290 matches
-
Cornel Regman). Personajele (și autorul) se manifestă ca niște nominaliști hâtri, care subminează generalizările (prin infirmare ostentativă și ridiculizare) și se încred doar în experiența lor, mereu particulară. Aparent fantoșe fără profunzime, deliberat schematice, asemănătoare în această privință cu Dănilă Prepeleac ori cu Păcală (cel al lui Petre Dulfu, de pildă), ele sunt totuși ființe vii, nu foarte deosebite de cele din proza mai veche a scriitorului. Există - dovedită de recurența discretă a unor personaje, toponime, anecdote și situații - o continuitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
și aduceau la înfățișare cu bordeiele primilor locuitori. Și, ca și când nu ar fi fost de ajuns toate acestea, alții își ridicau pe a jumătatea locului un fel de foișor pentru observare, în care ne urcam spre seară. Acestuia îi ziceam prepeleac, alții îl numeau pripalac sau chiar pitpalac. Oricum, important era ca de acolo de sus, priveam în jur ca niște grăniceri la posturi, observând până și păsările cerului care se îndreptau spre roadele câmpului. De îndată ce coliba era gata, aici se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
omul de tirania omului, de spaima de moarte și de cea de diavol. Faust „Ei bine, cine ești tu atunci?” Mephistopheles „O parte din acea putere Care mereu vrea Răul și mereu Face Binele.” (Faust, Prima Parte, Scena III) Dănilă Prepeleac reprezintă un basm constituit din două teme consecutive care, la prima vedere, par contrapunctate, așa de mare e contrastul dintre ele. Basmul e alcătuit din două tipuri - schimbul dezavantajos și întrecerea în puteri/în istețime cu zmeul (diavolul). În prozele
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
un basm constituit din două teme consecutive care, la prima vedere, par contrapunctate, așa de mare e contrastul dintre ele. Basmul e alcătuit din două tipuri - schimbul dezavantajos și întrecerea în puteri/în istețime cu zmeul (diavolul). În prozele Dănilă Prepeleac și Stan Pățitul se pune problema Răului și a pactului cu diavolul, explicit, sub forma unui rămășag în primul și implicit în al doilea, pentru că nu a fost în intenția lui Stan, și nici aceea a servitorului său, Satan e obligat
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
al doilea, pentru că nu a fost în intenția lui Stan, și nici aceea a servitorului său, Satan e obligat să se conformeze unei rânduieli cosmice, fiindcă este unul dintre păzitorii ei. Citatul din Goethe e valabil mai ales pentru Dănilă Prepeleac. În Stan Pățitul, problema e pusă mai mult metafizic. În tradițiile populare și în legende, problema pactului omului cu cel rău e pusă mult mai adânc decât în religii, pentru că în realitate, așa-zisul Rău este o forță negativă, ceea ce dă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
răul și creează numai binele” se cere meditată motte-à-motte. Mefistofeles e numai o „parte” din acea forță, de aceea vorbește de râu și de bine. Mefisto ilustrează un „pauvre diable”, procede din demonul Ahriman, nu din Lucifer. Povestea lui Dănilă Prepeleac e un fel de curățare prealabilă a terenului, epuizând mai întâi aspectul teribil și grotesc, stupid și spăimos al diavolului, căruia Dănilă îi vine de hac cu mijloace pe care îndrăznim să le numim intelectuale. Sunt mijloace de chibzuire, de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
coord. prof. dr. Mihaela Butnaru prof. Constantin Crețu Colegiul Național, Iași Softul educațional Dimensiunea virtuală a lumii ieșene este postat pe site-ul Colegiului Național - Iași (national. Is. Edu. Ro). MENȚIUNE Implicații ale categoriilor temporale și spațiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă Ștefan Fînariu, clasa a XI-a coord. prof. dr. Mihaela Butnaru Colegiul Național, Iași Marii creatori au avut convingerea că o literatură adevărată și durabilă nu se poate întemeia decât pe graiul viu al poporului nostru, pe
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de raportul necesar al literaturii culte cu literatura populară. Printre scriitorii care au însumat valori estetice și etice în creațiile devenite mărturii ale „Marelui Timp” (Mircea Eliade), se număra și Ion Creangă cu scrieri precum Povestea lui Harap Alb, Dănilă Prepeleac, Soacra cu trei nurori, Povestea unui om leneș etc. Basmul, cu etimologia în slava veche, ca semantem este înregistrat în literatura română în secolul al XVII-lea cu formele de „basna”, „basne”, dar este pus în circulație abia în secolul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
contemplative ale antropologiei și ale metafizicii."(L. Blaga, Trilogia Valorilor). Substantivul propriu Dănilă este un augmentativ al numelui Dan, care are semnificația de „cel dăruit de Dumnezeu”, făcându-se trimitere la implicarea predestinării în evoluția personajului, asociată drumului cunoașterii. Cognomenul Prepeleac are ca fundament o reprezentare fizică, materială, văzută ca dublu al său în planul lumii materiale: „atât odor avea și el pe lângă casă, făcut de mâna lui”. Fiind singura valență creatoare în planul lumii materiale și, prin raportare la forma
