525 matches
-
faptelor mărunte care îl coboară în abisul nimicniciei, altul perturbă cu energiile lungilor sale zile timpul, pe când un altul se stinge încă din neînceperea creației: „Copil degenerat - / Învinețit, transfigurat, / Ieri, a murit în delir” (Proză, 1965:133). Un Patriarh al prevestirii, George Bacovia a fost cel care din întuneric a adus lumina plăpândă a visului morții lumii profane și a îmbrăcat-o în giulgiul vaietului nocturn: „Aci, prozaici pământeni, / Pe drumuri a murit, / De zurnetul de bani înăbușit, / În lumea asta
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]
-
în nas, toți cu nădragi din ăia... că țipă pe voi!” Visul Alexandrei l-auavut de-a lungul anilor toate femeile din familie care purtaserănumele de botez Maria, ceea ce o face pe bunică să creadă că nepoata ei este hărăzităsă ducă prevestirea la bun sfârșit, întrerupând astfel o vrajă sau dând liniștea necesară după moarte unor persoane care dintr-un motiv sau altul, au trecut în lumea defuncților fără să își poată îndeplini misiunea cu care au venit pe Pământ. Fenomenele naturale
MARIA DOBRIN TE ÎNDEAMNĂ SĂ CREZI ÎN VISE de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350553_a_351882]
-
a unei sensibilități exarcebate: Barbar, cânta femeia-aceea ... Și noi eram o ceată tristă - / Prin fumul de țigări, ca-n nouri, / Gândeam la lumi ce nu există ... / Și-n lungi, satanice ecouri / Barbar cânta femeia- aceea (Seară tristă). O scenă a prevestirii, un semn satanic al pieirii, femeia-aceea ar putea sugera Apocalipsa celor tăinuiți și descoperiți însă nedesprinși de viciile lumești. Poate, de aceea, prelungindu-li-se agonia: Prin fumul de țigări, ca-n nouri, existența lor nu mai însemna nimic în fața
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
om, în amurg, pe-o stradă... / Pe foi nu mai știu cum trecea - / Sub tropot, și-a lumii grămadă... / - Uitasem că toamna venea. Toamna este pentru mine ploaia apăsătoare a uitării existenței, fulgerul care luminează satanic și tunetul biciuirii, a prevestirii. Toamna este leagănul melancoliei, a dorului dorinței fiindului de a se demobiliza din chingile nevăzute ale locului, de suferințele umede ale stărilor: Odaia mea mă înspăimântă... / Aici n-ar sta nicio iubită, / Prin noapte, toamna despletită / În mii de fluiere
ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356983_a_358312]
-
chemat de Marin Preda, care-mi zice:”Monșer, ia-le...Așteptăm vremuri mai bune!” Asta a fost pentru mine o opreliște, pentru că nu le-am mai publicat. Și acum sunt pe undeva, pe aici, prin casă. Erau un fel de prevestire a optzecismului sau a postmodernismului. Dar, fără să mă gândesc. Eu inventasem chiar un alt termen, și mai și, transmodernism. La poeziile astea am trei sumare făcute de trei oameni celebri: unul făcut de Vladimir Streinu, alt sumar făcut de
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
Ernest Hemingway, corespondent de război și autor al romanului-mărturie „Pentru cine bat clopotele?”, publicat în 1940 și care va cunoaște un succes mondial, Robert Brasillach de partea franchiștilor) sau pur și simplu prin operele lor cum sunt „Guernica” lui Picasso, Prevestirile războiului civil de Salvador Dali, afișele care cereau ajutor pentru Spania republicana ale lui Juan Miro etc. Atracția exercitată de regimurile totalitare asupra unei părți a intelectualității europene din anii treizeci este unul dintre aspectele majore ale acestei perioade. În ceea ce privește
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
a unei femei măslinii. Iar seara începeau să cânte la ureche țânțarii, puhoaiele de țânțari; în subsolurile de blocuri buhușene bâzâiau îngrozitoare escadrile de țânțari. La Buhuși bate vântul numai prin halele fabricii de postav, în care cântă cucuvelele a prevestire; la Buhuși bate vântul prin țeasta câtorva, prin frigiderele majorității, pe sub castanii și teii cu benere, prin salcâmii cu ciori. E dusă pe apa sâmbetei orice nădejde! Căldură, mare căldură, prăpădul focului, vara! Din apă rămâne pe buze numai sarea
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
de a-si publică volumul de versuri s-a împlinit, azi, numindu-se „Descătușări - Fărâme de azima (Versuri vechi și noi)”. Cartea este structurată în patru părți, un ciclu al anotimpurilor de suflet, în care se împletesc culorile Toamnei - că prevestire (Partea I - Picuri de mir), culorile primăverii - că reînviere (Partea a II-a - Simfonia vântului primăvăratec), culorile zăpezilor sufletului (Partea a III-a - Ferestre de vise), precum și culorile unui anotimp numit Speranța - evadarea de sub imperiul sentimentelor încarcerate (Partea a IV
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
