156 matches
-
o mare parte a populației supraviețuiește cu dificultate, în vreme ce nobilii chefuiesc. Cealaltă aduce în prim-plan un înțelept utopic, explicând necesitatea idealului egalitar atins de legile utopice, axate pe colectivitate și tinzând la binele tuturor. Însă această utopie din era preindustrială este scrisă la modul ironic, fie și numai din cauza numelui. În vreme ce descrie cel mai bun dintre state, opera amintește prin însăși titlul ei ("utopie" înseamnă etimologic "loc inexistent" și "cel mai bun loc") de caracterul iluzoriu al acestuia. More arăta
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
numim miraculoase evenimentele și personajele din narațiunile mitice corespunzătoare unei mitologii. Termenul se aplică ulterior conținutului basmelor, și chiar unui anume tip de exotism, cum ar fi cel descoperit de Occident în O mie și una de nopți (1710). Miraculosul preindustrial își păstrează farmecul. Secolul al XIX-lea inventează miraculosul tehnic sau științific, comentat de Félix Bodin după cum urmează: "Miraculosul viitorului nu seamănă cu nimic altceva, pentru că este complet verosimil, natural, posibil; din clipa aceea, el poate stârni imaginația"153. Acest
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
comunitară și general socială și asupra comparațiilor dintre diverse culturi, în ultima vreme dedicând spațiu paralelismului dintre societățile simple (iliterate) și cele complexe (industriale și postindustriale). Relațiile de rudenie au constituit subiectul de predilecție al antropologiei socioculturale, pentru că în societățile preindustriale, și cu deosebire în cele simple (tribale), respectivele relații formau pivotul întregii vieți sociale; era practic singura instituție, ea concentrând aproape în exclusivitate funcțiile educației, religioasă, sanitară, politică, economică, de control social și protecție a indivizilor. Analiza conținutului manualelor, al
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tatăl biologic al copilului este irelevant social, în general alți bărbați având responsabilitatea de tată. La alte populații (insula Noua Guinee), rolul tatălui biologic este nerecunoscut social, atributele sociale ale acestuia fiind preluate de unchiul copilului dinspre mamă. În Europa preindustrială, unde ceea ce noi numim funcția economică a familiei era foarte importantă, unitatea de producție și consum nu era atât familia propriu-zisă, cât gospodăria, adică membrii familiei apți de muncă, plus, în numeroase cazuri, angajații (ucenici, servitori). 3.1.2. Principalele
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Permițând sau interzicând anumite forme de mariaj (mai multe soții sau mai mulți soți, de exemplu), promovând oanumită concepție despre divorț și recăsătorire, societatea și familia încurajează sau descurajează reproducția. c) Organizarea producției și a consumului (funcția economică). În societățile preindustriale, sistemul economic social depinde în mod esențial de funcția productivă a familiei (gospodăriile țărănești, atelierele meșteșugărești). În societățile industriale și postindustriale, funcția principală economică a familiei este cea de consum. Deși și aceasta s-a diminuat, consumul de hrană și
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de la primul termen la al doilea. El spune că dacă e adevărat că revoluția industrială din apusul Europei, în particular din Anglia, a modificat hotărâtor familia, nu e mai puțin adevărat că o anumită formă de familie existentă în Europa preindustrială a facilitat industrialismul și eficiența economică. Spre deosebire de China, India, Japonia și țările arabe, mii de ani, în Europa, sistemul familial nu a fost bazat pe grupuri corporate și pe modelul de descendență uniliniar. Nici tipurile de aranjament marital nu erau
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
social? 8.3. Raportul părinți-copii sub semnul socialuluitc "8.3. Raportul părinți‑copii sub semnul socialului" 8.3.1. Șansele școlare și socialetc "8.3.1. Șansele școlare și sociale" Familia are tendința de a se reproduce socioprofesional. În societățile preindustriale din Europa, acest lucru este evident. Un fiu de țăran avea infime șanse de a deveni altceva decât țăran. Sistemul rigid al castelor din India este un exemplu și mai concludent. Și în societatea modernă, unde mobilitatea geografică și socială
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
umanității în istoria modernă a culturii, studiază toate etapele importante ale circulației mitului, comentând până și asimilarea personajului cu socialismul, redobândirea dimensiunii istorico-politice a operei lui Goethe, orientarea materialistă sau „tehnicistă”, când Faust II devine „o operă poetică a fazei preindustriale”. Analiza nu se axează pe reconstituirea universului faustic sau goethean; fidel metodei comparatiste, V. propune comentarii nonfactologice, orientate spre estetică și filosofie (Dimensiunea filosofică a orizontului faustic). Partea cea mai consistentă a cărții prezintă convergența faustiană a unor mari scriitori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
