290 matches
-
drugi, / Iar ăla-i pentru tumurugi; Ăla-i de costoroabe bun, / Cela la toacă am să-l pun.” Pe când vorbea în acest fel, / Iaca, apare lângă el Un drac, cari tocmai a ieșit / Din iazu-n care și-a zvârlit Dănilă Prepeleac, toporul. / Dracul, văzând că muritorul Acela singur dondănește, / În fața lui se proțăpește Și îl întreabă: „Hei, ce faci? De ce faci semne pe copaci?” „Păi tu nu vezi? Îți dau de știre / Că vreau să fac o mănăstire, În locu-aista minunat
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
iaz s-a scufundat grăbit / Unde apoi i-a povestit, Lui Scaraoschi, ce-a văzut, / Când prin pădure a trecut. Când Scaraoschi-a auzit / Ceea ce dracu-a povestit, Gânditu-s-a să îl momească / Și mulți bani să îi dăruiască Lui Prepeleac, să le dea pace, / Căci nu-i era pe plac ce face. El, un burduf, a pregătit, / Pe cari cu bani l-a burdușit Și-a dat poruncă dracului / Grabnic să-l dea pusnicului. Dracul, la Prepeleac, s-a dus
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
îi dăruiască Lui Prepeleac, să le dea pace, / Căci nu-i era pe plac ce face. El, un burduf, a pregătit, / Pe cari cu bani l-a burdușit Și-a dat poruncă dracului / Grabnic să-l dea pusnicului. Dracul, la Prepeleac, s-a dus, / Îi dete banii și i-a spus: „Ia banii ăștia și-apoi pleacă / Unde-i vedea cu ochii! Dacă N-ai să te duci, să știi tu bine / Că rău are a fi de tine!” Dănilă-a stat
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
a răzgândit! / Așa că el a poruncit Să facem noi o încercare / Ca să vedem cine-i mai tare Și-abia pe urmă poți să iei, / Dacă câștigi, banii acei.” „Acu-i acu, frate Dănilă! Cum îl învingi pe Sarsailă?” - Își zise Prepeleac gândit. / Apoi, dracului i-a vorbit: „În ce fel vrei să încercăm, / Puterea să ne-o măsurăm?” „Păi iată cum: acela care / Poate să ieie în spinare Iapa și-apoi să reușească / De trei ori ca să ocolească Iazul cu ea
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
-n fugă-apoi a ocolit / De trei ori iazul, negreșit. Dănilă se mirase tare / Văzânda așa putere mere, Însă s-a stăpânit cu firea / Nedându-și pe față uimirea. „Măi Michiduță, mă uimești! Mai tare te credeam că ești!” - Spuse îndată Prepeleac. / „Privește-mă ce am să fac! Să vezi și tu cine-i mai tare! / Ai luat iapa în spinare, Dar eu - bagă deseamă bine! Între picioare o voi ține!” Degrabă a încălecat / Și iazului ocol i-a dat De trei
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
Spune-mi, mai vrei să te măsori?” - Mai întrebă Dănilă-apoi. / „În trântă să ne-ntrecem noi!” - Răspunse dracul. „Te-nvoiești?” / „Măi drace, da’ glumeț mai ești! Cred că te-ai săturat de viață!” Zise privindu-l drept în față Dănilă Prepeleac. „Știu eu, / De la bătrâni care, mereu, Spuneau că alții, pe pământ, / Deștepți ca dracii, nu mai sînt. Da’ tu, măi drace, mă uimești / Pentru că văd cât de prost ești! Văzut-ai gropile acele? De prost ce ești, tu dai în
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
mai chiuiești / Așa, că mă nenorocești!” „Ba stai așa, mă Sarsailă!” - / Îi zise supărat Dănilă. „De trei ori tu ai chiuit!” / Zicând așa, l-a și pălit În tâmpla stângă, mâniat. Dracul atuncea a strigat: „Văleu! Ajunge! Te oprește!” / Dar Prepeleac se repezește De-i trage una dracului / Și în numele tatălui. „Văleu!” - țipă dracu-ngrozit / Și-apoi, așa îmbrobodit, S-aruncă-n iaz și se grăbește, / Lui Scaraoschi de-i vorbește Despre tot ce s-a întâmplat. / Dănilă-atuncea a oftat Și capu-n
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
pierdut!” „Îngăduiește-mă puțin! / Ce te grăbești? Parcă îți vin Copiii și te trag de poale / Și tu nu ai nimic în oale!” - Zise Dănilă mâniat. / Dracul atuncea l-a lăsat, Că nu putea nimic a-i face. / Zi-i Prepeleac și-apoi dă-i pace! Nu trecu mult și s-a-nserat. / Întregul cer s-a luminat De licăririle de stele. / Dracul a zis, privind la ele: „Măi omule, ce ai de gând? / Să-mi spui îndată până când Să mai aștept, ca să
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
priceput s-a arătat / Și meșter bun, la blestemat.” Îndată dracul se pornește / Și-ncepe și bolborosește, Punându-se pe descântat. / Dănilă-n fața lui a stat Și dintr-o dată a simțit, / Un ochi din cap, cum i-a pleznit. Săracul Prepeleac! Se pare / Că el este acela care Ajuns-a de a fi plătit / Păcatul ce l-a săvârșit Când a luat iapa pe care / Bogatul său frate o are, Păcatul care l-a făcut / Atunci când capra a vândut, Păcatul ce
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
