121 matches
-
o 14, eliberat de profesorul ordinar al clasei a VI - a de la Liceul Național din Iași. Subsemnații au hotărât deci ca pe baza drepturilor sale prevăzute în lege d-nul Achil Pallade să fie recomandat direct, dar, pentru a nu prejudeca întru nimic deciziunea ce-ar putea-o lua Consiliul Permanent al Instrucțiunei Publice și d-nul ministru, ceilalți candidați să depuie concurs în regulă. 71 {EminescuOpXVI 72} Trăgîndu-se la sorți cestiunile din religie au ieșit: Pentru examenul înscris teza: Cauzele
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
cereți informațiuni asupra zelului, aptitudinei și conduitei d-lui Titus Mărdărescu, ca să puteți decide asupra confirmărei sale definitive în 98 {EminescuOpXVI 99} postul de director al Școalei Primare de Băieți N-o II din Tătărași, subsemnatul, fără a voi să prejudece definitiv cestiunea, are onoarea a vă comunica următoarele: Persoana în cestiune a absolvit Liceul Național din Iași; inteligență de mijloc, zel și aptitudine îndestule; cunoștințe îndeajuns, purtarea în societate fără imputare; iar ce se atinge de viața sa privată, se
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Bălgrad, 1685 8. „Atâta să citim, cât după ce am lăsat cartea din mână să putem ști și în minte ținea ce și despre ce materie am citit și după aceea - mai pe urmă să fim în stare a socoti, gândi, prejudeca și discursirui sau cuvânta.” Dimitrie Țichindeal 9. „Celor ce multe lumânări la citeala cărților topesc, ochii trupului la vedere se tâmpesc, iar acelora ce niciodată pe slove au căutat, măcar cu vederea ochilor mai ascuțită s-a păzit, însă neștiința
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
de a reduce necesitățile tale trupești la un minimum și de a nu te lăsa încărcat de grijile vieții biologice. Evident că d-voastră [...] uitați [...] că cea mai mare parte dintre necesitățile noastre absolute sunt prejudecăți, că anume este absolut prejudecată ca să se spună că omul trebuie să mănânce de două ori pe zi, să introducă în el cantitatea necesară de alimente pe care o mâncăm noi orășenii pentru ca să ne întreținem corpul. Ei bine această cantitate este cam de 10 ori
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
în psihanaliză, Ciprian Mihali îl explică astfel: "În filosofie, ea [perlaborarea, n. n.] desemnează, după Lyotard, aceeași interpretare a rezistențelor modernității, o atitudine nici de pasivitate, nici de activitate, ci de pasibilitate, adică de expunere la evenimentele ce vin, fără a prejudeca de originea sau de finalitatea lor, doar păstrând o "atenție egal flotantă" față de ele (asemenea psihanalistului față de fragmentele de discurs ale pacientului)" (Ciprian Mihali, "Copilăria pe înțelesul postmodernilor", postfață la Jean-François Lyotard, Postmodernul pe înțelesul copiilor. Corespondență 1982-1985, p. 104
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
caz, ei erau privi? i prin lentilele distorsiunilor ? i caricaturilor antisemite; li se atribuiau prea adesea �nsu? iri diavole? ți. Evreii au reac? ionat izol�ndu? se ? i devenind indiferen? i la ceea ce g�ndeau gentilii despre ei. Propriile lor prejudec?? i le? au poten? at pe cele ale rom�nilor �n privin? a lor. Evreii din Occident s? au asimilat ? i au adus o contribu? ie imens? la bun? starea na? iunilor care i? au g? zduit. Nu se poate spune
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
momentul �n care evreilor li se acordase cet?? enia, Cuza devenise ? i mai obsedat de antisemitismul s? u102. Asimilarea evreilor continuă s? fie pentru un antisemit doctrinar un blestem. Cum s? fii de acord cu asimilarea unei rase ale c? rei prejudec?? i constituie un r? u diabolic ? i absolut? Poate dori un na? ionalist că un astfel de element s? devin? parte integrant? a organismului cald ? i d? ț? tor de via?? al na? iunii? Problemele nerezolvate, la care se ad
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
