. Că finalitatea acestei evoluții
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
consistenței"821. Lucian Blaga nu a propus o logică. El era mai curând preocupat de depășirea logicii. Însă, gândirea antinomică pe care o promovează, în special prin metoda antinomiei transfigurate, pare să deschidă către o nouă logică. Chiar dacă este doar prefigurată, aceasta este o logică non-aristotelică. Metoda antinomiei transfigurate scoate intelectul din canoanele logicii aristotelice. Însă, structura metodei însăși pare să comporte o logică din categoria logicii contradictoriului sau a terțului inclus, exersată de Ștefan Lupașcu. De asemenea, metoda lui Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în imagine mitic-artistică. Gândirea lui politică pleacă chiar de la realitatea dezbinării mioritice translatată în domniile elective. Textul fundamental este excepționala conferință din 1876, Influența austriacă asupra românilor din Principate.14 Acolo și în alte texte, poetul elaborează teoria golului etnic (prefigurată încă de Dimitrie Bolintineanu), despre care am scris și în Modelul ontologic eminescian (1988-1992)15. Celor care au văzut sau mai văd în Eminescu un "naționalist fanatic", trebuie să li se răspundă că poetul a fost atât de profund în
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
organizația școlară trebuie să-și asume responsabilitatea schimbărilor coerente și a calității actului educațional. III. 3. 2. Diagnoza și planificarea schimbărilor în școală Problematica dezvoltării organizaționale și a procesului de schimbare la nivelul școlii aduc în discuție două aspecte esențiale, prefigurate deja în capitolele anterioare. Este vorba despre necesitatea unei analize diagnostice care să constituie suportul pentru planificarea/proiectarea și realizarea efectivă a schimbării. Rezultatele obținute în urma diagnozei au relevanță în creionarea unui prognostic al evoluției organizației respective. Putem afirma astfel
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în sarcina inițială este, așa cum am mai precizat, resimțit ca o recompensă, ca o recunoaștere a meritelor personale. Eroarea clasică de atribuire determină explicarea acestui succes mai ales prin factori personali, interni, așa încât succesul în sarcini viitoare este cu ușurință prefigurat. Mai mult, dacă acest succes se repetă, devine, pe termen lung, o obișnuință, o stare de fapt pe care elevul o caută, o normalitate care motivează elevul pentru obținerea unor succese și mai mari, deoarece succesele de aceeași amploare nu
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]