hârșcâit și scărmănat, Fugit-a cât putu de tare / Să scape de așa chin mare. Nici banii nu i-a mai luat / Ci a fugit înspăimântat Mânat doar de un singur gând: Să scape-ntreg, cât mai curând! Apoi, Dănilă Prepeleac / Găsindu-i sărăciei leac Și de nevoi fiind scutit, / A trait ani mulți, fericit. Ne-având nimica de făcut, / Doar a mâncat și a băut. Avea un trai îmbelșugat. / O viață lungă-a căpătat, Văzându-i pe ai săi nepoți
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
ani mulți, fericit. Ne-având nimica de făcut, / Doar a mâncat și a băut. Avea un trai îmbelșugat. / O viață lungă-a căpătat, Văzându-i pe ai săi nepoți, / La masa lui șezând cu toți. Ioan CIORCA Referință Bibliografică: DĂNILĂ PREPELEAC / Ioan Ciorca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1799, Anul V, 04 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ioan Ciorca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
văzu că cei doi sunt sleiți de foame și se grăbi să le pună ceva de mâncare, unuia pe masă, celuilalt în tindă. Bunicul era deja trezit demult și ieșise în livada cu fân, să vadă cum ar putea drege prepelecii răsturnați de furtună. Trebuiau desfăcuți de tot și pus fânul iar la uscat. Dar asta după ce soarele va urca pe cer și va usca pământul după ploaie. Țarina, de dincolo de pârâu, arăta îngrozitor - se vedeau două răni groaznice pe trupul
LA SCĂLDAT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376801_a_378130]
-
un moment dat, lăsă grebla din mână și se duse lângă gardul unde era locul pentru un nou stog, săpă cu un crompaci o groapă îngustă și adâncă în pământ, în care ridică și așeză partea de jos a unui prepeleac mare, un trunchi alb de molid, înalt, cât un copac, mai gros la bază și mai subțire la vârf, în jurul căruia se va clădi stogul. După ce ridică cu greu acel prepeleac înalt și greu, omul umplu marginile gropii cu pământ
OMUL ŞI CÂINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376863_a_378192]
-
care ridică și așeză partea de jos a unui prepeleac mare, un trunchi alb de molid, înalt, cât un copac, mai gros la bază și mai subțire la vârf, în jurul căruia se va clădi stogul. După ce ridică cu greu acel prepeleac înalt și greu, omul umplu marginile gropii cu pământ și pietricele, ca prepeleacul să stea drept. Ba mai bătu trei țăruși, care să sprijine mai bine prepeleacul. Împrejurul prepeleacului, așternu fel de fel de răzlogi, mai mari, mai mici, ca
OMUL ŞI CÂINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376863_a_378192]
-
alb de molid, înalt, cât un copac, mai gros la bază și mai subțire la vârf, în jurul căruia se va clădi stogul. După ce ridică cu greu acel prepeleac înalt și greu, omul umplu marginile gropii cu pământ și pietricele, ca prepeleacul să stea drept. Ba mai bătu trei țăruși, care să sprijine mai bine prepeleacul. Împrejurul prepeleacului, așternu fel de fel de răzlogi, mai mari, mai mici, ca un cerc, pe care se va așeza fânul în stog. Când termină cu
OMUL ŞI CÂINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376863_a_378192]
-
la vârf, în jurul căruia se va clădi stogul. După ce ridică cu greu acel prepeleac înalt și greu, omul umplu marginile gropii cu pământ și pietricele, ca prepeleacul să stea drept. Ba mai bătu trei țăruși, care să sprijine mai bine prepeleacul. Împrejurul prepeleacului, așternu fel de fel de răzlogi, mai mari, mai mici, ca un cerc, pe care se va așeza fânul în stog. Când termină cu așezarea așternutului pentru stog, omul plecă să aducă de la păscut calul, cu care urma
OMUL ŞI CÂINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376863_a_378192]
-
în jurul căruia se va clădi stogul. După ce ridică cu greu acel prepeleac înalt și greu, omul umplu marginile gropii cu pământ și pietricele, ca prepeleacul să stea drept. Ba mai bătu trei țăruși, care să sprijine mai bine prepeleacul. Împrejurul prepeleacului, așternu fel de fel de răzlogi, mai mari, mai mici, ca un cerc, pe care se va așeza fânul în stog. Când termină cu așezarea așternutului pentru stog, omul plecă să aducă de la păscut calul, cu care urma să tragă
OMUL ŞI CÂINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376863_a_378192]
-
Flaneaua cea groasă, sură, de lână țurcană și pălăria erau leoarcă de ploaie. - Mai, omule! De ce nu intri în casă când vezi ce-i afară, vrei să te lovească fulgerul? - Stai liniștită, femeie! De la vânt s-au răsturnat vreo doi prepeleci cu fân... nu puteam să le las așa căzuți pe jos! - Doamne! El se gândește mai mult la niște fân, decât la viața lui! Hapsân mai ești! Așteaptă să-ți aduc o cămașă uscată din odaia cealaltă!... Așa furtună n-
FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376624_a_377953]
-
galbene tulburi. Era o alunecare de teren foarte nedorită de țăranii de la munte. Se mai vedea o a doua alunecare de teren, undeva mai departe, pe țarină. În gospodăria bunicului nu se vedeau pagube mari, decât că furtuna răsturnase câțiva prepeleci cu iarbă cosită azi. A ieșit și bunica pe afară, având treabă la grajd. Dar rămase înmărmurită, văzând foc pe culmea muntelui de dincolo de pârâu. Ardea cu flăcări, cu mult fum, o claie de fân. Îl strigă pe bunicul, să
FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376624_a_377953]
-
viață netrăită, las capul pe piatră și-ndur, recrut fidel al pierderii, sfielnic, inima mea nevinovată, comite sperjur ... ” sau „Cerșetor de Tăcere, Cuvântul vorbește, pe struna sa eu pasăre mă fac, țărmuri de jasp inima-ndură, viața mă-mpinge din prepeleac ... ” Alteori, proprietățile chimice ale substanței devin conotații specifice ale aceluiași termen care dobândește valențe lirice: „De aceea vă conjur prieteni, îngropați-mă între sprâncenele Câmpiei și cumpăna de somn a tristeții, cu axa Pământului în brațe precum un crucifix de
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
O floare albă (1869) și O casă neagră (1870) de I. Pop-Florantin, SărmanuI Dionis (1872) de M. Eminescu. Cu povestiri este prezent I. Creangă, căruia îi apar, între 1875 și 1884, Soacra cu trei nurori, Punguța cu doi bani, Dănilă Prepeleac, Moș Nichifor Coțcariul, Povestea lui Stan Pățitul, Povestea unui om leneș, Popa Duhu și cea mai importantă scriere a sa, Amintiri din copilărie. Se poate spune că dramaturgia românească a celei de-a doua jumătăți a secolului al XlX-lea se
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
feciorul de împărat cel cu noroc la vânat sau Basmul bisoceanului, inclus în cunoscuta sa scriere, Pseudo-cynegetikos (1874), și, nu mult mai târziu, Ion Creangă cu ale sale povești: Soacra cu trei nurori (1875), Capra cu trei iezi (1875), Dănilă Prepeleac (1876), Povestea porcului (1876), Povestea lui Stan Pățitul (1877), Povestea lui Harap-Alb (1877) etc. Lista scriitorilor creatori de b. culte sau „de autor” (diferite, deci, de b. populare, orale, anonime) poate fi completată cu numele lui I. L. Caragiale (Calul Dracului, Abu-Hasan
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
ton, inconfundabil, chiar dacă pot fi incluse în câteva categorii: unele conțin de obicei mici eseuri de factură lirică („Ideograme” de Cezar Baltag), critică („Carnet ’70” de Matei Călinescu), literar-meditativă („Privirea lui Orfeu” de Dan Laurențiu, „Scrisori Provinciale” de Ștefan Bănulescu, „Prepeleac” de Constantin Țoiu), filosofico-ideologică („Pro domo” de Alexandru Ivasiuc, „Mic dicționar” de Mihai Zamfir), altele, tablete în care lirismul și reflecția morală, uneori parabolică, se îmbină potrivit unei formule personale („Trapez” de Geo Bogza, „Atlas” de Ana Blandiana, „Cerșetorul de
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
Ș. a acordat importanță obiceiurilor și riturilor (Rites magiques pour provoquer et arrêter la pluie, à Popeștii de Sus, 1943), precum și circulației motivelor (Două variante basarabene la basmul „Harap Alb” al lui Creangă, 1937, Două variante basarabene la basmul „Dănilă Prepeleac” al lui I. Creangă, 1937). SCRIERI: Folclor și tradiții populare, I-II, îngr. și introd. Grigore Botezatu și Andrei Hâncu, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: Șt. Ciobanu, Petre Ștefănucă, „Sociologie românească”, 1942, 7-12; Iordan Datcu, Un etnograf martir, JL, 1990, 43
STEFANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289912_a_291241]
-
Aron Cotruș, Cincinat Pavelescu. T.p. a mai găzduit versuri de Maria Cunțan, Maria Cioban, Natalia Negru, I. U. Soricu, N. G. Rădulescu-Niger, Raul Stavri, Nicu Stejărel (Ștefan Nicolae), Iosif Stanca, Elena din Ardeal, Traian Mihai ș.a. E reprodusă povestea Dănilă Prepeleac de Ion Creangă. Proza, alcătuită din prime tipăriri ori din reproduceri, mai e ilustrată de V. Alecsandri, Petre Ispirescu, Carmen Sylva, Mihail Sadoveanu (Năluca), Al. Vlahuță (Țara. Poporul), B. Delavrancea, Ion Agârbiceanu, I. Al. Brătescu-Voinești, Ioan Slavici, Jean Bart, Al.
TRIBUNA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290258_a_291587]