240 matches
-
Cristian Pop, publicat în Ediția nr. 1258 din 11 iunie 2014. Oftez fără zâmbet în orașul tău, iubito, cu spaime-atârnând printre blocuri, drumuri ciobite, oameni-subsoluri, pe scări de incendiu trupuri bolnave bântuiau, așteptau... întâlnirea cu Timpul. Doar o coajă de prescură-nvechită în mâinile ce-ar ține măcar pentru o zi, un timp calendaristic fericit. Nu-ndrăzniți să gândiți!? E-un vis perisabil contagios! O caldă durere dementă! O liniște mută de-armonie stricată! O vreme-adormită, de secunda otrăvită! Dar... Citește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
Bucură-te, închinătorule al jertfei Crucii lui Hristos; Bucură-te că din propria inimă paraclis ți-ai făcut; Bucură-te, că altar în inimă ți-ai clădit; Bucură-te, că potir viu lui Hristos te-ai arătat; Bucură-te, că prescură vie Lui te-ai dăruit; Bucură-te, căci chip al Liturghiei te-ai prefăcut; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Noule Antonie! Condacul al 4-lea Om cu firea erai, dar te-ai făcut asemenea îngerilor, că te-ai ridicat de la
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
semne!), o plăsuță colorată de plastic cu inițialele unui brand pe care nu l-am putut citi de la distanță și din care se scurgea în voie fărâmituri de pâine, cozonac, ghemotoace de hârtie zaharisite cu resturi de colivă, colțuri de prescură și încă ceva uleios care se scurgea pe asfaltul murdar și peticit de plombe asfaltice în care, când și când, se mai împiedicau enoriașii care ieșeau de la sfânta slujbă. Stătea cu capul plecat, adus de umeri, cu corpul parcă încordat
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369272_a_370601]
-
un prapur vechi [...]. " " Șes joues șont en haillons/telle une vieille bannière. " (La mănăstire/Au monastère) (Miclău, 1978 : 223). Quand leș termes appartiennent à la confession orthodoxe, leș traducteurs leș adaptent aux rigueurs du milieu cible : par exemple, le terme " prescura " est traduit par " du pain bénit " (Ursul cu crin/L'ours au lys) (Miclău, 1978 : 395). Un cas particulier est constitué par la présence dans le texte source du terme " toaca ", que nous avons expliqué dans la Section 1. 1
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
răspândit în Europa (37, p. 302), acest tip de basm este bine reprezentat în România prin povești ca Piciul ciobănașul și pomul cel fără căpătâi (P. Ispirescu), în care eroul, în vederea ascensiunii, cere să i se dea „nouă colțuri de prescură, nouă pahare de vin și nouă barde” - tipică dotare pentru o călătorie în „lumea de dincolo”. Pe măsură ce urcă pe trunchiul copacului, eroul înfige cele nouă barde, realizând astfel un fel de scară cu nouă trepte (niveluri). Vezi arborele cosmic care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
produs și în spațiul românesc, știut fiind că, la țară, la făcutul pâinii se folosea cu precădere secara. Pâine se făcea mai rar din făină de grâu. Grâul se folosea mai ales la coptúrile rituale, de praznic (colivă, colaci, pască, prescuri, cozonaci, mucenici etc.). Ocupându-se de „bucătăria țăranului român”, folcloristul Mihai Lupescu scria că anume „din făina de secară se făcea pită și pâine” (53, p. 57). Într-o poveste bucovineană culeasă de Elena Niculiță-Voronca, secara se laudă „că ea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prezent și așteptări venind din viitor. Nu știm niciodată ce bogății se ascund sub aceste timide întâlniri cu vechiul și noul, laolaltă. Notă bibliografică 1tc "Notă bibliografică1" „Vasul răbdării și chipul blândețelor” a fost publicat ințial în Arhimandritul Teofil Părăianu, Prescuri pentru cuminecături, Editura Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1998; textul a fost reluat într-o formă îmbunătățită în volumul Arhimandritului Teofil Părăianu, Pentru cealaltă vreme a vieții noastre, Editura Deisis, Sibiu, 2001. Și un candid avertisment al Părintelui Teofil adresat cititorului: „Îți
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
