657 matches
-
de la simpla relatare, rezumare, până la considerații, interpretări, analize, comentarii, opinii personale”(Ungureanu D., Teroarea creionului roșu, 2000, p. 130). Evaluarea orală este impregnată de subiectivism mai mult decât oricare dintre celelalte modalități de evaluare. În evaluarea orală se manifestă cu pregnanță factorii variabilității notării, în toată complexitatea lor: efectul de ordine, de contrast, Halo, Pygmalion. În învățământul actual evaluarea orală este în regresie, în favoarea evaluării scrise, mai ales în evaluările sumative sau cu un pronunțat caracter sumativ. Regresia se produce, pe
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
și sociale. Așa cum ar spune W. Beck, modul de distribuire a bogăției devine sursa de accentuare a distribuției riscurilor sociale de instabilitate și conflict. Este ceea ce de altfel caracterizează faza actuală a tranziției noastre postcomuniste. Valorile postmaterialiste ale vieții dobândesc pregnanță numai atunci când constrângerile acumulării sau ale realizării economice individuale au atins un prag generalizat de acceptabilitate. În locul maximizării veniturilor personale și a securității ocupaționale, se va ajunge ca accentul să fie pus pe participarea extinsă, pe expresivitatea personală și încrederea
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în paginile "Convorbirilor literare", nu fusese adunată într-o carte; apoi, susținerea unor opinii sensibil diferite față de cele curente, prin deschiderea largă a ferestrelor comparative către literatura europeană, în preajma căreia literatura noastră la acel moment părea complexată, nedeslușită, lipsită de pregnanța unor orientări clare. Spre o "critică științifică" Deși simțise generozitatea junimiștilor A. D. Xenopol și Șt. Vârgolici, pe tot traseul studenției sale rapide, Iorga pornește la drum cu convingerea că va deveni vizibil doar dacă va lua distanță față de acțiunea critică
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
deși este considerată drept cea mai reușită parte a memorialisticii sombartiene și conține referințe la originile românești ale familiei materne sau la unii reprezentanți ai spiritualității europene, de origine română. Tot în acest ultim volum al trilogiei se disting cu pregnanță direcțiile teoretice de-a lungul cărora, cu surprinzătoare fidelitate, Sombart și-a dus mai departe unele intuiții și viziuni, stimulate de lecturile tinereții și ale copilăriei, de prezența în salonul roșu al mamei, dar și în biblioteca tatălui, a unor
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
bazat în esență pe muncă și pe producțiune, a oricărei societăți omenești. Ce fericire pentru noi când vedem acuma ideile noastre împărtășite cu multă bunăvoință de un organ atât de... ne lipsește într-adevăr calificativul pentru a însemna cu destulă pregnanță pe aprigul apărător al cestiunilor celor mai populare. Această fericire, de a-și vedea în sfârșit recunoscute ideile, nu ne oprește însă de a releva oarecari lucruri cari vor arăta că ideea noastră, adoptată cu atâta generozitate de aprigii odinioară
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
crește, ea este în esență educativă, și iată ceea ce-au lipsit școalelor noastre pîn-acuma și le va lipsi încă mult timp înainte. A învăța vocabule latine pe dinafară fără a fi pătruns de acel adânc spirit de adevăr, de pregnanță și de frumusețe a anticității clasice, a învăța regule gramaticale fără a fi pătruns acea simetrie intelectuală a cugetării antice este o muncă zădarnică, e literă fără înțeles. Fixat odată pentru totdauna, nemaiputîndu-se schimba, căci aparține unor timpi demult încheiați
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
demersurilor iluministe, de aici pornise acțiunea Școlii Ardelene, însă „Dacia literară” i-a precizat direcția în sfera literaturii, i-a concretizat programatic, pe acest tărâm, orientarea principală. Ideea de națiune, de patrie e, de altfel, ceea ce diferențiază în general, cu pregnanță, gândirea social-politică românească de cea occidentală. „Eu zic - specifica Simion Bărnuțiu, în discursul său din catedrala de la Blaj - că libertatea cea adevărată a oricărei națiuni nu poate fi decât națională.” În formularea lui Ion C. Brătianu, dintr-un articol apărut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
premize esențiale. În punctul zero, echilibrul e maxim, deci și ambiguitatea arheală care se transmite expresiei poetice." În termeni stănescieni, suntem în spațiul ne-cuvintelor, punctul zero al semnificării, recurs la primordialitatea lingvistică, punct de plecare spre o nouă semnificare. Pregnanța semantică a substanței lirice este în directă proporționalitate cu simplitatea (aparent, accesibilitatea) expresiei. "George Munteanu asimila simplitatea artei bacoviene cu simplitatea "cenușăresei din poveste" (...) acest "complex al Cenușăresei", de care suferă, în definitiv, postmodernitatea poeziei banalului, a cenușiului marginalizant." La
