271 matches
-
gurii. Mai știi? Poate va face totuși prostia să accepte cererea lui Seianus. Dacă-l sprijină să devină unul din cei doi prefecți ai pretoriului, a căzut în capcană. Pentru că prefec tura pretoriului este cheia succesului. Numai cine controlează garda pretoriană poate încerca să restaureze republica. O restaurație. De asta e nevoie. Se uită obosit în jur, cu mintea golită de gânduri. Urechile îi vâjâie. Seius Strabo nu e deloc sigur. Mai este și principiul ăsta blestemat al colegialității. O anomalie
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
golită de gânduri. Urechile îi vâjâie. Seius Strabo nu e deloc sigur. Mai este și principiul ăsta blestemat al colegialității. O anomalie. Contrar celui mai ele mentar spirit militar. Tresare. Și dacă Tiberius Nero își dă seama că, atâta timp cât comanda pretorienilor e ocupată de doi indivizi, această putere este subordonată principelui? Îl cuprinde panica. Dacă Seianus nu reușește, au încurcat-o. Calcă strâmb cu piciorul și dă drumul unei sudălmi. Așa, să se răcorească. Este din ce în ce mai neliniștit. Moartea bătrânului s-ar
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Nici el nu e o piticanie, dar ăsta trebuie să aibă peste un passus și jumătate. Uite că nici n-are nevoie să se suie pe ceva ca să vadă afară! — De ce i-o da împăratul o sabie și comandantului cohortelor pretoriene? comentează indispus Pusio. — Cui? Lui Seius Strabo? face Rufus nepăsător. Nu-l interesează. Călărețul fornăie precipitat, apoi se lasă în jos, atent să nu se lovească de tavan. — Ar putea fi periculos, murmură îngrijorat. Oi avea și eu accentul ăsta
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de-a valma cu mulțimea. Nu spune însă nimic. Lângă el, călărețul își verifică cu un aer concentrat fibula de pe umărul drept, cu care e prinsă pelerina dreptunghiulară și bălțată. — Evident că noi, trupele de germani, suntem superiori cohor telor pretoriene, rostește cu aroganță. — Nu zău? se minunează Rufus mai mult ca să-l întărâte. Tânărul se împurpurează. — Păi, când un soldat ajunge în garda pretoriană, nu se zice că e transferat? — Și ce-i cu asta? Pe când noi suntem aleși. Rotunjește
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
e prinsă pelerina dreptunghiulară și bălțată. — Evident că noi, trupele de germani, suntem superiori cohor telor pretoriene, rostește cu aroganță. — Nu zău? se minunează Rufus mai mult ca să-l întărâte. Tânărul se împurpurează. — Păi, când un soldat ajunge în garda pretoriană, nu se zice că e transferat? — Și ce-i cu asta? Pe când noi suntem aleși. Rotunjește buzele și accentuează: — Aleși. Indiferența din ochii celuilalt îl face să repete cu încăpățânare: — Aleși. Silabisește rar: — Ca pentru pro-mo-va-rea ca va-le-ri-lor în Se-
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
nou. Fulgere roșii îi joacă în fața ochilor. Scene de răzmeriță. Imaginile încep să se lege. Revede dublul amfiteatru plănuit de Iulius Caesar și terminat de Marcus Agrippa năclăit de sânge. Mulțimea s-a dezlănțuit și au trebuit să intervină cohortele pretoriene și cele urbane. Se foiește panicat. De la ce a pornit totul...? Femeia de lângă el observă mișcarea și întreabă somnoroasă: — S-a întâmplat ceva? — Nimic, domina, murmură pierdut, printre picăturile de su doare ce-i țâșnesc din toți porii. O contemplă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
stră fulgerare, amintirea îi crestează mintea ca un cuțit. Au discutat despre tulburările de ieri de la amfiteatru. Au căzut oameni, nu numai din rândul plebeilor, dar și soldați, parcă și un centurion, zicea Nerva, chiar și un tribun din garda pretoriană a fost rănit, pe când încercau să pună capăt ciocnirilor iscate în popor. De unde a izbucnit scânteia? Își prinde tâmplele în palme. Abia acum realizează că-i pulsează de durere. S-au certat cumva din nou Pylade și Bathyllus, nebunii ăia
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
a ajuns să vomite sânge. Nehotărât, Tiberius răsucește sulul în mână. Nu are nici o simpatie pentru Publius Aper, nici pentru funcția de prefect al pretoriului. Sunt de fapt doi prefecți. Tatăl lui Seianus, Seius Strabo, se află în fruntea cohortelor pretoriene din Roma. Celălalt le are în subordine pe cele din peninsulă. Din nou inovațiile administrative ale lui Augustus. De ce-o trebui să schimbe totul și nu-i mai sunt de ajuns cele două părți constitutive ale armatei republicane, legiunile
