85,646 matches
-
Țuțea sau Mircea Vulcănescu, care, dacă s-ar fi împlinit, ar fi devenit, precum Noica, rivali pentru Eliade și Cioran. Una peste alta, vezi tot felul de nimicnicii dintr-astea prăfoase și umbroase. Dar ce țin eu ca tinerii să preia din generația '27 este, pe de o parte, acest patos cultural extraordinar și, pe de altă parte, energia autoformativă pe care o aveau. Mi-ar fi plăcut să trăiesc în anii '27, pentru că mă simțeam foarte român și foarte european
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
în care a adus-o partidul din care fără onoare faceți parte amîndoi. Spre deosebire de PCR, compus din oportuniști și condus de un dement și de o impostoare, securitatea are cadre bine pregătite, numai șefi de promoție, și e gata să preia puterea: întîi pe cea politică, apoi pe cea economică. Și să termine o dată cu ideologia comunistă și cu nomenklatu- riștii care profită de pe urma ei". Cunoscutul meu mi-a relatat întîlnirea chiar atunci. Era profund tulburat. Dar nu atît de tulburat cum
Imposibila lustrație by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14395_a_15720]
-
un cavou unde a petrecut alte două nopți fără apă, fără mîncare, în frig. Și, desigur, fără să înțeleagă nimic.) După aproape un deceniu și jumătate, nu mai am nici o îndoială că securitatea ne-a salvat de comunism, și a preluat apoi puterea politică și pe cea economică. Rezistența la divulgarea de către CNSAS a numelor ofițerilor este un argument teribil. Și perfect explicabilă. De informatori, nu i-a păsat nimănui. Dar cum să divulgi numele unor oameni care sînt în partide
Imposibila lustrație by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14395_a_15720]
-
interioară specială și o investigație oarecum inedită pentru noi, care ne poartă în atmosfera cabaretelor din Berlin, din anii '30 (Eldorado a fost un renumit bar pentru traverstiți), atmosferă încărcată de sexualitate și trăiri intense și dramatic curmată după ce Hitler preia puterea. În lagărele Germaniei naziste, la Dachau ca în cazul nostru, au fost azvîrliți, torturați, umiliți și uciși și homosexuali. Însemnul ce-l purtau atașat hainelor de deținuți a fost triunghiul roz. Așa cum evreii au purtat steaua galbenă, în șase
Triunghiul roz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14386_a_15711]
-
elaborat în mod clasic lipsește, totuși punctul culminant apare oarecum firesc: în cameră năvălesc mai mulți bărbați, după ce bruschează ușa, aducînd cu ei un domn în stare de inconștiență, funcționar comercial și chiriaș al imobilului în cauză. După ce omul este preluat de ai săi, scriitoarea punctează recurent, referindu-se la ființa captivă: "Rămăsese cu fața spre ușă și i se părea o văgăună mare, spartă, acum că nu o mai umpleau trupurile oamenilor... (subl. aut.). Plecă încet s-o închidă. Venea
Sephora, Bianca și Sofia by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/14429_a_15754]
-
își va face conștiincios lecțiile, președintele Iliescu nu s-a lăsat convins de argumentația premierului Năstase că trebuie organizate alegeri anticipate. Din ce în ce mai iritat de insistența urmașului său la conducerea PSD, Ion Iliescu îi dă lecții de politică la scenă deschisă, preluate de ziarele centrale in corpore. Președintele Iliescu a declarat fără echivoc că alegerile anticipate sînt o temă secundară, înainte de întîlnirea sa cu ceea ce ar fi trebuit să fie o delegație a PSD, pe tema alegerilor anticipate. Delegația s-a restrîns
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14452_a_15777]
-
impune ca un exemplar istoric și critic literar, fără știința căruia editorul nici nu-și poate aroga această calitate. Dincolo de realizarea ediției, un bun editor este acela care realizează cărți, dar și creează editori. Eu însămi, recunosc, lucrând împreună am preluat din mers exercițiul aplecării pe cercetarea ziarelor vechi, am deprins minuția, meticulozitatea, pasiunea față de obiectul cercetării, împletirea acribiei cele mai severe cu emoția descoperirii datelor, pierdute în noianul ziarelor uitate. Fără asemenea muncă și dăruire, nu s-ar mai fi
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
teoria lui Darwin despre evoluție, ceea ce implica pentru ei, atît în teorie cît și în practica de zi cu zi, anihilarea de pe fața pămîntului a evreilor, rasa inferioară, impură, cauza tuturor relelor ca și a tuturor specimenelor "slabe", asociale - idee preluată în germene de la Nietzsche. Iată cum s-a confirmat în invenția politică a secolului XX, totalitarismul, un aforism al lui Chestterton: nebuni nu sînt cei care și-au pierdut uzul rațiunii, ci cei care au pierdut totul în afară de rațiune. Piezînd
Umanitatea pierdută a secolului XX by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14483_a_15808]
-
