498 matches
-
scrisori primite de la Victor Brauner, Gherasim Luca și Paul Păun, sau adresate de Gellu Naum prietenului pictor, în anii lor tineri 1940-46. Se pot descoperi în această corespondență informații și formulări esențiale pentru cercetătorii suprarealismului românesc sau de tot ciudatele premoniții onirice și jocuri ale "hazardului obiectiv" proprii lui Gellu Naum. Iată, de exemplu, ce-i scria acesta, la 27 iunie 1946, lui Victor Brauner: "Am văzut reproducerile tale care mi s-au părut magnifice. De cea mai mare parte luasem
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7798_a_9123]
-
Cît este dorința pură să revezi o scenă sau alta sau un actor sau să simți, pur și simplu, o atmosferă, o stare? Poate să fie legată opțiunea și de ceva ce ne scapă? De legături importante, dar invizibile? De premoniții? Sîntem atenți la poveștile astea? Mai degrabă nu, desigur. ...Și totuși. Am fost să revăd "Moartea unui comis voiajor" de la Teatrul Bulandra, sala Izvor, foarte de curînd. Mai tîrziu am înțeles de ce. Cînd l-am văzut prima oară, era fragil
Forța unui mare actor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7578_a_8903]
-
-ți!/ Auzi? Departe/ în zări străine,/ huruie mori diavolești/ de crivăț, de crivăț. // Ci, iată, din trudă/ din aburii sîngelui/ pe care îl pierdem/ oblăduitor,/ misterul răsare/ ca noua mișcare, noua mișcare..." Și finalul, care poate fi citit atît ca premoniție, cît și ca un avertisement lansat diriguitorilor lumii: "Zadarnic ne împărțiți/ dinainte coliva./ Căci tot ce împotriva ne stă/ de tainele noastre/ pieri-va, pieri-va!" Poetul era conștient de slăbiciunile și de fragilitatea ființei sale lăuntrice, după cum era conștient
Cîteva gînduri despre Grigore Vieru by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/7643_a_8968]
-
primul decret. Totul se făcea prin decrete ș...ț. Am putut face astfel revoluția noastră, doar prin inducție, deducție și sciziparitate". Al cincilea text are un nucleu liric probabil autobiografic de mare puritate și, în același timp, conține o tristă premoniție. El și ea, după ce-și fac norma zilnică de dresat șoareci, îsi pregătesc fotoliile și ceaiul de verbină, se așază și, fără a mai face nimic altceva, se privesc. Nu pasional, ci cu o privire "de înțelegere tacită", o
O carte nedreptățită by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/7227_a_8552]
-
vestea sosită pe 7 octombrie de la Stockholm, numele poate fi regăsit frecvent în paginile revistei. Două dintre editorialele mele pleacă de la ideile sale. Un meridian relata despre expoziția consacrată vieții și operei sale de la Casa Americii Latine din Paris. Nicio premoniție, evident. Reîntâlnindu-l după cinci ani de la decernarea Marelui Premiu „Ovidius" al Festivalului „Zile și Nopți de Literatură" de la Neptun, și-a amintit de călătoria în România. Nu știa că alt laureat al Nobelului luase și el Marele Premiu de la
Mario Vargas Llosa, în sfârșit! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5996_a_7321]
-
extremă, instrumentele cu clape ale lui Neil Larsen îngroapă întregul edificiu muzical într-un văl catifelat, eliptic, semi-tonal. Simplitatea construcției nu diluează însă impactul emoțional. Going Home e un cântec de gheață, o vibrație venită din Nordul cețos, asemeni unei premoniții a cărei fascinație te subjugă. Într-un fel, piesa care deschide albumul constituie un pod de legătură cu discul anterior, Dear Heather (2004). Același sentiment al extincției, același minimalism al orchestrației, aceeași miză pe efectul hipnotic al repetiției. Cele trei
Vechimea, adâncul (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4873_a_6198]
-
trebuie să fi produs o profundă impresie asupra sa, mai ales dacă ținem seama de propria sa boală epuizantă. Spaun și-a amintit mai târziu că „moartea [lui Beethoven] l-a șocat [pe Schubert] foarte puternic. A avut oare o premoniție că în curând avea să-l urmeze pentru a se odihni alături de el?” Traducere de Doina Lică (Volum în curs de apariție la Editura Humanitas, colecția „Contrapunct”)