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de odinioară în băbătia știrbă și ridată de astăzi. Cată pe sub sprâncene la Aelius Seianus. Îl vede încordat. În mod paradoxal, asta îl liniștește. Poate, până la urmă, nu este o idee rea ca Seianus să preia o parte din cohortele pretoriene. Ar fi în felul acesta mai bine informat cu privire la ce se petrece în anturajul lui Augustus. Doar Aelius și-a dovedit cu vârf și îndesat abilitatea. A pricinuit pierzania lui Lollius, dușmanul lui de moarte, fără să se implice nici
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
continuare, totuși ai acum dreptul la o procvestură provincială, chiar dacă au trecut mai mulți ani de la expirarea mandatului tău. La auzul acestor vorbe, Tiberius se scutură de gânduri și spune: — Aș putea interveni să primești prin derogare chiar o putere pretoriană și să iei în primire un post aici, la Roma, sau în armată. Încântat și încurcat în același timp, tânărul i se adresează lui Tiberius Nero: — Pentru asta am și venit la tine... ăăă... Murmură intimidat: — Și-apoi... Se oprește
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
marmoră au suprapus maghernițe de lemn. Astfel au siluit o minune a lumii. Ceea ce alcătuia însă morbul bizantin al decăderii a trecut din ruini în stăpânitorii noi, și puterea osmanlâilor a clocit încă de la început în măruntaiele ei boala gărzilor pretoriene, a intrigilor de gineceu și a demnitarilor castrați. Sultanii au primit de la porfirogeneții căzuți rânduiala lor de curte. Cum s-au așezat în palatele biruiților sau în ceea ce fusese palate, s-au împresurat de ieniceri și hadâmbi, de robi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
auzit că, de cum ai venit, ai deschis practic porțile închisorilor. Vitellius încuviință, râgâind de mai multe ori. — Am anulat toate ordinele lui Capito. Am readus mulți ofițeri în posturile lor... Am anulat toate pedepsele, inclusiv amenzile... Am adus înapoi gărzile pretoriene care fuseseră transferate în legiuni - știi cât de greu le-a fost... I-am chemat înapoi și pe cei care fuseseră destituiți cu un șut în fund. Dau adesea banchete pentru soldați... Le dau vin și chiar băutura aia fermentată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
în Mauritania; l-am cunoscut la Roma... Întotdeauna a fost generos și loial. Sunt oameni bine pregătiți, oameni curajoși. — Împăratul nostru i-a trimis înainte ca să ocupe malurile Padului cu o parte din armată. Otho venea în urma lor cu cohortele pretoriene și mulți soldați din infanteria marină, care erau gărzile lui de corp. L-am văzut: mergea pe jos, înaintea însemnelor, murdar de noroi, îmbrăcat ca un soldat de rând, cu ferrea... — Continuă, îl îndemnă Antonius. Povestește-mi cum a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
un orășel... Brixellum, la răsărit de Cremona. Aici s-a retras Otho, fiindcă fratele său, Titianus, și credincioșii lui l-au sfătuit să nu se expună nici unui pericol. Împreună cu el s-a retras la Brixellum un puternic detașament de cohorte pretoriene, gărzi de corp și soldați călare, ca să-l apere. Ar fi fost nevoie de oamenii ăștia în bătălia de la Bedriacum, care a urmat... Dar ei n-au fost acolo, și nici împăratul n-a fost, iar moralul soldaților, care aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
armata. Împărțea ordine, încercând să-și alinieze oamenii. Legiunea a treisprezecea pe Via Postumia. Legiunea a șaptea... Legiunea a șaptea Galbiana pe stânga, apoi Claudia, iar la dreapta... La dreapta, Legiunea a opta, apoi Legiunea a treia, printre tufișuri... Cohortele pretoriene alături, iar cele auxiliare pe laturi... Agitat, își înfigea degetele în piept, ca și cum ar fi vrut să-l sfâșie. Titus îi prinse mâinile și le strânse, împiedicându-l să-și smulgă bandajele. Antonius se eliberă furios din strânsoare, cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Fofează “foarte atașat de stăpân și foarte pornit împotriva cronofagilor în neintimitate cu George Călinescu, un profund și strălucit gânditor” și care “fusese înzestrat și cu o înnăscută vocație a spectacolului”. Celor vreo cinci asistenți ai profesorului, “o adevărată gardă pretoriană, le păstrase același rol mut de la cursurile sale” deoarece “Călinescu nu intenționa prin seminarul său, să producă erudiți, ci oameni care să gândească liber”, ceea ce nu-i lucru puțin dacă prin liber înțelegem consistent, esențial, original. Când lui Ovidiu Papadima
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
oameni, împreună cu trupele ajutătoare, cavaleria germană si mauretană. Generalii cei mai cu vază de lângă Traian erau: Licinius Sura prietenul său și acela ce-i ajutase mult la adoptarea lui de către Nerva, prin urmare la împărăție, apoi Claudius Livianus, șeful cohortelor pretoriene și Lucius Quietus comandantul cavaleriei mauretane; în sfârșit unul Laberius Maximus, care fu mai târziu consul la Roma. Traian pleacă la Dunăre în primăvara anului 101 d. Hr. Într-adevăr panegiricul lui Pliniu cel tânăr, citit în senat în timpul celui