na? ional al tuturor statelor din jurul Valahiei. Vom analiza aici doar punctele esen? iale ale polemicii dintre Dom�novszky ? i Iorga. �El �? i bazeaz? teza pe un element aprioric�, scria Dom�novszky. Sau: �Cercet? rile lui s�nt dominate de prejudec?? ile sale politice�. Iar �n final: �Metodă lui Iorga ? i abordarea de c? tre el a istoriei nu trebuie s? fie considerate drept metod? ? tiin? ific? �n adev? ratul sens al cuv�ntului�, �ntruc�ț, dup? p? rerea lui Dom�novszky, nici un instinct
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Bibliotecă critic?: Nicolae Iorga, p. 153. Opiniile lui Lovinescu despre meritele criticii literare a lui Iorga erau mai pu? în dec�ț pozitive. Autorul a avut ocazia s? judece plauzibilitatea acestor opinii, apel�nd la surse mai pu? în dominate de prejudec?? i dec�ț E. Lovinescu 93 ? eicaru, op. cît. , p. 72-75. Scriind despre cartea lui destul de interesant? trat�nd Istoria slavilor de r? s?riț (History of Eastern Slavs), el remarcă cu triste? e: �M? �ntreb dac? un singur suflet m? car
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
propriilor constructe în contextul comportamentului social și cultural al societ]ților de mari dimensiuni. Studiul eticii și al moralei societ]ților de mici dimensiuni a beneficiat de pe urma acestui schimb de idei destul de târziu. Morală este un construct profund internalizat, iar prejudec]ți etnocentrice sunt greu de dep]sit în situațiile de confruntare cu tipuri de comportament ce par la prima vedere s] le aduc] atingere. Reacția primilor antropologi a fost de a-i eticheta pe „s]lbatici” drept imorali sau, în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
contemporani. Întors în India, Gandhi este îngrijorat din cauza nedrept]ților castei, clasei și diviziunilor religioase care se înr]d]cinaser] în societatea indian]. Devine un lider al cauzei „celor de neatins”, pe care ii numește Harijan (Oamenii Domnului) și blameaz] prejudec]țile și „relele sistemului de cast]”. Se putea crede c] Gandhi ar fi fost decis s] d]rame întreaga lor structur]. Pe termen lung ins], Gandhi este un ap]r]tor al structurii sociale varna, pornind de la premisa c]: 1
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lumea modern] exist] o serie de elemente care pot fi susținute de aceste idei și care sunt oricând fericite s] îi considere pe Platon și pe Aristotel drept autoritatea lor. Dar faptul c] unii oameni, oricât de importanți, au susținut prejudec]ți necomb]tute, similare cu ale unei persoane moderne, nu constituie o justificare pentru că acea persoan] s] continue s] le repete. Ceea ce se omite uneori, în mod convenabil, este faptul c] un principiu de bâz] al filosofiei grecești îl reprezint
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rinților Bisericii. Sunt, de asemenea, respinse și ideile c]lug]rilor, ale preoților și ale clerului, în general, care au dominat morală în perioada ei timpurie (și care conținu] s] influențeze morală tradițional]) din motiv c] reflect] o serie de prejudec]ți, aspecte provinciale sau punitive legate de natură uman], de diferențele dintre genuri etc. Din moment ce morală tradițional] prezint] anumite puncte slabe, este explicabil scepticismul sau cel puțin precauția în leg]tur] cu alte aspecte și cu fundamentul care menține toate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Curții Supreme de Justiție a Statelor Unite din 1954 împotriva școlilor care practicau segregația și pe revoluția drepturilor civile ce i-a urmat, mulți oameni au considerat la sfârșitul secolului XX c] fair-play-ul american a câștigat definitiv în fața rasismului și a prejudec]ților. Prin urmare, acei oameni au fost dezam]giți când, la mai mult de treizeci de ani dup] acea decizie istoric], un val de incidente rasiste majore a cuprins universit]țile americane. Erau conștienți de faptul c] rasismul a persistat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pot vorbi, ci dac] pot suferi. (Introduction to the Principles of Morals and Legislation, capitolul 17, not] de subsol) Ca și în cazul teoriei drepturilor animalelor, poziția utilitarist] nu accept] influențarea judec]ților morale de c]tre atitudini arbitrare și prejudec]ți. Toate interesele similare au aceeași important], indiferent de culoarea, sexul sau specia celui implicat. Dup] cum afirma Peter Singer, „Dac] o ființ] sufer], nu exist] nici o justificare moral] pentru a nu lua în considerare acea suferinț]. Indiferent de natură