Christopher H. Gibbs Viața lui Schubert () [Corola-journal/Journalistic/5292_a_6617]
-
-l mîntui. La Zeletin, nervul de strictețe contemplativă surclasează voința de înghețare în chenare fixe, de unde și candoarea melancolică cu care descrie lumea. Contemplarea unui peisaj într-o zi de 24 noiembrie îi insuflă certitudinea că trebuie să devină scriitor, premoniția îndeplinindu-se cu precizie, chiar dacă la început autorul va trece prin ordalițiul muncii de traducător. În plus, după ce o viață a tradus sonete italiene, carcasa lor rigidă îi insuflă pofta de a evada în largul nostalgiilor evocatoare. Autorul are un
Strictețea contemplativă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5165_a_6490]
-
sugerată în Tunelul (1948 - n.m.), culminează în Despre eroi și morminte cu «Raport despre orbi», iar în Abaddón reapare că un ecou ambiguu. Îți amintești istoria lui Victor Brauner? s...ț Ei bine, pictorul român a trait preocupat de clarviziune, premoniție și ochi. A fost prieten cu Brâncuși și Tanguy, care l-au pus în legătură cu Breton. Mulți ani de zile a pictat tablouri cu tema ochilor, dar cel mai uimitor e că în 1931 și-a făcut un autoportret care i-
El Señor K și Monsieur K - filiații între Ernesto Sábato și Victor Brauner - by Emil Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/5390_a_6715]
-
a.m.d. (v. idem). Așadar, e limpede că nu-i cazul să forțăm notă în folosul apropierii dintre cei doi artiști, lucrurile petrecânduse de la sine (astral?!) în această direcție. Mai semnalez doar „coincidență” (termen antipatic ambilor protagoniști) biografica în privința orbirii: premonițiile care l-au purtat pe Victor Brauner către pierderea unui ochi se potrivesc în mod ciudat cu preocuparea lui Ernesto Sábato față de acelasi fenomen, terminată și pentru el cu pierderea acuității vederii începând cam de la vârsta de 70 de ani
El Señor K și Monsieur K - filiații între Ernesto Sábato și Victor Brauner - by Emil Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/5390_a_6715]
-
a detaliului, umor poetic și un touch de horror. La început ni se sugerează că privirea ușor ambiguizantă a protagonistei s-ar trage de la o relație pătimașă cu universul devorator al cărților. O formă de halucinare de sine, cu vedenii, premoniții și o senzație difuză de vină ar explica multele momente de suspendare a „realului”. Imaginile sunt ușor retenibile, demne de un pictor ieșit din mantaua suprarealismului: „Mi se întâmpla să intru în C2 și, în holul căminului, pe care îmi
Animalul terorii by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/5413_a_6738]
-
făcut la început: să coboare în catacombe. Bun cunoscător al culturii europene, Gianfranco Ravasi a lăsat impresia unui fin degustător al operei lui Cioran, Eugen Ionescu, Nietzsche sau Pascal. A fost o seară agreabilă în urma căreia publicul a rămas cu premoniția pe care Georges Bernanos a rostit-o în urmă cu mai bine de jumătate de secol: „creștinismul a făcut Europa, creștinimul se destramă. Concluzia? Europa crapă.” Strigăte în deșert În OBSERVATOR CULTURAL nr. 338, din 13-19 octombrie, am citit două
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5193_a_6518]
-
în munți și se gândea la tristul și arogantul gest de refuz pe care urma să-l facă acolo, stând lângă ea în grădina scăldată de lună, după atâția ani de înstrăinare și de aventură. Încolțea în el o tandră premoniție a întâlnirii pe care o visase pe atunci și, în pofida oribilei realități intervenite între atunci și acum, se gândea la sacra speranță a unei apropieri imaginare, în care întreaga-i neputință și timiditate și lipsă de experiență s-ar fi
Portret al artistului la tinerețe () [Corola-journal/Journalistic/5190_a_6515]
-