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
parcurgerea unui drum inițiatic spre gnoseologie. Iată ipostaza inițială a lui Dănilă: „Dar cum am spus, omul nostru era un om căruia îi mâncau câinii din traistă și, toate trebile câte le făcea, le făcea pe dos” și cea finală: „Prepeleac pusnicul se stricase acuma de tot cu dracu și îi venise acum și lui Dănilă apa la moară”, punânduse în evidență devenirea personajului angrenat în parcurgerea unui traseu inițiatic, determinat temporal și spațial și organizat pe principiul interrelaționării cauză-efect. Acțiunea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
soldează cu un eșec, în aparență, însă, deoarece va constitui premiza necesară pentru continuarea drumului. Împrumutând carul fratelui pentru a aduce lemne, „fără a dejuga boii, începe a tăia copacul, să cadă în car deodată. Trebi de-a lui Dănilă Prepeleac!... Bocănește el cât bocănește, când brrr! Cade copacul peste car de-l sfarâmă și peste boi de-i ucide”. Acesta este momentul hotărâtor care-l va înscrie pe drumul cunoașterii gnoseologice, unde va trebui sa probeze ceea ce deprinsese: să facă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mai mult cu cât Creangă se oprește asupra trăirilor interioare, analizând efectele unei anumite situații sau relații interumane din perspectivă psihologică uneori: „Na! Dănilă, zise el in gândul său, așa-i ca-i sfeclit o?”, „«Ia, acu-i acu», zise Prepeleac în gândul său oftând”. Încercarea labirintului din perspectiva „drumului spre centrul ființei”, are ca punct de plecare gândul de a construi o biserică. Locul ales pentru înălțarea bisericii este pajiștea de lângă heleșteu, care aparține dracilor, motiv pentru a i se
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
fantastice. În maniera specifică basmelor lui Creangă, se realizează umanizarea personajului fantastic prin ironie și sarcasm dracul, dar și caricaturizarea sau prezentarea umoristică a unei situații ce îmbracă forme tragice: „... de-i pocnește lui Dănilă un ochi din cap. Săracul Prepeleac! Se vede că i-a fost scris tot el să răsplătească și păcatele iepei frățâne-său, a caprei, a gânsacului logodit și ale boilor uciși în pădure. Pesemne blastămul gâștelor văduvite l-au ajuns, sărmanul!”. Finalul basmului valorifică din nou
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
curgere, ferestruind un sector transversal de-a curmezișul Obcinei Feredeului. Valea se îngustează luând forma unui defileu; este defileul de la calcaroasă, micacee, care poartă numele generalizat pentru Carpații Orientali românești de “gresia de Prisaca”, flancată la vest de conglomerate alcătuite prepeleci și să crească vite de rasă cu nume străin. verde crud presărat de brândușe și de ultimele flori ale anului. Dar pădurile? Prisaca Dornei, unde râul a fierăstruit roci relativ dure (gresia masivă din șisturi negre). Acest sector de vale
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Ș. a acordat importanță obiceiurilor și riturilor (Rites magiques pour provoquer et arrêter la pluie, à Popeștii de Sus, 1943), precum și circulației motivelor (Două variante basarabene la basmul „Harap Alb” al lui Creangă, 1937, Două variante basarabene la basmul „Dănilă Prepeleac” al lui I. Creangă, 1937). SCRIERI: Folclor și tradiții populare, I-II, îngr. și introd. Grigore Botezatu și Andrei Hâncu, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: Șt. Ciobanu, Petre Ștefănucă, „Sociologie românească”, 1942, 7-12; Iordan Datcu, Un etnograf martir, JL, 1990, 43
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289912_a_291241]
-
se transformă într-un panteon sui-generis, iar gospodinele și ceferiștii sunt simple măști îndărătul cărora se întrevăd Zeus, Cronos, Hera, Afrodita sau Dionysos: „pe arșiță, sufletul meu, zeu al somnului, zboară,/ cu măciulii de mac în mâini, la tine, în prepeleac, la/ deal, la Șișcani, unde stai, sperietoare,/ cu capul numai viță, învelită în piele de cerb,/ cu suliță pe umăr și îți toarnă, din cornul lui,/ invizibil, o licoare, în pompa de stropit vie, să/ faci un duș și/ să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