-i fie ușoară, se-nvinețea de atâta râs, gata-gata să-și dea obștescul sfârșit. Văzând că-și pierde cunoștința, Pancratie Îi stropea fața Înălbită cu apă Îndoită cu oțet, strecurându-i totodată printre buzele care cereau Îndurare bucățele mici de prescură muiate În ulei și vin, ca la sfânta Împărtășanie. De ce-o chinuia astfel, nimeni nu știa. Evlampia era o femeie la locul ei, bună gospodină, cu credință În Dumnezeu, care Îi adusese pe lume doi flăcăi, unul mai frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Încercă să se ridice, dar picioarele nu-l ascultau. Întredeschizându-și pleoapele, medicul văzu că o sticlă de pe masă dispăruse și că, În locul farfuriei cu resturi, se afla acum o pălărie de pai cu boruri largi, plină cu bucăți de prescură stropite din belșug cu ulei și vin. Acum masa Înainta spre el cu pași hotărâți. Picioarele ei erau Încălțate cu adidași Nike, destul de jerpeliți. Încălțămintea Îi aducea aminte de cea purtată de Bikinski. Numai că pictorul purta de obicei doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Costumele se mișcau, foșnind ca niște copaci Îmbrăcați În frunze moarte, În bătaia vântului... „Poate că a pătruns În ele spiritul lui Oliver?” Își spuse medicul, privindu-și fața descompusă din oglindă... Noimann Întinse mâna și luă din pălărie o prescură. Când o duse la gură, aceasta scoase un chițcăit ușor și, făcând un slalom prin așternut, dispăru sub pat. Atunci, medicul Își dădu seama că ceva e În neregulă cu el și, făcând un efort suprem de voință, se dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
toate. Părintele Nil Dorobanțu a servit la Mănăstirea Vladimirești împreună cu părintele Iovan și cu maica Mihaela care, după zece ani de temniță, a murit la Miercurea Ciuc. Am primit de la cucernicia sa, în acea noapte, împărtășanie sub formă de bucățele de prescură pe care le voi duce la Aiud și, înmulțite cu pâine, preoții de acolo vor împărtăși mulți însetați de trupul și sângele Domnului Iisus Hristos, care așteaptă să-și liniștească sufletul. Părintele Nil era încălzit de pe drum, iar în cameră
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
cea pierdută... Și mă uit la cele trei mese de Înălțimi diferite, puse cap la cap, acoperite cu mușama și mușamaua, și ea, acoperită cu o cârpă nu prea curată. Curate sunt doar coșurile În care licăresc lumânările Înfipte În prescuri, printre biscuiții lemnoși, bucățele de imortele, legate cu ață roșie, vinul pus În sticlele de Cico și cununa rumenită, ca un cozonac, a parastasului și bomboanele mici, roz-verzi-frez, așezate pe zahărul alb al colivei. Ochii lor, licărind fumegos sub broboadele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Suntem ortodocși, nici vorbă, dar nu suntem foarte evlavioși, nu ținem rânduielile, nu ne numărăm printre ceea ce s-ar putea numi creștini practicanți. Doar Adrianus, dacă mai dă și el o raită, când și când, pe la sărbători și praznice, după prescuri și untdelemn din candelă, ca omul, la cantină, după ciugulit. Bine, bine, situația asta deplorabilă se va schimba radical, curând, fără-nconjur, la câte păcate ne-am adunat... Așa suntem noi, oamenii, hedoniști, epicureici, ne amintim de cele sfinte numai
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
care nici nu mai au importanță ! E clar ? Gore Clar și felicitări, madamme Aspazia. Totuși, în afară de domnul profesor, mai aveți vreun martor ? ASP Da. Pe ăl de sus. Gore Pe...ăl de Sus?...Pe Dum... ASP Da. Pe dum-nea-lui, Nae Prescură, clopotar etilic la Popârliți, clopotul aflându-se din punct de vedere topometric, la cea mai ridicată cotă a comunei și mult deasupra nivelului Mării. Poate chiar deasupra Oceanului ? Gore Ca martor, ce poate să zică domnul Prescură ? ASP Nu zice
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Pe dum-nea-lui, Nae Prescură, clopotar etilic la Popârliți, clopotul aflându-se din punct de vedere topometric, la cea mai ridicată cotă a comunei și mult deasupra nivelului Mării. Poate chiar deasupra Oceanului ? Gore Ca martor, ce poate să zică domnul Prescură ? ASP Nu zice nimic, că-i mut și analfabet prin naștere, dar a avut o viziune asupra problemei în discuție. Gore Și în ce constă viziunea ? Asp Asta, într-adevăr numai Dumnezeu știe, că, așa cum vă spusei, domnu’ Prescură e
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
domnul Prescură ? ASP Nu zice nimic, că-i mut și analfabet prin naștere, dar a avut o viziune asupra problemei în discuție. Gore Și în ce constă viziunea ? Asp Asta, într-adevăr numai Dumnezeu știe, că, așa cum vă spusei, domnu’ Prescură e mut. Ora 9.60. Biroul funciar al primăriei. La birou, Gore. După birou, Natașa, diminutivul slav al Nataliei, pe când avea frageda greutate de 99 kilograme. N. Dumneavoastră vă ocupați de problema celor de jos ? G. Ex...act ! N. Staaaai
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