dintr-o voluminoasa culegere a scrisorilor schimbate între Aurel Dumitrașcu și Adrian Ălui Gheorghe, între anii 1978 și 1990. Subsemnatul posedă și el cîteva epistole ale lui Aurel Dumitrașcu, grafiate îngrijit, cu o înclinare a slovelor spre stînga (o tristă premoniție, ar putea spune grafologii!), al căror conținut cutezător liberalizant m-a entuziasmat în întunecatul deceniu 9. Am avut prilejul a-l întîlni pe emitentul lor, în învolburata primăvară 1990, în grădina Casei Scriitorilor. Aurel Dumitrașcu era atunci un tînăr blond
Scrisori, scrisori... by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6735_a_8060]
-
pusă parcă ieri, 22 aprilie 2010. De ce zic - ieri? Pentru că ieri a fost zi de joi, iar într-un poem Valliejo scrisese: Muri-voi la Paris/ într-o zi cu ploaie multă.. ./probabil într-o joi, ca azi... Sumbra sa premoniție s-a adeverit întru totul, chiar cum spune versul plin: .. .într-o joi, ca azi, de toamnă. Am iubit și iubesc în continuare creația acestui herald al metaforelor grele, țin minte că, în junețile mele, îl citeam într-o cazarmă
Dintr-un jurnal-yes-eu parizian by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6102_a_7427]
-
de intrus ce vine dintr-o altă lume ,un oaspete necunoscut care tulbură destul de viclean vederea noastră satisfăcută în care ne-a îmbrobodit mâna cea hotărâtă și vigilentă a științei clasice” (p.9). Maeterlinck abordează problema spiritismului, a presimțirilor, a premoniției, a prognozei și a clarviziunii, ajungând la concluzia că „proveniența lor este necunoscută” (p. 136). Dar de această dată, apropierea de mister nu mai exclude speranța. Convins că „nu este adevărat că științele psihice și-ar fi spus ultimul cuvânt
Maurice Maeterlinck și „oaspetele necunoscut“ by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/4679_a_6004]
-
lui Mircea Diaconu, atunci cei de la ANI e cazul să prezinte niște mari scuze", a spus premierul. El a mai adăugat că nu are de unde să știe care va fi verdictul instanței supreme. "Nu am niciun fel de informație sau premoniție, acestea sunt cele două posibilități în ceea ce privește pronunțarea Curții Supreme", a spus Victor Ponta. În 27 ianuarie 2011, Agenția Națională din Integritate a constatat că Mircea Diaconu este în incompatilbilitate din decembrie 2008, în condițiile în care pe lângă calitatea de parlamentar
Ponta: Diaconu va părăsi Ministerul Culturii dacă ANI are dreptate () [Corola-journal/Journalistic/44469_a_45794]
-
Regele din visul preotului nu este Ferdinand, ci Carol I, și nici Regina nu este Maria, ci Elisabeta (Carmen Silva, „augusta poetă”, cum o numește, întru indubitabilă identificare, autorul). Dincolo însă de aceaste inadvertențe scuzabile, la urma urmei, rămâne strania premoniție (fiindcă a vorbi de simple coincidențe mi se pare limitativ și nedrept) asupra unor evenimente care își vor găsi întruparea în fapte de istorie într-un viitor conturat abia la câțiva ani după moartea scriitorului. ... Într-o discuție recentă pe
Caragiale cenzurat. O ipoteză by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/5854_a_7179]
-
179) Ultima secțiune a volumului cuprinde scrisorile lui Noica către Dragomir, scrise în două perioade distincte: 1949-1951, ani în care Noica se afla în domiciliu forțat la Cîmpulung, și apoi perioada dintre 1978 și 1987, din care provine acea stranie premoniție a lui Noica (scrisoarea din 9 decembrie 1981), scrisă ca reacție la un comentariu despre Socrate, pe care Dragomir i-l trimisese filozofului la Păltiniș: „Dragă Sănduc, să-ți spun că te-am citit cu «emoție speculativă», te-ar indigna
Extravagantul de rasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5885_a_7210]
-
de stat ale Franței - țară care este unul dintre polii de greutate ai Uniunii Europene - ceva în plus față de ce știm noi? Să fie vorba despre o eroare - dar una frumoasă, să recunoaștem - a unor funcționari publici, sau de o premoniție istorică a verilor de gintă latină?”, se întreabă cei de la timpul.md.