Ediția nr. 1567 din 16 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului În noaptea de Paște În satul cu-o Mănăstire Rânduim azi prăznuire Pentru cei ce nu mai sunt Și odihnesc în pământ. În satul cu-o Mănăstire Bate ceasul a prevestire: Prea Sfânta Fecioară Maria Va sângera pentru Mesia. În valea cu-o Mănăstire Clopotele-ți dau de știre: Hristos din morți a înviat Din răstignire s-a-nălțat. În orașul cu-o Mănăstire Bate toaca a trezire, Cheamă-ndeamnă la Lumină În
ÎN NOAPTEA DE PAȘTE de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357734_a_359063]
-
de originală, pe orizontală. Sunt flash-back-uri, gânduri de zi și de noapte, așezate cuminți în șiruri, precum zborul cocorilor, toamna. Teodor Dume ilustrat de Ștefan Tistu, un poet foarte interesant, de notorietate, cu un filon autentic și un aplomb deosebit. “prevestire lângă fereastra cu jaluzelele lăsate degetele tremurate ale bunicii croșetează liniște dincolo de lampa anesteziată de fum moare un păianjen dinadins o grămăjoară de nori proptește cerul doar părticica din colțul care bunica apunea că-i al ei... în rest nimic
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
de dincolo dragostea încă mai vorbește într-o limbă pe care n-o înțelegem, iarna își poartă indispoziția peste tot ca o madonă care și-a preschimbat soțul într-un preș alb, durerea lui Dumnezeu se-ntoarce agonic în negura prevestirilor rele, cad zeii, urlînd lângă mine, orașul doarme cu gâtul în jos spânzurat în ceață, totul e foarte alb, numai fericirea are o culoare indefinită, oftează vântul prin glasul ei, hieroglifa fericirii șade pictată în inimă ca o efigie din
PEISAJ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359083_a_360412]
-
VATĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 353 din 19 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului cu fruntea rezemată de geamul ăsta rece învălmășite parce răstălmăceau norocul ferigile din nord își căutau sorocul, secretele ascunse în lumile aztece; voit o prevestire se-ncumeta tenace negociind o miză a vreunui mizantrop furgoane vistieria prădată în galop neliniști, carabine și mușcături de ace o bruscă revenire, jivine din adânc păduri de nestemate se schimbă iluzoriu himere se topesc în zori pe promontoriu ca
ZĂPEZILE DE VATĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359460_a_360789]
-
Sunt mai bogat că scriu de câte toate, Dar bunăstarea sigur îmi trenează ? Mă simt cuprins de-o mare nedreptate, Când chiar cei dragi prezentu-mi reproșează. Încerc să-mi înțeleg nescrisa cale, Să descâlcesc hățișul de simțiri. Nu cred în prevestirile astrale, Deși mai rătăcesc prin amintiri. Am dat doar glas chemărilor din mine, Ce lâncezeau ascunse printre gânduri, Când scriu, mă reprezint parcă mai bine Și îmi presar trecutul printre rânduri. Ei vor să-mi ia și bruma de trezie
A FI DOAR UN PERFECT CONTRIBUABIL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360216_a_361545]
-
vadă pioni, ture și nebuni îl vede pe spectatorul clandestin pictat pe toate pătrățelele. Până și regele inamic are capul lui Titi. Simte teama cum îl copleșește cu gândul la lupta deja pierdută. O picătură de transpirație cade ca o prevestire rea fix la C4 unde se afla regele său imobilizat prin șah de la nebunul lui Sile ... sau de nebunul Sile. - Băi, vere!... Ești imposibil! - explodă Fane detonând tăcerea. Unda de șoc a “exploziei” verbale îl luă pe Sile prin surprindere
ŞAH – PAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/342140_a_343469]
-
de a-și publica volumul de versuri s-a împlinit, azi, numindu-se „Descătușări - Fărâme de azimă (Versuri vechi și noi)”. Cartea este structurată în patru părți, un ciclu al anotimpurilor de suflet, în care se împletesc culorile Toamnei - ca prevestire (Partea I - Picuri de mir), culorile primăverii - ca reînviere (Partea a II-a - Simfonia vântului primăvăratec), culorile zăpezilor sufletului (Partea a III-a - Ferestre de vise), precum și culorile unui anotimp numit Speranță - evadarea de sub imperiul sentimentelor încarcerate (Partea a IV
PLEDOARIE PENTRU MULTIPLELE FUNCŢII ALE IUBIRII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340595_a_341924]
-
încheierea tristă a unei povești de iubire. Acest autoportret se completează pe tot parcursul cărții, de fiecare dată când punctează anumite observații de finețe: „sunt obișnuit să văd în ezitările femeilor nu doar o dovadă de feminitate, ci și o prevestire a implacabilei lor intuiții”. (p. 120) Căpitanul Pascal, cel care apare în titlul cărții și în povestirea „Pascal desenează corăbii”, este atent studiat, în timp ce-și colinda adâncurile sufletești: „rămânea dus pe gânduri, răsucindu-și bricheta între degete. Dacă
CORĂBIILE IMAGINAŢIEI de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344075_a_345404]
-
la birou, așa că prefera să o facă acum, acasă. Așa poate își va reveni după coșmarul de azi-noapte. Ce putea să însemne toate cele visate? Un semn rău? Spera să fie doar un vis de noapte și atât, nu o prevestire la o nenorocire ce s-ar putea abate asupra sa. Prea i-au mers toate din plin așa cum și-a dorit, nu putea acum să i se întâmple ceva rău. Când s-a făcut ora șase jumătate și-a luat