accidente de parcurs! Enigme ale istoriei! Václav Havel iese din scenă în chip de erou. Nu știe dac-a reușit să creeze o planetă mai bună, dar e convins că nu lasă în urmă o țară mai rea decât a preluat-o. Pe vremea Revoluției de catifea de la Praga visa la un univers în care "vocile poeților să fie la fel de puternice ca și vocile bancherilor". Astăzi știe că o lume intrată pe mâinile poeților nu s-ar "transforma brusc într-un
Omagiu lui Václav H. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14482_a_15807]
-
doar copii!) nu sînt atinse în nici un fel de plictis sau osteneală. Pepino știe foarte precis cum trebuie preparată o poveste, cum trebuie scris un scenariu în care acțiunea să primeze, și nu narațiunea. Pedrolino, sluga prințului Tartaglia (Cristian Mitescu) preia și funcția povestitorului, nostim, care ne ia mereu martorii și partenerii situațiilor de pe scenă, dirijînd acțiunea și story-ul ei spre spectatori, implicîndu-i emoțional în pățaniile prințului, în îngrijorările tatălui său și ale doctorilor de la palat, în misterul vrăjitoriilor care îl
Portocalele lui Pepino by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14500_a_15825]
-
dacă au dat ei banii de premii (nu era obligația lor?), înseamnă că trebuie să stea neapărat în capul mesei?", se întreabă dl Ion Iuga în ROMÂNIA LIBERĂ din 13 noiembrie. (Cităm din OBSERVATOR CULTURAL nr. 144, unde textul e preluat.) Ei, dacă oficialii nu dau bani pentru cultură, nu e bine. Dacă dau, iarăși nu e bine. Dacă tac în privința culturii, e rău. Dacă vorbesc despre cultură, tot rău este. Cu dl Zubașcu n-o nimerim nicicum. Corespondență din Cernăuți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
mai adesea, foarte îngăduitor în ceea ce ne privește, e chestiune care ține de opțiuni și de empatii pur personale și nu trebuie, în fond, dramatizată. În ceea ce privește însă teoriile și informațiile sale de natură istorică, ori interpretările culturale pe care le preia ori le pune în circulație, acestea sunt, în unele cazuri, cel puțin discutabile. Îți trebuie o anume doză de umor pentru a înghiți sute de citate foarte pesimiste (și fără context) din Cioran, Ralea și Rădulescu-Motru despre firea ori realizările
Portretul unei dictaturi by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14511_a_15836]
-
logic. Visul poate influența ca scenariu a ceea ce va fi (și autorul realizează o trecere succintă prin principalele teorii sau reflecții asupra profetismului), ca alegorie, parabolă, sau simbol care se cere interpretat. Sau visul poate fi reflex al mitului și preia simboluri arhaice (centrul, drumul, cartea, grădina, insula etc.). Delimitarea între aceste concepte rămîne însă vagă, impresia fiind că subiectul acestui capitol se dizolvă într-o țesătură de noțiuni doar din anumite perspective conexe. Visul "fără program" poate fi imagine a
Literatură cu vise by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14538_a_15863]
-
fost parcă ștearsă cu buretele și nu s-a mai amintit, până acum măcar, dacă a și fost pusă în aplicare sau a fost doar o "testare" a opiniei publice internaționale. Pe noi însă semnificația veștii nu ne-a preocupat, preluând-o doar sub formă de inventar în arhitectura problemei ce ne frământă de la o vreme. Mai de curând chiar (vara 2002), la noi, un sondaj de opinie cu prilejul "zilei stindardului național" a dat la iveală îngrijorătoare "percepții" (citește: agramatisme
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
stimulat să colaboreze la revista școlii sau la alte publicații locale, să prezinte "comunicări" la diferite sesiuni organizate după principiile întrecerii socialiste. Dacă nu-i trecea prin cap ceva, el găsea, cu ajutorul celor apropiați, cărți, reviste sau almanahuri din care prelua pasaje mai mici sau mai mari, închegând astfel un "articol". De cele mai multe ori, nimeni nu i-a spus că, în această situație, este obligatoriu să se indice cu scrupulozitate sursele folosite. În mod frecvent, texte de acest fel nici măcar nu
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
să se indice cu scrupulozitate sursele folosite. În mod frecvent, texte de acest fel nici măcar nu sunt însoțite de o bibliografie. Ideea că așezarea sub un text a numelui tău te obligă să delimitezi ceea ce îți aparține de ceea ce este preluat de la alții a rămas străină multor elevi și chiar multor studenți ajunși în faza pregătirii lucrării de diplomă. Unii dintre ei au devenit profesori și au continuat aceleași practici. Sunt rare lucrările de grad care se constituie într-o mărturie
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
suspectă. S-ar putea face o tipologie a fenomenului, după gradul său de gravitate. Într-o revistă a unui important liceu din București (colegiu național!) dau peste un articol despre un ilustru savant român, în care recunosc un întreg alineat preluat dintr-un articol al meu, mai vechi. La bibliografia finală este trecut volumul în care se află acest articol, dar nu și autorul articolului. În ansamblu, legătura dintre conținutul articolului și bibliografia finală rămâne enigmatică. În limba engleză se face
