108 matches
-
importantă bază a flotei romane moesice a fost la Noviodunum, mulți foști marinari ai flotei întemeind lângă chiar un sat al marinarilor, "vicus classicorum", după cum apare pe o inscripție. Există dovezi arheologice ale existenței umane în această zonă din perioada preromană, în apropierea cetății romane fiind identificată și cercetată o necropolă getică. Cercetările arheologice de amploare au început în 1981, continuînd și astăzi. Cetatea are o formă trapezoidală cu latura mică spre nord. În sistemul defensiv sunt incluse 15 turnuri și
Halmyris () [Corola-website/Science/315088_a_316417]
-
așezărilor omenești. Vechimea populării acestei regiuni montane este dovedită de urmele omului paleolitic (fosile umane și unelte descoperite în Peștera Cioclovina) și eneolitic (așezarea de pe Vârful Țâfla). Însă, cele mai multe dovezi ale existenței oamenilor în arealele înalte ale platformei aparțin perioadelor preromană și romană. Această situație se datorează atât poziției geografice în ansamblul regional carpatic, cât și caracteristicilor locale ale reliefului: multitudinea culmilor prelungi, a platourilor și a formațiunilor calcaroase. În acest context nu pot fi omise condițiile climatice favorabile, manifestate prin
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
dacice. Zona Turda, componentă a regatului dac, nu a furnizat din păcate descoperiri spectaculare aparținând dacilor. Aceasta nu înseamnă însă că ar lipsi urmele dacice în zonă. Din această epocă s-a perpetuat toponimul dacic al localității: Potaissa. În epoca preromană s-a extras sare din cele 2 masive de la Potaissa (Durgău și Băile Sărate), pentru necesități de consum local. În anul 106 la încheierea celor 2 războaie dintre Traian și Decebal, Dacia a fost cucerită de către Imperiul Roman devenind Provincie
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
de cultura villanoviană. Primului dintre valuri i-ar corespunde lingvistic subgrupul de limbi italice: latină-faliscă-siculă, iar celui de-al doilea val i-ar corespunde grupul sabellic osc-umbrian, ceea ce explică ecarturile constatate dintre limba oscă și limba latină. Stabiliți în Campania preromană spre sfârșitul secolului al V-lea î.Hr., oscii au adoptat alfabetul etrusc, iar în secolul al V-lea î.Hr., au fost supuși de samniți. Împreună cu aceștia, vor fi încorporați în Republica Romană, după Bătălia de la Sentinum (295 î.Hr.) din al
Osci () [Corola-website/Science/327339_a_328668]
-
vânătoare și războaiele de munte. În mare parte a anului, ei foloseau ghindele ca sursă de aliment de bază, uscându-le și pulverizându-le, folosind făina pentru un tip de pâine ușor de conservat. Din domeniile lor semanate din perioada preromană, ei recoltau orzul și produceau bere (Zythos), precum și grâul și inul. Având în vedere deficitul lor de producție agricolă, precum și caracterul lor războinic, aveau loc incursiuni frecvente pe pământurile Vaccaei, care aveau o agricultură mult mai dezvoltată. Asturii au intrat
Asturii () [Corola-website/Science/331901_a_333230]
-
către statul spaniol și la 27 iunie 1941 a fost expusă în Muzeul Prado din Madrid, apoi transferată la Muzeul Național de Arheologie, unde se află și astăzi. Descoperirea "Doamnei din Elche" a trezit un interes popular față de cultură iberică preromană. Ea a apărut pe o bancnotă de o pesetă din 1948 și a fost menționată în lucrarea "The Recognitions" (1955) a lui William Gaddis. Sculptura a fost expusă temporar din 18 mai până în 1 noiembrie 2006 la Museo Arqueológico y
Doamna din Elche () [Corola-website/Science/333191_a_334520]
-
aproximativ 12.500 î.Hr., și există dovezi legate de practicarea agriculturii începând cu 3.900 î.Hr. Epoca de bronz a Nordului (1.800-600 î.Hr.) a fost marcată de movile funerare, care prezintă printre altele motivul carului solar. Pe timpul epocii fierului preromane (500 î.Hr. - 1 d.Hr.), populațiile native au început migrația spre sud, deși primii danezi au ajuns în Danemarca de astăzi în perioada dintre epoca preromană și epoca germanică a fierului, adică în epoca romană a fierului (1-400 d.Hr
Istoria Danemarcei () [Corola-website/Science/336055_a_337384]
-
marcată de movile funerare, care prezintă printre altele motivul carului solar. Pe timpul epocii fierului preromane (500 î.Hr. - 1 d.Hr.), populațiile native au început migrația spre sud, deși primii danezi au ajuns în Danemarca de astăzi în perioada dintre epoca preromană și epoca germanică a fierului, adică în epoca romană a fierului (1-400 d.Hr.). Provinciile romane au menținut rute comerciale și relații cu triburile native ale Danemarcei, monezi romane găsindu-se pe teritoriul actual al țării. Există dovezi ale unei
Istoria Danemarcei () [Corola-website/Science/336055_a_337384]