290 matches
-
cu care vine în contact. În aceste condiții, pacientul poate acționa activ cu mâna validă, determinând mobilizarea pasivă a segmentului afectat. În acest context, pacientul acționează pentru formarea imaginii corticale prin asocierea mișcării active cu cea pasivă în vederea educării prehensiunii. Prehensiunea este condiționată de o serie de elemente prin care se poate realiza apucarea și eliberarea obiectului: - existența a două brațe de pârghie sub formă de pensă cu care se apucă obiectul; - un sistem articulat care să permită deschiderea și închiderea
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
1981). Modalitățile de apucare și prindere a obiectelor diferă în funcție de forma, dimensiunile, greutatea, volumul și consistența materialelor ce urmează să fie manevrate. În acest context, prinderea obiectelor grele se realizează cu toată mâna, cu participarea tuturor degetelor mâinii, iar dacă prehensiunea cu o singură mână nu este sigură, prinderea se execută cu ambele mâini, ceea ce asigură fermitate și siguranță în manevrarea obiectului. În acest caz, acțiunea antrenează tot membrul superior, alături de mână fiind angrenate și celelalte segmente; un exemplu în acest
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
ambele mâini, ceea ce asigură fermitate și siguranță în manevrarea obiectului. În acest caz, acțiunea antrenează tot membrul superior, alături de mână fiind angrenate și celelalte segmente; un exemplu în acest sens îl constituie obiectele casnice, gospodărești etc. După forma de utilizare, prehensiunea, ca abilitate manuală, a fost clasificată după cum urmează: • totală, atunci când sunt antrenate toate degetele - de exemplu, apucarea mingii; • interdigitală, când sunt solicitate două degete alăturate - de exemplu, prinderea țigării între index și medius; • digitopalmară, în care priza se face între
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
antrenarea policelui - de exemplu, la căratul sacoșei; • în opoziție terminală, în care policele poate realiza o priză diferențială cu falanga terminală a fiecăruia dintre degetele 2-5; • tridigitală, sau „priza toc”, ce antrenează primele trei degete. Există și alte clasificări ale prehensiunii, cu intenția de a lărgi gama de modalități de apucare și prindere a obiectelor, însă ele nu aduc nimic esențial în plus. Orientarea atenției spre recuperarea mobilității active a mâinii ar fi incompletă dacă s-ar pierde din vedere faptul
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
ce se referă la capacitatea de autoservire, aceasta fiind una dintre condițiile ce elimină dependența socială. Urmărind realizarea obiectivelor procesului de recuperare, niciodată nu trebuie uitat faptul că, deși mâinii îi revine obligația de a finaliza gestica motorie prin atributele prehensiunii, totuși fără punctul fix pe care-l asigură „ancorarea” sa toracică, prin intermediul centurii scapulo-humorale, ea ar rămâne doar la stadiul de intenție, în incapacitate de a realiza orice fel de mișcare cu finalizare funcțională. Prin extrapolare și cu privirea întoarsă
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
În prima etapă, când se folosesc aceste procedee de reeducare a mâinii, pacientului i se permite: - să utilizeze mâna validă pentru a susține și dirija mâna afectată; - apucarea se execută numai cu degetele de la mâna afectată, indiferent de forma de prehensiune pentru care optează pacientul și care i se pare cea mai comodă; - se trece la apucarea bidigitală între police și câte unul dintre cele patru degete; - îmbinarea și fixarea să se execute la început cu toată mâna, pentru ca apoi să
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
de la simpla mobilizare a degetelor, mâinii și pumnului, pe care, treptat, o extinde către gesturile grosiere, care, pe măsură ce capacitatea de coordonare a degetelor crește, vor fi orientate în direcția exersării gesturilor de finețe. Exersarea în programul recuperator a tipurilor de prehensiune este condiționată de modul în care pacientul reușește să-și mobilizeze degetele în axele și planurile lor fiziologice de mișcare. O atenție deosebită se acordă atât posturării corporale, cât și poziției de lucru a membrului superior în ansamblu, nu numai
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
urmează: - În prima grupă ar intra exercițiile cu caracter nespecific, cum ar fi mișcările la limită maximă de amplitudine, cu tensiuni finale, pentru a asigura lungime segmentului de contracție. - În a doua grupă pot fi incluse exercițiile de ameliorare a prehensiunii, sub toate formele ei, apucarea unor obiecte din ce în ce mai mici și aranjarea lor în baza unor programe sau scheme (puzzle). - În a treia grupă - utilizarea accesoriilor pentru servirea mesei. - În a patra grupă se include tot ce este în legătură cu servirea mesei
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
avatar biologic), ci elefantul, înzestrat de natură (sau de Dumnezeu, care e forma sa divină) cu trompă. Specificul elefantului, ceea ce face din el o ființă aparte, o ființă superioară, incomparabilă cu celelalte viețuitoare, este trompa. Prelungire a creierului, organ de prehensiune și comprehensiune, instrument care permite fabricarea de instrumente, detector de catastrofe, cititor de viitor, instrument muzical (trompetă), laborator de cuvinte și de concepte, acest apendice i-a permis elefantului să domine lumea, să exercite o putere absolută asupra tuturor ființelor