Poșta Franceză, greșeală sau predicție? Pe harta UE figurează România Mare by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/56887_a_58212]
-
se prezintă cartea acum, e mult mai statică. Sociu pare să nu mai aibă biografie. Să se fi așezat. Practic, el operează o sudură între ceea ce a fost și ceea ce este. În acest sens, ciclul împrumutat se înfățișează ca o premoniție. Etapele zbuciumate emoțional și memorabile stilistic s-au evaporat. Rămâne, în urma lor, numai un orizont neted de la un capăt la altul. Câteva dintre definițiile cu aparență doctă (p. 39) sunt de luat în seamă pentru restul cărții. Unele, de o
Ultima oră by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5695_a_7020]
-
am luat Premiul Academiei Române. Îmi aduc aminte, m-am întâlnit cu compozitorul, cu academicianul Mihail Jora; a ridicat bastonul și a spus: „Tinere, ți-am dat Premiul Academiei pentru cartea dumitale! Vezi ce faci de acum înainte!” D. Av. - O premoniție? Un avertisment? O.L.C. - Eram deja urnit pe direcția muzicii românești. Am decis să n-o părasesc niciodată. D. Av. - Opera românească, Oedipul enescian, a urmat Hronicul muzicii românești, lucrare amplă, în nouă volume...; erau anii ’70... O.L.C. - A
OCTAVIAN LAZĂR COSMA: „Compozitorii generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești.“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5064_a_6389]
-
ei vrea să vînture ideal și semințe pentru un timp viitor. Cum, în Jurnalul lui ocult Strindberg se oprea îngîndurat să consemneze o pană albastră, care zboară de la Nord la Sud, ori una roșie, găsită pe stradă, ca un talisman, premonițiile nus interzise nici în regimul de claritate al acestor acuarele. Fazanul negru se citește dincolo de somptuos, berbecele - alt motiv recurent al expoziției - și-a instalat aici o signaletică mai mult decît decorativă. Nu e acela care și-a prins coarnele
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
creeze o anume senzație de sațietate în cititor. Fascinantă este, însă, descrierea societății pe care societatea secretă a Beizadelei Mihalache intenționează să o construiască, după războiul cel mare: un fel de societate postmodernă, globalizantă, o societate a consumului descrisă cu premoniția viitorului descris din trecut. Peste tot va fi bunăstare, „banii vor fi la dispoziția tuturor” (408), cetățenii vor fi încurajați să cheltuiască, să devină datornici, iar răzmerițele vor fi înăbușite prin grosimea facturilor. Plăcerea comodă, prosperitatea materială, lipsa ierarhiilor consfințite
Un roman saturnian by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/4491_a_5816]
-
orice împrejurări ai României. Instinctele lor de slugă și polițiști îi împing la cucerirea puterii politice și economice. Dacă lucrurile se vor schimba, ei vor fi fanarioții noului regim "de-mocratic", așa cum au fost și favoriții ultimelor regimuri." Stranie și cutremurătoare premoniție!
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]