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
luat ca o joacă, obligat să-ți distrezi publicul care, datorită acestor calități, a și început să te considere un veritabil scriitor... Virtutea, prietenia? Aiureli. Omul se poartă față de semenul său ca un lup, dictonul latinesc al lui Thomas Hobbes, preluat de Marx și în general de ideologia comunistă... Foarte bine, vei zice ca scriitor ce ești,... sfâșiați-vă între voi, ca lupi ce sunteți, de vreme ce cruzimea și atacul la carotidă sunt datele oricărui comportament natural... Poate nu gustați astfel de
Cum devii scriitor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14570_a_15895]
-
poeții maghiari, la fel ca cei din alte țări de după Cortina de Fier, au identificat libertatea politică, pe drept, cu democrațiile din Vest și au vrut să rivalizeze cu colegii lor din lumea liberă. Dar au greșit în alegerea elementelor preluate din cultura vestică. Să ne oprim pe scurt la cele întâmplate în Vest când Războiul Rece se apropia de sfârșit. Deși victimele blocului sovietic au avut dovezi imense ale dezastrului provocat de lupta de clasă, de socialismul de stat și
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
pe Priboi văzîndu-l la televizor în ultimele zile. În-tr-una dintre aceste apariții Priboi a declarat că n-a luat parte la anchetarea brașovenilor. "Primarul PSD de Satu Mare, Horea Anderco - urmărit penal de PNA", titrează Adevărul. Surse ale partidului de guvernămînt, preluate de cîteva posturi de televiziune atente la asemenea nuanțe, au anunțat că primarul dat în urmărire a fost mai înainte membru PNȚCD. O fi fost, dar - riscurile racolării! - acum e la PSD. Despre alte riscuri aflăm dintr-o știre RomNET
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
Felul macabru în care se încearcă anihilarea CNSAS (acesta fiind scopul nemărturisit, dar ferm, al actualei puteri) demonstrează că România, departe de a trăi în mitologie, așa cum visează dl. Geoană, trăiește în mizerie morală. E șocant să observi cum presa preia dintr-o confruntare de-o maximă gravitate elementul pitoresc, uitând cu totul de esența lucrurilor. A vorbi despre susținătorii deconspirării accelerate a securiștilor torționari ca de-o "tabără dizidentă" din CNSAS înseamnă pură ticăloșie, din moment ce ei constituie majoritatea (șase oameni
În N.A.T.O. se intră pe ușa din spate a Olimpului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14587_a_15912]
-
Lista lui Pleșu În CONVORBIRI LITERARE din octombrie, dl. Liviu Papuc ne reamintește, în legătură cu disputele recente pe tema "legii Pruteanu", un savuros episod din vremea cînd junimistul Vasile Pogor, unicul "franțuz" din societatea ieșeană, era primar la Iași. Istoria este preluată din C. Săteanu. Legea Pogor (valabilă însă doar pentru Iași), cunoscută în epocă drept "legea marxismului", îi obliga pe negustorii care aveau magazine să le traducă numele, dacă era cazul, ca și pe cel al unor produse de import. Primindu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
inteligent și plin de haz era Pogor! * TRIBUNA clujeană reapare într-o serie nouă. Numărul 3, din a doua jumătate a lunii octombrie, e consacrat Scriitorilor din Țara Sfîntă. Colaborează: Andrei Fischof, Solo Juster, Bianca Marcovici și Sesto Pals. E preluat un interesant, cum altfel?, interviu cu dl. Al. Mirodan. Un punct de vedere personal adoptă dl. Alexandru George în privința lui Ș. Cioculescu, "aniversîndu-l" și d-sa în LITERELE de pe octombrie: autorul articolului observă diferențele destul de mari care există între tînărul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
tot felul de personaje: comuniști, mafioți, vânători de lei, yoghini, jurnaliști, tot felul de învățători orientali ș.a.) Stârnește interesul, dar nu-l menține. Povestea diluată monocord, uneori de un lirism îndoielnic, se pierde în pânza unor parabole și metafore obscure preluate din tradiția arabă. încercarea e neîndoios meritorie, păcat că autorul e victima propriei savanterii și nu are simțul dozajului. Dacă la Iolanda Malamen tonul e al unui minor, fără pretenții, romanul lui Silviu Lupașcu țintește mai sus. Cartea de cristal
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
raționalism de tarabă, oltenesc. Pentru Arghezi, Domnul e un fel de jucărie. Evident, cheia ludică în care preferă a-l interpela e opusă gravității rugăciunii, e o contrapartidă crudă a pietății. Avem a face nu doar cu o poză satanică, preluată din romantism (în contextul românesc, am putea vorbi de filiera macedonskiană), ci și cu o reacție lăuntric asumată, cu un luciferism care, caricaturizînd divinitatea, balansează între contestarea existenței și contestarea autorității Sale. Așadar, plaja filosofică a lui Arghezi se împarte
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]