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
prezintă sfinctere situate la diferite nivele, grație cărora alimentele sunt reținute timp mai îndelungat în unele segmente în care are loc prelucrarea lor (fig. 24). 5.1. Digestia în cavitatea bucală, masticația și deglutiția Digestia în cavitatea bucală începe cu prehensiunea alimentelor, urmează masticația și însalivația acestora, finalizate cu formarea bolului alimentar. Prehensiunea este actul mecanic conștient prin care alimentele solide și lichide sunt introduse în cavitatea bucală, efectuat cu buzele, limba și dinții. Suptul este caracteristic noului-născut și se realizează
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mai îndelungat în unele segmente în care are loc prelucrarea lor (fig. 24). 5.1. Digestia în cavitatea bucală, masticația și deglutiția Digestia în cavitatea bucală începe cu prehensiunea alimentelor, urmează masticația și însalivația acestora, finalizate cu formarea bolului alimentar. Prehensiunea este actul mecanic conștient prin care alimentele solide și lichide sunt introduse în cavitatea bucală, efectuat cu buzele, limba și dinții. Suptul este caracteristic noului-născut și se realizează prin coborârea ritmică a planșeului bucal, gura fiind bine închisă. Masticația este
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
probabil, în acțiuni de răzuire asupra unui material de duritate medie. Analiza capetelor proximale ale uneltelor indică prinderea într-un mâner a unei piese, în timp ce, pentru cea de a doua piesă, modul de distribuție a lustrului poate indica puncte de prehensiune. Utilajul litic cioplit Dat fiind faptul că baza logistică pe care am avut-o la dispoziție pentru aplicarea acestei metode de studiu nu s-a dovedit a fi în totalitate adecvată cerințelor pentru utilajul litic cioplit, rezultate interpretabile am obținut
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
și patologice digestive. II.4.2. PARTICULARITĂȚI MORFO-FUNCȚIONALE ALE DIGESTIEI BUCALE Sub termenul generic de digestie bucală se înțelege etapa buco-faringo-esofagiană a digestiei caracterizată printr-o serie de modificări mecanice și fizico-chimice suferite de alimentele introduse în gură. Începând cu prehensiunea, act conștient, și continuând cu masticația și insalivația, în cavitatea bucală au loc formarea voluntară și pregătirea bolului alimentar ce va ajunge în stomac prin actul deglutiției. Secreția salivară reglată pe cale reflexă participă atât la formarea bolului alimentar în timpul masticației
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sunt distincte, la nivelul releului talamic și zonei de proiecție corticală, ele se intrică, fiind greu de diferențiat. Excitarea unei zone corticale dinaintea suturii coronare și imediata vecinătate a centrului gustativ determină mișcări de masticație, în timp ce distrugerea acesteia face imposibilă prehensiunea alimentelor și masticația. Centrii corticali nu sunt însă indispensabili. La iepuri cu centrii corticali distruși, Bremer (1923) constată existența a trei tipuri de reflexe de masticație: de ronțăire, masticație verticală și masticație orizontală. Acestea depind de locul de stimulare reflexă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tehnici de lucru, cunoaște marile opere ale artelor plastice și numele marilor artiști și le poate recunoaște În varii contexte, dezvoltându-și astfel o gândire proprie, atât de necesară, care Îi apropie șansele de cele ale individului obișnuit; * deprinderi: de prehensiune și manipulare a instrumentelor de lucru adecvate tehnicilor, de pregătire a spațiului de lucru și materialelor, de igienă a spațiului personal Înainte și după activitate; * de exprimare-redare imaginativă, creatoare, spațial reproductivă și a gândirii tehnice; * de organizare expresivă a produsului
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
automat mobil universal cu mai multe axe comandate, ale cărui mișcări sunt liber programate pe traiectorii sau unghiuri într-o anumită succesiune a mișcărilor și, în anumite cazuri, comandate prin senzori; poate fi echipat cu Vasile V. Merticaru dispozitiv de prehensiune, scule sau alte mijloace de fabricație și care poate îndeplini activități de manipulare sau tehnologice”. Normativul francez NF61-100 definește robotul industrial ca “un mecanism de manipulare automata, aservit în poziție, reprogramabil, polivalent, capabil să poziționeze și să orienteze materiale, unelte
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
poziționării; sarcina utilă sau capacitatea de ridicare, dată de masa maximă ce poate fi prinsă și deplasată; numărul gradelor de libertate, dat de numărul total al posibilităților de deplasare ale brațului robotului, fără considerarea mișcării de prindere-desprindere a dispozitivului de prehensiune; mobilitatea robotului, care se referă la capacitatea de a executa următoarele tipuri de deplasări: • deplasări locale, de orientare locală a obiectului manipulat; • deplasări regionale, în limitele zonei de lucru; • deplasări globale, în afara zonei de lucru. Pentru exemplificarea celor de mai