unei prezentări din punct de vedere statistic, fiind mai degrabă un demers psihopedagogic. Legătura muzeului cu comunitatea, ca unitate teritorială a organizării sociale, identifică două ipostaze: refacerea prin tematică a traseului evoluției comunităților, de la cele mai vechi forme, ale comunităților preindustriale, pînă la așezările contemporane; în condițiile dezvoltării rapide a acestora muzeul poate deveni un spațiu de apropiere între persoane și grupuri. În micile comunități muzeul trebuie să reprezinte un loc de întîlnire și dezbatere pe probleme culturale, pentru menținerea unei
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
sociale ca pe niște expresii ale voinței umane, aflată și ea în tranziție de la o formă esențială (organică, am putea spune - dar nu neapărat organicistă), Wesenwille, către o formă arbitrară (contractuală, s-ar putea adăuga), Kürwille. Tematizarea trecerii de la era preindustrială la cea industrială, de la tradiție la modernitate, de la legăturile umane familial-comunitare (bazate pe sânge, afecțiune, respect și teamă) la cele raționale (bazate pe contract și interes) și așa mai departe a fost preocuparea principală a reflecției despre societate și politică
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
A. Knopf, New York, 1991); cartea sa clasică trebuie consultată în ediția din 1996, adusă la zi și însoțită de o nouă introducere, „A House Divided”. Bellah a mai scris despre sistemele de înrudire apașe (1952) și viața religioasă în Japonia preindustrială (1957), fiind și cel care a îngrijit o antologie critică Durkheim în limba engleză (1973). 17. Jürgen Habermas, Der philosophische Diskurs der Moderne. Zwölf Vorlesungen, Suhrkamp, Frankfurt/Main, ediția a II-a, 1985, p. 166. Marea confuzie introdusă de „patriotismul
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pe împărtășirea ordinii morale consensul oamenilor întemeiat pe lege, credințe religioase și pe regulile de bază care guvernează viața de zi cu zi. După Durkheim există două forme ale ordinii morale comune: 1. Solidaritatea mecanică asigură coeziunea socială în societățile preindustriale, care rezultă dintr-o diviziune a muncii minimă, experiențe comune și o puternică conștiință colectivă; 2. Solidaritatea organică reprezintă fundamentul legăturii sociale în societățile industrializate, unde oamenii sunt dependenți unul de altul datorită specializării, complexității, dezvoltării înalte și diviziunii muncii
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
interdependente. Un factor care are o influență majoră asupra diviziunii muncii este nivelul dezvoltării societății. În societățile dezvoltate economic, diviziunea muncii devine mai complexă. Astfel, societățile industriale moderne au de departe o diviziune a muncii mult mai complexă decât societățile preindustriale. Oricum, chiar la un nivel dat al dezvoltării economice, nu există nici o formulă pentru diviziunea muncii. Modul exact cum acea diviziune este realizată este o întrebare cheie la care trebuie să răspundă orice sociolog care încearcă să descrie sau să
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Astăzi câteva din țările cel mai dezvoltate sunt considerate ca societăți postindustriale. În capitolul 12 vom discuta mai mult despre posibilitățile fascinante ale acestui nou pattern al subzistenței care aduce o structură socială și mai complexă. 4.6.2. Societățile preindustriale versus societățile industriale Cea mai dramatică schimbare în evoluția societății este între cele patru societăți preindustriale și societatea industrială așa cum putem vedea în tabelul 4. 4. Societățile industriale au structuri sociale care sunt în contrast de-plin cu toate celelalte
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
discuta mai mult despre posibilitățile fascinante ale acestui nou pattern al subzistenței care aduce o structură socială și mai complexă. 4.6.2. Societățile preindustriale versus societățile industriale Cea mai dramatică schimbare în evoluția societății este între cele patru societăți preindustriale și societatea industrială așa cum putem vedea în tabelul 4. 4. Societățile industriale au structuri sociale care sunt în contrast de-plin cu toate celelalte. Sociologul german Ferdinand Tönnies a descris diferența între tipurile de societăți în termenii de Gemeinschaft versus
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care fac parte sunt deosebit de prețuite. În Gemeinschaft oamenii au relații unul cu altul din cauza unirii, simpatiei ori bucuriei, astfel că relațiile interpersonale însele furnizau multe sentimente pozitive și împliniri personale. Gemeinschaft ca relații sociale tinde să predomine în societățile preindustriale. Tabelul 4.4. TRANZIȚIA DE LA SOCIETĂȚILE PREINDUSTRIALE LA SOCIETATEA INDUSTRIALĂ Societățile preindustriale Societatea industrială Relațiile sociale mult mai personale și intime impersonale Structura socială puține statusuri și roluri; statusul atribuit este important aranjare complexă a statusurilor și rolurilor; statusurile dobândite
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Gemeinschaft oamenii au relații unul cu altul din cauza unirii, simpatiei ori bucuriei, astfel că relațiile interpersonale însele furnizau multe sentimente pozitive și împliniri personale. Gemeinschaft ca relații sociale tinde să predomine în societățile preindustriale. Tabelul 4.4. TRANZIȚIA DE LA SOCIETĂȚILE PREINDUSTRIALE LA SOCIETATEA INDUSTRIALĂ Societățile preindustriale Societatea industrială Relațiile sociale mult mai personale și intime impersonale Structura socială puține statusuri și roluri; statusul atribuit este important aranjare complexă a statusurilor și rolurilor; statusurile dobândite pun în umbră statusurile atribuite Instituțiile pot