că fondurile de benzină s-au terminat pentru 2006. Și cu anonima cum rămâne? Ce facem cu ea? Io zic s-o luați dumneavoastră ca să nu vă plictisiți singurel. Pot s-o aduc? Ce s-aduci?!? Anonima. Că-și zice Prescură da’ n-are fărmitură de acte. E anonimă rău! Mozorel, lasă prostiile și hai să cercetăm ce avem de cercetat...Ai înțeles? Am înțeles că doamna dumneavoastră e la turci, și dacă tot sunteți singurel...V-aduc anonima? Aduci pe
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
nici nu mai existam. Adică n-aveam cum să mai fiu. Zero. Peste câteva zile s-au dat rezultatele. După Bratoveanu Gherasim, cu 9.50 scria clar Brumă I.Constantin. Bravo, mi-a spus tata. O să avem și noi colaci, prescură și colivă. Și a pornit prin sat cu hârtia de-a înecat-o în câteva butoaie de vin. Medie mare, bursier dar de unde atâtea câte se cereau la seminar: cămăși de zi, cămăși de noapte, cerșafuri de plapumă, de pat
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
palma pe obraz pe fiecare și le făcea, semn că puteau pleca și atunci trebuia să vină următorul. Pe urmă mai treceau o dată la rînd și atunci părintele le atingea buzele cu degetele, așa o să fie cînd o să le dea prescura. Dar Într-un cadru mai solemn, mai grav, fiindcă În ziua aceea Îl vor primi pe Însuși Dumnezeu sub forma prescurei sfințite. Au trecut de cîteva ori prin fața părintelui și erau Încîntați că scăpau de orele cu Roșcova. Pe lîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
treceau o dată la rînd și atunci părintele le atingea buzele cu degetele, așa o să fie cînd o să le dea prescura. Dar Într-un cadru mai solemn, mai grav, fiindcă În ziua aceea Îl vor primi pe Însuși Dumnezeu sub forma prescurei sfințite. Au trecut de cîteva ori prin fața părintelui și erau Încîntați că scăpau de orele cu Roșcova. Pe lîngă asta, cînd se terminau orele, ieșeau În curte să se joace de-a Împărtășania și-și trăgeau palme zdravene. Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
tare". Atuncea-ncepu popa Mătrăgună, Cel de viță bună, A cuvânta, Pe țigani a-i îmbucura: Voiu să vă spun bucatele Din care vor fi paștele". Țiganii ziseră: " Bucuros " Popa nost". Și începu a zice: - " Mergeți și strângeți Din istălauă prescuri multe " De iepe curte; " Nu sunt scumpe " Ci sunt bucate, " Curat 310 {EminescuOpVI 311} În țări bogate; " Frunză lată " În rădăcină resfirată " Cari rumanii îl numesc herean - Fără de - acelea nu pot fi paștele. Încă mai trebe șofran Și oțet de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Dumnezeu ca o lumânare de său. [1933] * URSUL CU CRIN Se odihnește subt prunii bisericii, adulmecă arhaicul vânt. O fată i-a pus ieri in brațe un crin. Va mai trece printr-o mie de sate. I se va-ntinde prescură, pe drumuri stropite cu vin. Bolnavii de oase din cele o mie de sate în cale-i s-aștern. El îi calcă de rău. Și de bine el joacă, vorbe uitate spunând lângă umerii lor. Spre seară boala iese din
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
puterea să mă opun. Le-am explicat că nu am bani, dar ele nici nu voiau bani, voiau să aleagă ceva din rucsacul meu. Le-am spus să ia ce vor. Uitasem că părintele Iustin Îmi dăduse pentru mama o prescură. Tocmai pe aceea au luat-o. Am avut un sentiment penibil, ca o remușcare, dar nu m-am opus. Apoi, cea vârstnică a Început să vorbească. Mi-a spus câteva lucruri mai tainice din viața mea ca să mă uluiască prin
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
pălărie. Dacă muierea da să-ntoarcă spatele, să n-o vadă cineva, el o stăpânea cu privirile. Avea niște ochi albaștri-cenușii, de lup, parcă ardeau. - Sânt Titi Aripă, beau și pup! atât mai spunea. Umblau muierile după el ca după prescure. Ehe, ce chilomanuri făcuse, cu câte fugise, romane să scrii, nu altceva! Când n-avea ce mai bea, își punea hainele amanet și striga în gura mare: - Ce-am avut și ce-am pierdut! In pielea goală m-am născut
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
teologiei creștine. Sudată prin energiile comunitare ale trupului Bisericii, teologia primește trei însușiri excepționale: ea este mai întâi tradițională - fiind legată printr-un vot al ascultării de Cuvântul Tatălui; contemporană - prin atotprezenta inspirație a Duhului care face din cuvintele Scripturii „prescuri pentru cuminecături”3; în sfârșit, teologia este profetică, petrecând în conversația verticală cu Dumnezeu și dialogând oblic cu umanitatea, în așteptarea făgăduitei prezențe eshatologice a lui Hristos 4. Cu aceasta, ne întoarcem la întrebarea care ne-a condus, până aici
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]