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
Sistemul mecanic al robotului are următoarele componente structurale: • soclul fix la roboții staționari sau platforma mobilă la roboții mobili; • brațul manipulator sau dispozitivul de ghidare al robotului, cu rol de realizare fizică a cinematicii robotului; • efectorul final sau dispozitivul de prehensiune care interacționează nemijlocit cu obiectul manipulat. Schema cinematică structurală a robotului este cea care determină direct capabilitățile cinematice și funcționale ale acestuia. Analiza cinematică a unui robot industrial se efectuează în funcție de următoarele elemente: o tipul de sistem de coordonate al
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
fiecărui grad de libertate, acestea putând fi de translație (T), respectiv de rotație (R). o succesiunea mișcărilor. Schema cinematică structurală va fi impusă de: forma, dimensiunile și masa obiectului manipulat; tipul și structura operațiilor de manipulare realizate; Alegerea dispozitivelor de prehensiune se face cu luarea în considerare a următoarelor elemente: ♦ datele referitoare la obiectul de manipulat: o formă, dimensiuni și masă; o suprafața de prindere, forma și starea acestei suprafețe; o stabilitatea prinderii în raport cu poziția centrului de greutate; o rigiditatea obiectului
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
obiectului manipulat la strângere; o poziția obiectului în raport cu operația precedentă; o pericole implicate de eventualitatea căderii obiectului. ♦ tehnologia de prindere: o principiul de prindere (vid, degete rigide, gonflabile etc.); o forța de prindere o etc. Selecția soluției de dispozitiv de prehensiune se bazează pe o serie de criterii, respectiv: o Criteriul constructiv-funcțional, care are în vedere aspecte ca: modul de manipulare: • individual, • paletizat, • conteinerizat. posibilitățile de acționare; dotarea cu senzori. o Criteriul cinematic, care are în vedere: precizia de poziționare; limitarea
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
paletizat, • conteinerizat. posibilitățile de acționare; dotarea cu senzori. o Criteriul cinematic, care are în vedere: precizia de poziționare; limitarea abaterilor admise ale centrului de prindere. o Criteriul cinetostatic, care are în vedere: raportul dintre forța de acționare a dispozitivului de prehensiune și forța de strângere a obiectului. Vasile V. Merticaru 7.5.2. Sistemul de acționare al robotului Acționarea roboților industriali se realizează cu următoarele categorii de sisteme: o electrice, care au cea mai largă utilizare; o hidraulice; o pneumatice; o
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
tendința de a folosi când mâna dreaptă, când mâna stângă pentru aceeași acțiune. Piciorul dominant este dreptul, la fel și ochiul dominant. Motricitatea fină este amprentată de neîndemânarea motorie generală. La începerea terapiei avea mari dificultăți în a realiza o prehensiune eficientă a obiectelor mici sau a instrumentelor de scris. Pentru a realiza o acțiune oarecare Ilinca depune un efort consistent, prin antrenarea unor grupe musculare care nu au legătură directă cu acțiunea. Astfel apar și în prezent sincinezii când scrie
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
a folosi mâna dreaptă pentru acțiuni cum ar fi mâncatul, prinderea unui creion, etc. Piciorul dominant este dreptul; ochiul dominant este stângul. Motricitatea fină este amprentată de neîndemânarea motorie generală. La începerea terapiei avea mari dificultăți în a realiza o prehensiune eficientă a obiectelor mici sau a instrumentelor de scris. Pentru a realiza o acțiune oarecare Mario depune un efort consistent, prin antrenarea unor grupe musculare care nu au legătură directă cu acțiunea. Astfel apar sincinezii când încearcă să deseneze. La
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
este lată, subțire și foarte mobilă, care ajută la „lipăirea” lichidelor, a mâncărurilor moi și la transpirație. Alimentele nu pot fi mestecate În gură ca la rumegătoare și, de asemenea, mandibula nu se poate mișca decât vertical, servind doar la prehensiune și sfâșierea vânatului, care este de Îndată Înghițit și procesat sub acțiunea fermenților specifici din stomac, Întrucât saliva din gură nu conține asemenea fermenți pentru digerarea hranei. Așa se explică de ce câinele nu mestecă alimentele În gură, ci imediat după
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
și sfâșierea vânatului, care este de Îndată Înghițit și procesat sub acțiunea fermenților specifici din stomac, Întrucât saliva din gură nu conține asemenea fermenți pentru digerarea hranei. Așa se explică de ce câinele nu mestecă alimentele În gură, ci imediat după prehensiunea cărnii, de exemplu, pe care o Înghite pe baza unui reflex bine dezvoltat, trimițând-o direct În stomac. Stomacul este căptușit cu un țesut conjunctiv seros puternic, ce formează numeroase pliuri prin care sucurile stomacale ce le excretează acționează pentru
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]