3,419 matches
-
art. 12 alin. (3) din același act normativ să dispună că salariile vor fi calculate fără a se ține cont de coeficienții de ierarhizare, element principal de stabilire a cuantumului salariului, prevăzuți în anexele la lege. Lipsa de calitate și previzibilitate a legii este dovedită și de faptul că, la un an de la adoptare, a fost abrogată și înlocuită cu Legea-cadru nr. 284/2010, care, în partea ei cea mai importantă, și anume coeficienții de ierarhizare - clasele de salarizare și valoarea
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
7 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 7 februarie 2022, Curtea a reținut că, deși după anul 2010 legiuitorul și-a propus instituirea unui sistem de salarizare unic, care să aducă transparență și previzibilitate în materia salarizării, în fapt, drepturile salariale s-au calculat pornind de la cuantumul stabilit potrivit legislației anterioare, în fiecare an actele normative care au reglementat salarizarea personalului bugetar plătit din fonduri publice făcând trimitere la cuantumul drepturilor salariale din
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
și evitarea scăderii drepturilor salariale ale personalului bugetar. ... 22. Curtea a arătat că textele de lege criticate nu au semnificația repunerii în vigoare a unor acte normative abrogate și a apreciat că au un conținut care întrunește exigențele de claritate, previzibilitate și accesibilitate, fiind astfel respectate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție în componentele referitoare la calitatea legii și principiul securității juridice. ... 23. Curtea apreciază că, neintervenind elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie, considerentele și soluția Deciziei
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
republicată, cu modificările și completările ulterioare, și de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare - stabilește succesiunea în timp a normelor modificate/completate din Legea nr. 304/2004 și a normelor modificatoare/completatoare. Normele tranzitorii anterior menționate asigură previzibilitate modului de conformare la noile cerințe legale și mențin coerența cadrului normativ aplicabil cât privește procedura de numire a procurorilor în cadrul DNA și al celorlalte structuri menționate. Totodată, Curtea reține că modificarea cadrului normativ sub aspectul condițiilor de numire
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
urgență a Guvernului nr. 43/2002 încalcă prevederile constituționale privind statul de drept și principiul legalității, deoarece sintagma „persoanele care dețin funcții de conducere, de la director inclusiv, în cadrul [...], al companiilor și societăților naționale“ este lipsită de claritate și de previzibilitate. Arată că, în procedura de cameră preliminară, a solicitat judecătorului să constate nulitatea absolută a tuturor actelor de urmărire penală, întrucât Direcția Națională Anticorupție nu avea competența să efectueze urmărirea penală în cauză, nefiind întrunită niciuna din ipotezele prevăzute de
DECIZIA nr. 264 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259468]
-
aceasta apare în organigrama oricărei instituții, fără numeroasele fluctuații specifice fiecărei societăți - spre exemplu, la unele societăți pot exista funcții de director executiv, diferiți directori adjuncți etc., iar la altele nu -, fiind un sistem deschis. Această deschidere nu afectează însă previzibilitatea textului de lege, întrucât orice persoană care îndeplinește o funcție de director, indiferent de titulaturile secundare, se poate aștepta, în mod rezonabil, să intre sub incidența prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2002, la o simplă lecturare a normei
DECIZIA nr. 264 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259468]
-
ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006, în vederea reținerii în sarcina acesteia a infracțiunii de abuz în serviciu, raționament juridic care nu este aplicabil însă în cazul persoanei fizice. ... 13. Se arată că o interpretare contrară încalcă cerința previzibilității legii, prevăzută la art. 1 alin. (5) din Constituție, nefiind rezonabil a presupune că persoanele vor lua în calcul posibilitatea de a răspunde penal în baza unor dispoziții legale din care nu reiese clar faptul că le sunt destinate, cu
DECIZIA nr. 329 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259518]
-
clar faptul că le sunt destinate, cu atât mai mult cu cât actul normativ în integritatea sa reglementează, ca formă a răspunderii juridice, doar răspunderea contravențională în sarcina persoanei juridice. ... 14. Se conchide că dispozițiile legale criticate încalcă standardul de previzibilitate a legii și principiul proporționalității și, prin urmare, principiul securității juridice și că persoana care are calitatea de funcționar public în sensul legii penale trebuie să poată determina, fără echivoc, care este comportamentul său ce poate avea semnificație penală, acest
DECIZIA nr. 329 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259518]
-
Poporului apreciază că dispozițiile art. 297 din Codul penal sunt constituționale. Se susține, în acest sens, că elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu nu necesită alte intervenții din partea legiuitorului, acestea îndeplinind cerințele de calitate a legii, inclusiv previzibilitatea. Se mai arată că, în stabilirea vinovăției pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, inculpatul nu este obligat să își dovedească nevinovăția, sarcina probei revenind organului de urmărire penală sau instanței de judecată; mai mult, în situația în care există
DECIZIA nr. 329 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259518]
-
în care s-a invocat un conflict de interese întemeiat pe textele de lege criticate. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile art. 70 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 sunt lipsite de previzibilitate, întrucât din modul de definire a faptei nu poate fi determinat cu exactitate dacă persoana căreia îi este adresată interdicția - ofertantul - cunoștea, trebuia sau nu trebuia să cunoască posibila existență a unui conflict de interese în persoana viitorului angajat care
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
culpă și să fie exonerată de lipsa de diligență. ... 7. Cu privire la dispozițiile art. 287^10 alin. (1) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, se apreciază că acestea au o redactare lacunară și sunt lipsite de previzibilitate, deoarece nu indică sfera celorlalte situații în care instanța judecătorească poate să constate nulitatea contractului, respectiv dacă este vorba despre cauzele de nulitate specifice reglementate în contextul dat sau de toate cauzele de nulitate ale contractelor prevăzute în legislație, în