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
utate și de calitate și ned]unând comunit]ții și cet]țenilor ei. De exemplu, o corporație nu îndeplinește acest scop dac] polueaz] aerul sau apă, dac] îngreuneaz] traficul sau irosește resursele comunitare, dac] promoveaz] (chiar și indirect) rasismul și prejudec]țile, dac] distruge frumusețea natural] a mediului sau ameninț] bun]starea social] și financiar] a cet]țenilor. Fâț] de consumatori, corporația are obligația de a furniza produse și servicii de calitate. Prin intermediul cercet]rilor, al instrucțiunilor de folosire și al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
chiar și atunci ne vom îndoi de propriile puteri. Totuși, când este vorba s] decidem ce intuiții și dispoziții s] cultiv]m, nu ne putem baza pe intuiții în sine, ca intuiționiștii. Când avem timpul necesar și suntem lipsiți de prejudec]ți, ar trebui s] ne gândim critic care sunt cele corecte sau cele mai bune, judecând dup] m]sura în care cultivarea lor îndeplinește finalit]țile oamenilor în general. De-a lungul timpului înțelepții au f]cut acest lucru; deci
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în care acțiunile (și evenimentele, în general) pot diferi una de alta. Chiar dac] sunt complet de acord cu multe aspecte ale teoriei lui Kohlberg, cred c] exist] totuși dificult]ți de nedep]sit în privința ei. Una dintre acestea, privind prejudec]țile de gen, a fost ridicat] de Carol Gilligan (1982). Nu voi discuta aceast] problem], deoarece problemă separ]rii „eticii feminine” este dezb]țuț] de Jean Grimshaw în acest volum (capitolul 43, „Ideea unei etici feministe”). Analize și alte probleme
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
În aceast] privinț], fundaționalismul și coerentismul au mai multe în comun decât se poate imagina. Unii cred c], din moment ce opiniile coerentiste încep cu credințele noastre morale reflexive, ele trebuie inevitabil s] statorniceasc] „morală de bun simț” - acea colecție negativ] de prejudec]ți morale, deprinderi, judec]ți și purt]ri pe care oamenii din cultura și clasa „noastr]” le manifest] și în virtutea c]rora acționeaz]. Deoarece interpret]rile fundaționaliste încep cu începutul, s-a considerat c] numai ele sunt în situația de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și purt]ri pe care oamenii din cultura și clasa „noastr]” le manifest] și în virtutea c]rora acționeaz]. Deoarece interpret]rile fundaționaliste încep cu începutul, s-a considerat c] numai ele sunt în situația de a pune la îndoial] acele prejudec]ți și de a promova progresul moral. Deși ar putea fi ceva important aici, ar fi foarte dificil s] afirm]m exact ce. Chiar dac] suntem coerentiști și credem c] acele credințe ale noastre, morale și reflexive, sunt privilegiate, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
2. Principiul analiticii existențiale și intenționalitatea fenomenologică a enunțului (judecății) 3.3.2.1. Principiul "logic" al analiticii existențiale: scoaterea la iveală prin punerea în evidență, a unui temei De la bun început forma (metodologică a) scoaterii la iveală "pre-formează" (pre-deternimă, prejudecă) întrebarea despre temeiul tuturor lucrurilor. Întrebarea este esențială pentru "metafizică", iar pentru că temeiul se află în "diferență ontologică" față de ceea ce el întemeiază, ea este esențială și pentru "ontologie", așa cum acestea au fost croite la începuturile istorice ale filosofiei. Heidegger vizează
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]