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
puterii absolute cu ajutorul armatei de umanoizi tereștri aflați în stare de hibernare pe una din navele spațiale. Urmărind din umbră miracolul săvârșit de Kala, Argos va aduce la lumină oștirea de primate pe care o vede ca pe o gardă pretoriană diformă și omnipotentă. Jungla uitată de timp este scena pe care se poartă bătălia teribilă dintre cele două minți inițiate în arcanele științei. Oamenii și cosmonauții de pe Terango sunt uniți în acest efort de a stăvili ascensiunea infernalului Argos. Respins
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
nevoie de poliție pentru a ne apăra de tâlhari, și Biserica se vede obligată să se apere de eretici. Iisus nu i-a alungat, oare, pe farisei din templu? ― Nu-i același lucru. Iar Dumnezeu nu are nevoie de gardă pretoriană. ― De acord, Galilei. Tocmai de aceea vreau să rămân la ce zice lumea și la îndoielile mele. ― Bine... Cum vrei... II ― Lumea zice că n-ai fost la înălțime, Galilei. ― Pot fi la înălțime când n-ai de ales? ― Aveai
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
cuvintelor mi se par inutile. ― Ploile toamnei vor face din toate acestea o amintire. ― Până la urmă, toate devin amintiri. De ce n-aș alege ceea ce am acum? ― Fericirea ta e o fericire fără oameni, Galilei. ― Te înșeli... ― Azi-noapte cineva din garda pretoriană a lui Nero îmi repeta mereu: "E, așadar, atât de dificil să mori?", iar eu încercam să-l conving că acesta e un vers din Vergiliu pe care, când Nero a fost detronat, un însoțitor căruia îi ceruse să fugă
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
m-a interesat partea tulbure din istoria Romei antice. E de-a dreptul halucinant ce s-a întîmplat cu împărații romani de după Marc Aureliu... Commodus, care în fiecare dimineață înjunghia un tigru, a fost găsit strangulat în baie de garda pretoriană. Succesorul său a fost găsit și el după două luni ucis. Caracalla a fost înjunghiat. Eliogabal, ucis din ordinul bunicii sale. Alexandru Sever, ucis în cortul său. Maximinus, care era înalt de peste doi metri și avea degetele atât de groase
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
au conștientizat focalizarea organelor de represiune pe figura unui lider: de aceea, minerii i-au păzit locuința, ca să nu fie arestat. Dobre avea să aibă, însă, un cu totul alt destin decât cel de care se temea improvizata sa gardă „pretoriană”. Organele de represiune au apelat mai întâi la recunoașterea minerilor: unii ingineri și șefi de sectoare au fost chemați la Securitate pentru a recunoaște portrete ale greviștilor (fotografiați clandestin). Toți greviștii membri de partid au fost sancționați ori chiar excluși
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
celebra imagine a pretinsei mame torturate, cu sugarul pe burtă. În ceea ce privește mult discutata fugă a lui Ceaușescu de pe clădirea Comitetului Central, Castex consideră că acesta fusese, de fapt, abandonat de Securitate, care îl trădase, așa explicându-se de ce nici o „gardă pretoriană” nu l-a apărat ori salvat nici până să ajungă la Târgoviște, nici după aceea. Ziaristul creditează ideea că Iulian Vlad, șeful Securității, negociase deja, la momentul „fugii”, o anumită clemență a noului regim față de securiști, cu condiția ca aceștia
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
care îl susținea dinainte pe Iliescu, dar și alte facțiuni rămase în expectativă, l-au acceptat și ele pe noul lider. Singurii care nu au acceptat revoluția și noua conducere a fost o grupare din Securitate, un fel de gardă pretoriană specializată în apărarea lui Ceaușescu, condusă de generalul Marin Neagoe. Această facțiune a rămas rebelă și a acționat împotriva noii Puteri, fie la întâmplare, fie în urma ordinelor unor lideri fideli lui Ceaușescu - în orice caz, nu după un plan dinainte
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
la început despre chestiunea „teroriștilor”, identificând printre aceștia membri ai Securității. Mai târziu, aceiași ziariști au acuzat o amplă campanie de intoxicare, instrumentată de noua Putere, care trebuia să dovedească tocmai faptul că Securitatea era emitentul „teroriștilor” ce alcătuiau garda pretoriană a lui Ceaușescu, aceștia trăgând fără milă asupra populației civile. 2. Dumitru Mazilu vede în „teroriști” forțe din unitatea de apărare a cuplului prezidențial. Există și alte voci care creditează o asemenea opinie și care îi înfățișează pe respectivii teroriști
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]