CAP. XVI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377214_a_378543]
-
orice capodoperă, una din modalitățile de manifestare a culturii de tip folcloric, fiind cântat și, evident, îmbogățit stilistic, cu orice prilej de bucurie. Desigur este prezent și în culturile ritualice fiind recitat mai ales vineri seara, în familie, ca o prevestire a zilei ce va veni, acea închinată odihnei și Domnului, însă precedată de trecerea prin focul purificator al iubirii. Desigur nu voi intra în amănunte ele făcând deliciul lecturii acestei cărți iar autorul știe să dozeze informația, să o ordoneze
ÎNCÂNTAREA CÂNTĂRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380029_a_381358]
-
artistică și capătă semnificații primordiale. “ce este geneza pentru natură?/ un spectacol îngăduit/ de ambiguitatea soarelui/ hrănit pe rând/ de umbrele luminii prezente/ dar care se vor risipi/ fără-ndoială, în zori./ ce este geneza pentru soare?/ misterul unei tragedii: / prevestirea unui întuneric vast!/ ce este geneza dragostei?/ veșnicia suavă a iubirii/ rotindu-se în spațiu./ atunci când se-nclină/ nu mai este sigură de sine,/ și nici nu mai poate dura./ dar geneza visului?/ drumurile pe unde ai trecut/ cu dorul
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
-
O cucuvea exersa ades Cu mult talent Înainte de eveniment. Prevestește trist și sumbru Acest lucru lugubru. Nu a fost dată să nu fie Un locatar pe năsălie. De câte ori ea a cântat Și permanent a repetat De pe-nserat în răsărit Și prevestirea i-a ieșit. Că suntem tineri sau bătrâni Cu toți avem același drum. De unde nimeni nu se întoarce Indiferent ce ar zice Și ce-ar face. Ionel GRECU Referință Bibliografică: LUGUBRĂ / Ionel Grecu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1551
LUGUBRĂ de IONEL GRECU în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374476_a_375805]
-
Ernest Hemingway, corespondent de război și autor al romanului-marturie Pentru cine bat clopotele?, publicat în 1940 și care va cunoaște un succes mondial, Robert Brasillach de partea franchistilor) sau pur și simplu prin operele lor cum sunt Guernica lui Picasso, Prevestirile războiului civil de Salvador Dali, afișele care cereau ajutor pentru Spania republicana ale lui Juan Miro etc. Atracția exercitată de regimurile totalitare asupra unei părți a intelectualității europene din anii treizeci este unul dintre aspectele majore ale acestei perioade. În ceea ce privește
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ, ACCIDENTAL, VALOAREA ARTISTICĂ, SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371531_a_372860]
-
au rolul de constructori și fondatori ai reușitei competiției și succesului cântecelor Polinei Manoilă. „Am avut bucuria și onoarea să cânt cu unii dintre cei mai mari dirijori”, spune artista. „Și acum îmi aduc aminte cu plăcere și emoție de prevestirea marelui Ionel Budișteanu care, impresionat de stilul meu de a cânta mi-a zis: «taică, tu ai viitor!». Eu venisem cu hăulitele din Gorj; după Maria Lătărețu și Iustina Băluțeanu eram singura care cântam această muzică aparte”. „Modelul meu”, mărturisește
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
brațe, ne mângâia și ne dădea ciocolată. Tot ea o susținea cu o vorbă bună și pe Andra, o elevă ce venea zi de zi la noi în cameră, se așeza lângă mama și plângea molcom de dorul mamei. Stranie prevestire a faptului că peste un an avea să i se stingă din viață mama! Au fost multe momentele pline de gingășie și de lumină petrecute alături de mama, în tabără. Însă cel mai frumos dintre acestea s-a petrecut joi dimineața
ÎN TABĂRĂ, CU MAMA (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371093_a_372422]
-
întoarcerii la ei îi slăbiseră puterile peste măsură. Mai era și grija pentru Manole, care parcă-și provoca destinul prin mărinimia lui de-a se expune în locul altora. Pașii împleticiți îl aduseră în acea zi către frate-său ca o prevestire rea. Tocmai când ajunse în zona de lucru unde-l găsea adesea pe Manole, o grămadă de umbre îmbrăcate în mantale zdrențuite făcuse un fel de cupolă asupra unui trup neclintit, cu tâmpla brăzdată de linii sângerii. Își făcu loc
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
la birou, așa că prefera să o facă acum, acasă. Așa poate își va reveni după coșmarul de azi-noapte. Ce putea să însemne toate cele visate? Un semn rău? Spera să fie doar un vis de noapte și atât, nu o prevestire la o nenorocire ce s-ar putea abate asupra sa. Prea i-au mers toate din plin așa cum și-a dorit, nu putea acum să i se întâmple ceva rău. Când s-a făcut ora șase jumătate și-a luat
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347305_a_348634]