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cu altul din cauza unirii, simpatiei ori bucuriei, astfel că relațiile interpersonale însele furnizau multe sentimente pozitive și împliniri personale. Gemeinschaft ca relații sociale tinde să predomine în societățile preindustriale. Tabelul 4.4. TRANZIȚIA DE LA SOCIETĂȚILE PREINDUSTRIALE LA SOCIETATEA INDUSTRIALĂ Societățile preindustriale Societatea industrială Relațiile sociale mult mai personale și intime impersonale Structura socială puține statusuri și roluri; statusul atribuit este important aranjare complexă a statusurilor și rolurilor; statusurile dobândite pun în umbră statusurile atribuite Instituțiile pot fi unele instituții specializate, dar
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
luăm în considerare și ansamblul obiceiurilor, tradițiilor, moravurilor etc. care formează împreună ceea ce se poate numi contextul normativ și valoric al unei anumite societăți într-o anumită perioadă istorică. (Sorin M. Rădulescu, 1994, p. 19) Spre exemplu, în unele societăți preindustriale din zona cu climate calde, purtarea hainelor, cu excepția poate a accesoriilor ornamentale, este considerată devianță. Invers, să nu porți haine în țara noastră sau în oricare altă societate modernă este o manifestare deviantă. Al doilea argument are în vedere analizele
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
totdeauna forma primară de familie, familia extinsă a fost mai comună în trecut decât este astăzi. Odată cu răspândirea industrializării, familiile extinse au devenit mai rare. Câteva motive au cauzat această tranziție. Primul, deși "multe mâini" sunt resurse economice în societățile preindustriale în care agricultura și micile ateliere formau economia, ele au devenit "mai multe guri de hrănit" în societățile industriale. În plus, economiile înalt industrializate cer instruirea și mobilitatea forței de muncă. Deoarece familia nucleară are oameni mai puțini ca să îi
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
deși numai unul (una) la un timp dat. În unele societăți, practica căsătoriei permite ori chiar reclamă ca oamenii să aibă mai mult decât un soț (soție) la un anumit moment. Acest sistem este denumit poligamie ceva obișnuit în societățile preindustriale. Acesta are două forme: poliginia un bărbat este căsătorit concomitent cu mai multe femei, și poliandria pattern-ul în care femeile au mai mult decât un soț. Deși multe societăți au practicat poligamia, puține au permis poliandria. Deși unele societăți
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
EDUCAȚIA CA INSTITUȚIE SOCIALĂ Educația reprezintă procesul sistematic și formal prin care oameni specializați transmit cunoștințe și valori elevilor și studenților și le formează capacitățile necesare pentru viața socială. În societățile industriale moderne educația a devenit instituționalizată, spre deosebire de multe societăți preindustriale când era dificil de realizat distincția dintre educație și procesul de socializare. Cauza consta în faptul că instituțiile educației specializate încă nu apăruseră. Într-adevăr, în aceste societăți educația avea loc prin interacțiunile informale cu membrii familiei sau cu alți
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ale percepției și ale aprecierii care sunt produsul transformat al încorporării acestor structuri. (P. Bourdieu, 1980, p. 80; apud. E. Stănciulescu, 1996, p. 189) În mod clar o societate modernă, avansată tehnologic, reclamă o educație mai bună decât o societate preindustrială. Pe lângă cerința alfabetizării oamenilor fără de care nici cele mai simple profesiuni nu pot fi îndeplinite în ziua de astăzi, multe ocupații cer indivizilor capacități ridicate de ordin științific și tehnologic. Standardul de viață relativ înalt al societăților industriale avansate este
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
amândouă scăzute și deoarece ele sunt iarăși în echilibru, populația crește încet ori deloc. Cum tranziția demografică explică explozia populației lumii? Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să luăm în considerare în mod separat societățile industrializate, dezvoltate și cele preindustriale, în curs de dezvoltare. Multe societăți care sunt astăzi industrializate au trecut prin întregul proces al tranziției demografice. Ele au început acest lucru cu 250 la 300 de ani în urmă, fapt care explică de ce populația lumii a început să
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și se mai manifestă destule vestigii ale gândirii și comportamentului trecut. Spre deosebire de grupul social al copiilor, puterea și statutul persoanelor mai în vârstă a variat dramatic de la o perioadă la alta și de la un loc la altul. În multe societății preindustriale oamenii în vârstă s-au bucurat de onoruri și de un status plin de putere. Acolo unde cunoștințele au fost transmise prin tradiție verbală mai mult decât prin literatura științifică scrisă, oamenii mai în vârstă au fost profesorii principali. Există
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]