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de drum, ori, într-un limbaj bine cunoscut de basarabeni, "poputciki") comunismului (mai nou ori mai vechi, nu importă!), cum i-a numit Herta Müller pe unii "rezistenți prin cultură", vizați și de autorul nostru. Dar ceea ce se impune cu pregnanță și impresionează, totuși, aici, ca și în cărțile anterioare, este, fără doar și poate, seninătatea minții, care înseamnă un set de idei articulate sistemic, cu claritate, într-o demonstrație imbatabilă, dar și lipsa de agresivitate a stilului, echilibrul judecăților, stăpânirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a emigra trebuie să aibă o limită temporară la obligația - stabilită prin lege - de a lua parte la apărarea patriei, ș.a.m.d. c) Acțiunea concretă a Statului Juristul italian de renume european Giorgio del Vecchio Își continuă investigația, de pregnanță filosofică, apreciind că: Statului Îi incumbă funcția de a exercita o acțiune constantă de protecție, de propulsare și coordonare În Întregul domeniu al activității umane. Această activitate nu are loc doar pe planul declarațiilor abstracte, pur teoretice sau pe planul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
a unui organism juridic vast și puternic, se formează organisme variate și fragile, care nu posedă decât Într-o măsură foarte restrânsă caracterul de autonomie pozitivă, adică caracterul de Stat”. Dialectician suplu, În filosofia Dreptului, Giorgio del Vecchio relevă cu pregnanță că: „la lumina experienței, natura specială a conceptului de Stat, care trebuie să fie, În mod propriu, Înțeles ca un proces, mai curând decât dogmatizat și convertit În ceva material, static sau «corporal», cum Îl consideră, de regulă, cele mai multe Școli
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
d-lui Sumarokoff de-a aștepta răspuns e un semn că Rusia e nerăbdătoare și dorește ca Austria să se hotărască odată - în caz contrariu va realiza ea singură planurile sale. [22 septembrie 1876] ["ACEST ARTICOL... Acest articol, însemnat prin pregnanța judecăței și prin o curățenie de limbă abia obicinuită în jurnalistica română, e scris de d-nul Eugen Brote și publicat în foișoara "Telegrafului romîn". Din el se va vedea că deceniile din urmă ale culturei române au în toate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ignorarea a ceea ce trebuie făcut. într-o lume fără măreție, fără noblețe, copleșită de meschinărie, marcată de fragilitate și de efemeritate, în fața numeroaselor supărări și a nenumăratelor ocazii de suferințe fizice și psihice, atunci când trebuie să suporți apăsarea socialului și pregnanța colectivului încă de la cea mai fragedă vârstă, filosofia aduce șansa unei mântuiri, oferă o medicație eficace. Este vorba de a dori concordia cu tine însuți. Terapia o permite, la fel și refuzarea legilor, ca și indexarea gândirii și a comportamentului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
puțin convingătoare, analizele ce pun uneori în valoare un singur aspect, definitoriu, al textului comentat (sarcasmul la Ion Caraion, independența ca trăsătură a personajului la Marin Preda, tehnica dialogului la D. R. Popescu) atrag prin justețea intuiției, ca și prin pregnanța formulării. Criticul își asumă integral opțiunile și enunță judecăți tranșante: Ioan Alexandru suferă de retorism pleonastic, Marian Popa de enciclopedism mecanic, Adrian Păunescu regizează de multe ori un spectacol lipsit de substanță ș.a.m.d. Ș. recurge la astfel de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
1125-1137) din anul 1126 și în alte lupte, în fruntea cehilor pe care i-a condus spre victorie. Misiunea Sfântului Václav, implicit a principelui přemyslid, de a contribui la instaurarea păcii și a concordiei între oameni, s-a reflectat cu pregnanță în inscripțiile de pe ștampilele de stat din a doua jumătate a secolului XII: Pax Sancti Wencezlai in manus ducis... („Lumea Sfântului Václav în mâinile cneazului...“). Ideea eternului conducător a fost răspândită în Spania, Scandinavia, Franța, însă cel mai aproape de cultul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
format dintr-un flux de discursuri greu de exploatat informațional (poemul liric, spre exemplu). La cealaltă extremă, vom întâlni textul jurnalistic, marcat de un număr semnificativ de constrângeri. Iconicitatea ar fi una dintre ele. (6) Iconizarea verbalului vizează favorizarea unei pregnanțe mai mari a mesajului și o empatie mai mare la cititor, stimulat de un univers în care domină asemănarea. Regăsim aici legea generală care dirijează funcționarea mass-media: proximitatea. (J.-M. Adam, M. Bonhomme, 2005, p. 110) Desigur, nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Durand. "Mitul apare ca o povestire (discurs mitic) ce pune în scenă personaje, decoruri, obiecte valorizate simbolic, segmentabilă în secvențe sau unități semantice mai mici (miteme), în care se investește în mod obligatoriu o credință (contrar fabulei sau basmului) numită pregnanță simbolică."145 (s. a.). Pentru C. G. Jung, inconștientul trebuie înțeles ca un concept de factură eminamente psihologică, fără valoare filosofică și care înglobează totalitatea conținuturilor și actelor psihice. Ele nu sunt conștiente , așadar, la nivel perceptibil nu se pot raporta