Nichifor Coțcariul (1877); Povestea unui om leneș (1878); Popa Duhu (1881); Cinci pâini (1883), Ioan Roată și Vodă Cuza (1883); Moș Ion Roată (1885), Soacra cu trei nurori (1875); Capra cu trei iezi (1875); Punguța cu doi bani (1876); Dănilă Prepeleac (1876); Povestea porcului (1876); Povestea lui Stan Pățitul (1877); Povestea lui Harap-Alb (1877); Fata babei și fata moșneagului (1877); Ivan Turbincă (1878); Amintiri din copilărie (I, II, III, 1881-1883, IV, 1892). UNIVERSUL ARTISTIC Opera lui Ion Creangă este o monografie a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a atenției, sugestiile și prospețimile oralității, schema epică fabuloasă e adusă în plan moral, basmele nuanțează fabulosul cu trăsături particulare omenești. Opera lui I. Creangă este un "Bildungsroman" cu intrigă fabuloasă având ca personaje pe: Harap-Alb, Ivan Turbincă, Stan Pățitul, Dănilă Prepeleac, copilul "năzdrăvan", Nică. Acesta se caracterizează prin obiectivitate, detașare, impersonalitate, confesiune, autoironie, intuiție cosmică remarcabilă: "deasupra capului meu văd o mulțime nenumărată de văzute și nevăzute; văd iarba cum crește din pământ; văd cum se rostogolește soarele după deal, luna
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
aramă din Povestea lui Harap-Alb, dintre "monștri" care sunt personaje carnavalești (Petru Poantă). Cuvintele acestor bufoni grotești sunt stâlcite, sonoritatea coborâtă, mișcările trupului au ceva grotesc. Aceleași lucruri se remarcă în parodierea sau degradarea infernului și a paradisului în Dănilă Prepeleac, Povestea lui Stan Pățitul și Ivan Turbincă. Personajele devin niște măscărici, pactul cu diavolul este grotesc, râsul regenerator abundă și ni-l închipuim ca fiind râsul întregului popor (Petru Poantă). Infernul e un "grandios ospăț", Raiul e sărăcie lucie. Dănilă Prepeleac
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Prepeleac, Povestea lui Stan Pățitul și Ivan Turbincă. Personajele devin niște măscărici, pactul cu diavolul este grotesc, râsul regenerator abundă și ni-l închipuim ca fiind râsul întregului popor (Petru Poantă). Infernul e un "grandios ospăț", Raiul e sărăcie lucie. Dănilă Prepeleac își bate joc de dracii hilari și proști. În povestea Ivan Turbincă, moartea își pierde măreția, devine o reprezentație veselă. Prostia lui Dănilă Prepeleac este o înțelepciune plină de voioșie. Amintiri din copilărie I. Creangă s-a născut într-un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fiind râsul întregului popor (Petru Poantă). Infernul e un "grandios ospăț", Raiul e sărăcie lucie. Dănilă Prepeleac își bate joc de dracii hilari și proști. În povestea Ivan Turbincă, moartea își pierde măreția, devine o reprezentație veselă. Prostia lui Dănilă Prepeleac este o înțelepciune plină de voioșie. Amintiri din copilărie I. Creangă s-a născut într-un Humulești mistic, despărțit de Târgu-Neamț, de "Ozana cea frumos curgătoare". În acest spațiu al Amintirilor din copilărie se mișcă Nică, un "copil năzdrăvan", contemplând
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
agresiv, viclean, arogant, disprețuitor, lăudăros: Nu știți dumneavoastră ce poama-a dracului e Harap-Alb aista. Până l-am dat pe brazdă, mi-am stupit sufletul cu dânsul". Spânul e dictatorial, aspru, infatuat, lipsit de bun-simț, folosește un limbaj popular. Dănilă Prepeleac Basmul Dănilă Prepeleac conține un amestec de fabulos și real, are o tentă moralizatoare, pentru ca lectorul "să prindă la minte", crează starea de voie bună prin comic, satirizează defecte. Titlul poveștii este numele protagonitului și sugerează sărăcia țăranului, nepriceperea sa
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
disprețuitor, lăudăros: Nu știți dumneavoastră ce poama-a dracului e Harap-Alb aista. Până l-am dat pe brazdă, mi-am stupit sufletul cu dânsul". Spânul e dictatorial, aspru, infatuat, lipsit de bun-simț, folosește un limbaj popular. Dănilă Prepeleac Basmul Dănilă Prepeleac conține un amestec de fabulos și real, are o tentă moralizatoare, pentru ca lectorul "să prindă la minte", crează starea de voie bună prin comic, satirizează defecte. Titlul poveștii este numele protagonitului și sugerează sărăcia țăranului, nepriceperea sa. Prepeleacul este un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Basmul Dănilă Prepeleac conține un amestec de fabulos și real, are o tentă moralizatoare, pentru ca lectorul "să prindă la minte", crează starea de voie bună prin comic, satirizează defecte. Titlul poveștii este numele protagonitului și sugerează sărăcia țăranului, nepriceperea sa. Prepeleacul este un par înfipt în pământ, în care se pun oalele la uscat. Acest basm satirizează prostia, după care urmează păcălirea diavolului. La început, Dănilă este lipsit de inteligență, iar mai apoi este în stare să păcălească diavolul. Dănilă era
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pustnic și alege un loc de mănăstire, dar intră în conflict cu dracii și primește un burduf plin cu bani, numai să plece. Se ia la întrecere cu dracii, îi învinge și rămâne bogat și fericit până la sfârșitul vieții. Dănilă Prepeleac, deși are ca punct de plecare un model folcloric, respectă doar parțial șablonul basmului. Cele două ipostaze ale lui Dănilă prezintă evoluția eroului, din păcălit în păcălitor. Prima parte are secvențe realiste, iar a doua parte se cufundă în fabulos
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]