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
a fi respectate condițiile de tehnică legislativă se impune ca sintagma „în alte cazuri prevăzute de lege“ să fie interpretată ca vizând situații care au legătură cu vicierea procedurii de atribuire, iar o interpretare contrară nu respectă cerința clarității și previzibilității legii și conduce la crearea unor confuzii. Or, actul normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat, fără
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
vizând situații care au legătură cu vicierea procedurii de atribuire, iar o interpretare contrară nu respectă cerința clarității și previzibilității legii și conduce la crearea unor confuzii. Or, actul normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat, fără dificultăți majore de interpretare și aplicare. În contextul criticilor de neconstituționalitate sunt menționate jurisprudența Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor depuse în cadrul aplicării unei proceduri de atribuire, pe parcursul unei perioade de cel puțin 12 luni de la încheierea contractului, sub sancțiunea nulității contractului respectiv pentru cauza imorală. Acest text este criticat din perspectiva lipsei previzibilității, întrucât subiecții de drept ce sunt destinatarii normelor nu pot stabili care sunt situațiile și care sunt condițiile ce determină apariția conflictului de interese. ... 17. În ceea ce privește aspectele referitoare la criteriile de claritate, precizie și previzibilitate pe care
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
perspectiva lipsei previzibilității, întrucât subiecții de drept ce sunt destinatarii normelor nu pot stabili care sunt situațiile și care sunt condițiile ce determină apariția conflictului de interese. ... 17. În ceea ce privește aspectele referitoare la criteriile de claritate, precizie și previzibilitate pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a statuat că autoritatea legiuitoare are obligația de a edicta norme care să respecte aceste trăsături. În acest sens, potrivit art. 8 alin. (4) teza
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). ... 18. De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, în evaluarea
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). ... 18. De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, în evaluarea noțiunii de previzibilitate trebuie avută în vedere și întinderea acesteia, care depinde, într-o largă măsură, de caracterul necondiționat și suficient de precis al normei, de conținutul textului respectiv, de domeniul la care se referă și, de asemenea, de numărul și de calitatea
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
sa (de exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012), că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze, însă, previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, și Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
domiciliul în România, iar nu pe raza localității unde se desfășoară activitatea de executare silită. ... c) Instituirea criteriului „alte aspecte relevante“ prin art. 46^3 pct. 4 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000 încalcă cerințele de claritate și de previzibilitate a legii, impuse prin art. 1 din Constituție. În jurisprudența Curții Constituționale s-a reținut că „o dispoziție legală trebuie să fie precisă, neechivocă, să instituie norme clare, previzibile și accesibile a căror aplicare să nu permită arbitrarul sau abuzul
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
uniform, să stabilească cerințe minimale aplicabile tuturor destinatarilor săi“ (Curtea Constituțională, Decizia nr. 637/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2005, pct. 34). Prin instituirea criteriului mai sus menționat se încalcă cerința de previzibilitate a legii impusă prin art. 1 din Constituție, în condițiile în care nu se poate cunoaște de către solicitanții pentru accesul la profesia de executor care sunt celelalte aspecte relevante utilizate pentru selecția solicitanților. Din considerentele hotărârii criticate nu rezultă
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
legiuitorul primar nu a avut în vedere și nu a prevăzut astfel de criterii de departajare sau numărul limitat de locuri. Pe de altă parte, achiesând criticilor recurentei-reclamante, Înalta Curte de Casație și Justiție, analizând argumentele referitoare la lipsa de previzibilitate a dispozițiilor regulamentare a căror anulare se solicită, constată că acestea sunt întemeiate. Atât în practica judiciară, cât și în jurisprudența Curții Constituționale s-a arătat în mod constant că orice act normativ lato sensu trebuie să îndeplinească anumite condiții
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
anulare se solicită, constată că acestea sunt întemeiate. Atât în practica judiciară, cât și în jurisprudența Curții Constituționale s-a arătat în mod constant că orice act normativ lato sensu trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea regăsindu-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat, să prevadă într-o măsură rezonabilă consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Instanța de control judiciar constată că cele patru
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
art. 46^3 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000 în ceea ce privește ordinea de prioritate a solicitanților de numire în profesia de executor judecătoresc fără examen, adăugând în mod evident la lege, nu satisfac exigențele de predictibilitate și previzibilitate, lăsând la latitudinea arbitrarului aplicarea acestora. Arbitrarul se identifică în mod evident în toate cele patru criterii, neexistând nicio justificare legală cuprinsă în dispozițiile legale primare referitoare la „domiciliul solicitantului“ sau spre exemplificare „alte criterii relevante“. Așadar, în dezacord cu
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
că sintagma „alte criterii relevante“ se subsumează unei astfel de concluzii. Constatând, pe de o parte, că dispozițiile regulamentare a căror anulare se solicită adaugă în mod evident prevederilor legale primare, pe de altă parte, reținând lipsa de claritate și previzibilitate ale art. 46^3 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000, Înalta Curte va admite capătul de cerere referitor la anularea acestor dispoziții regulamentare. În ceea ce privește solicitările recurentei-reclamante referitoare la: constatarea refuzului nejustificat al Ministerului Justiției de a
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]