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
structuralismului o oferă, probabil, deja amintitul Gilbert Durand: "Trebuie poate mai întâi să definim ce este un arhetip, obiect de resentimente la structuraliștii noștri fonetizanți. El este tocmai o forță fizică, o sursă majoră a simbolului, căruia îi putem asigura pregnanța, universalitatea și permanența. Așa cum prea bine a zis Jung, este un <<subiect viu>>,un motiv psihic care nu se lasă niciodată indiferent și care, într-adevăr, însuflețește psycheea. Bachelard vorbea odinioară despre <<hormonul sensului>>. Acesta este arhetipul, o mobilizare generală
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
poate fi dovedită și cea a instinctelor, atâta timp cât acestea nu se manifestă in concreto 154" (s. a). Deoarece se deduce că arhetipul este o formă lipsită de conținut, utilizăm, în analiza noastră, conceptul de mitem care, după cum am constatat, prin pregnanța simbolică, "umple" golul lăsat de arhetip cu un conținut și semnificații specifice unei funcții consacrate. O înșiruire de miteme creează un câmp mitic; preferăm termenul de câmp pentru a sugera caracterul organizat și limitat al mitemelor desprinse din mitul originar
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
se plasa (intenționat?) într-o postură ridicolă. La fel, Quijote, a cărui umilință mergea până la agonie când cei din jur refuzau să vadă într-o fată urâtă pe Dulcineea lui, se situa și el în plin ridicol. Astfel, a demonstra pregnanța arhetipală, cristică și quijotescă, în scrierile, cu un caracter intim, ale lui Mihai Eminescu și Camil Petrescu (Patul lui Procust, este, să ne reamintim, și un jurnal de existențe), nu mai e o simplă speculație, ci chiar o reiterare a
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
acest demers are rolul de a exorciza realul, deloc generos cu scriitorul de-a lungul întregii sale vieți. Undeva el spune că „geometria de aer te poate scăpa de oamenii amenințători”. Ca atare, își construiește un spațiu propriu, fapt cu pregnanță sensibil mai cu seamă în primul volum de jurnal, Ocheanul întors (1977), unde, deși dă o mare concretețe lumii cu care vine în contact ca profesor stagiar într-un sat transilvănean, se închide de fapt într-un univers de senzații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
influență parnasiană, poeta înclină spre compoziția estetizantă, imaginând o „romanță violetă” sau alt fel de cântec, de o intensitate delirantă, care reclamă „îmbrățișări imense de mistere”. Apoi fantezia plonjează în Antichitate și brodează câteva mici tablouri animate, de o oarecare pregnanță plastică, în jurul unor personaje istorico-mitologice (Salome, Cleopatra, Semiramis, Satirul, Dionysos). Aici transpare și o anume descătușare, o tendință spre manifestarea liberă a simțurilor, care ar putea crea senzația de plenitudine a vieții, atitudine ce se accentuează în al doilea volum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]
-
disperări, și entuziasme”, ca și „un remarcabil simț al ritmului”, datorită căruia „poeta strunește admirabil materia verbală, nu prin constrângeri de sens, ci printr-o transcendență muzicală” (Cezar Baltag). Opțiunea pentru clasicitatea formelor și a tonului discursului se însoțește cu pregnanța și franchețea rostirii, care, deși situată contra curentului (în contextul literar al contemporaneității imediate), respiră o prospețime și o implicare ce rețin atenția. Preferința pentru poemele cu formă fixă nu este exclusivă, în plachetele ulterioare existând și numeroase piese în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290624_a_291953]
-
Cernăuți, dar care era produs al acestei școli din Iași, a revendicat două asemenea priorități: a) aici s-a devansat cu două decenii „moda” școlii active, aici s-a introdus firesc „principiul activismului în școala românească”; b) „principiul humanist”, în pregnanța nouă, originală care i s-a dat, a făcut ca „un mare curent modern în educație” să fie introdus în practică pentru prima dată aici: pedagogia socială. „Activismul în educație și pedagogia socială, curente care se îmbină atât de bine
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
adversitate Între cei doi termeni? E un punct În care ei doi se suprapun? Unde? Eu nu vreau acum niște răspunsuri, dar mă gândesc că, privind așa lucrurile, oarecum școlărește, În pași mici, explici mai bine și cu mai mare pregnanță. Cred că asta trebuie câștigat pentru anarhetip, o foarte mare pregnanță. Corin Braga: Există Însă un mic contrabalans la ceea ce spui tu, care vine din partea opusă a mesei, a lui Doru Pop. Și anume, mă Întreb dacă nu s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]