724 matches
-
determină în urma efectuării încercărilor de laborator, pe standuri sau pe eșantioane prestabilite; * fiabilitatea operațională, determinată în urma prelucrării informațiilor obținute din exploatare, pe parcursul unei durate de timp prestabilite; * fiabilitatea nominală, impusă de normele sau standardele specifice produsului. Diferențele dintre fiabilitatea proiectată (previzională), fiabilitatea experimentală și fiabilitatea operațională (la beneficiar) au la bază următoarele cauze: * greșeli de concepție; * greșeli de fabricație; * greșeli de exploatare; * estimarea greșită a fiabilității în timp a unor componente. La proiectarea și realizarea unui produs trebuie să se dispună
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
cu parametrii în afara condițiilor normale de funcționare a produsului; * defectele minore (ex.: arderea unei siguranțe) care se pot remedia într-un interval mic de timp, fără scule speciale. În practică, la un anumit produs, se calculează pe baze statistice fiabilitatea previzională, se verifică în laboratoare determinându-se fiabilitatea experimentală, se confirmă în exploatare fiabilitatea operațională și se înscrie în norme specifice (standarde) fiabilitatea nominală. Din punct de vedere metodologic, pregătirea și realizarea fiabilității depinde de posibilitatea predicției fiabilității în faza concepției
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
dacă fenomenele sunt analizate prin prisma a cum și în ce fel trebuie să se modifice realitatea economică. Există mai multe criterii de a delimita tipurile de analiză statistico economică: 1) După momentul în care se efectuează: − retrospectivă; − curentă; − prospectivă (previzională). 2) În funcție de evoluția fenomenelor în timp, analiza statistico-economică este: − statică; − dinamică. 3) În funcție de nivelul la care se desfășoară: − microeconomică; − mezoeconomică; − macroeconomică; − mondoeconomică. 4) În funcție de laturile activității care sunt studiate, analiza statistico economică este: − cantitativă (fenomenele sunt cuantificate statistic); − calitativă (se
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
întreprinderii, a legăturilor cauzale dintre fenomenele și procesele economico-financiare care se desfășoară în cadrul acesteia. Prin intermediul analizei statistice a fenomenelor și proceselor economicofinanciare din cadrul întreprinderii se obțin informațiile economico-financiare necesare conducerii în fundamentarea deciziilor operative, dar și pentru realizarea de lucrări previzionale, de strategii de dezvoltare - activități absolut necesare în cazul unui management modern și competitiv. Gradul de îndeplinire a obiectivelor propuse, modul de valorificare, modul de folosire a resurselor materiale și de muncă precum și a resurselor bănești se apreciază de asemenea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
scurt, până la un an, ce se explică în managementul operativ; − analiza pe termen mediu și lung, ce ia în considerare perioade de timp mai mari de un an și care este utilizată, de regulă, în fundamentarea deciziilor strategice, a lucrărilor previzionale; d) în funcție de delimitarea obiectului analizat, distingem: − analiza pe probleme (forță de muncă, mijloace fixe, rezultate econo mice, performanțe financiare etc.); − analiza pe subunități ale întreprinderii (fabrici, secții, compartimente). 7.3. Sistemul de indicatori statistici la nivelul întreprinderii economice Analiza statistică
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
de acest fenomen (M. Fishbein,1972). Astfel, atitudinea ce trebuie măsurată va fi atitudinea față de interpretarea unui anumit comportament (de cumpărare sau de consum) și nu față de obiectul propriu-zis. Realitatea demonstrează că acest model aplicat comportamentului consumatorului are o valoare previzională mai mare decât În cazul În care se urmărește măsurarea atitudinii față de marcă sau produs. Modelul este deci mai eficace, Însă are o complexitate sporită Întrucât implică mai multe variabile. Atitudinile pot fi modificate datorită schimbărilor conjuncturale. De exemplu, scăderea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
elementar. În calitatea lor de costuri comune, acestea trebuie să fie colectate la nivele ierarhice superioare și trebuie să facă obiectul unei acoperiri (tabelul 9). 3. Costurile transporturilor elementare (nivel 0) Cunoașterea costurilor unui transport elementar este necesară în scop previzional și în scopul cunoașterii rezultatelor. Din punct de vedere previzional, aceste costuri constituie o bază de referință utilizată de serviciile comerciale pentru stabilirea prețurilor și tarifelor, iar pe de altă parte, costurile determinate aposteori sunt utilizate pentru controlul rezultatelor. În
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
fie colectate la nivele ierarhice superioare și trebuie să facă obiectul unei acoperiri (tabelul 9). 3. Costurile transporturilor elementare (nivel 0) Cunoașterea costurilor unui transport elementar este necesară în scop previzional și în scopul cunoașterii rezultatelor. Din punct de vedere previzional, aceste costuri constituie o bază de referință utilizată de serviciile comerciale pentru stabilirea prețurilor și tarifelor, iar pe de altă parte, costurile determinate aposteori sunt utilizate pentru controlul rezultatelor. În cazul transporturilor elementare nu sunt înregistrate decât posturile de costuri
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
utilizare productiv (minute, ore, zile); kilometraj (exprimat în tren-km, vagon-km, tone brute-km); prestații unitare (tren, număr de vagoane). Costul pe unitate de prestație poate, în general, să se obțină din costurile anuale ale factorilor de producție. Pentru a raporta costurile previzionale la unitatea de prestație, se va face referință la un nivel de activitate normativ, care se bazează pe mijloacele anuale și pe ipotezele reținute în materie de utilizare a resurselor. 4. Costurile comune ale subsectorului (nivel 1), ale sectorului de
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
nivel 0) și a costurilor comune aferente subsectorului de activitate (nivel 1), sectorul de activitate (nivel 2) și ale SNCFR (nivel 3). Costurile corespunzătoare nivelurilor 1, 2 și 3 se determină pe baza costurilor reale, cu referiri posibile la elementele previzionale sau la costuri indexate. Trebuie considerate costuri comune: -cheltuielile de administrație ale sediilor; -cheltuielile de administrație regională și centrală; -costuri de întreținere și de capital în legătură cu instalațiile (altele decât infrastructura). Acestea trebuie imputate la nivelul cel mai scăzut posibil, punând
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
Aceste contribuții la acoperirea costurilor se adaugă costurilor prestabilite ale transportului elementar, constituind astfel o referință directă de tarifare. 7. 2. Calculul costurilor în trafic pentru vagoane complete Calculul acestor costuri corespunde următoarelor scheme metodologice: *calculul are la bază costurile previzionale care integrează evoluția pe termen scurt a resurselor disponibile; se poate face referință și la costurile reale indexate ale ultimului exercițiu cunoscut; *evaluarea cantitativă a cheltuielilor ocazionate de transportul elementar presupune definirea unităților de prestație; costul pe unitate de prestație
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
de producție și obiectul calculației. Astfel, calcularea cît mai exactă a costului producției fabricate are la bază următoarele principii teoretice și metodologice: determinarea obiectului calculației; alegerea metodei de calculație; organizarea calculației contabile în concordanță cu celelalte forme de calculație economică (previzională și statistică); delimitarea pe feluri de activități a indicatorilor economico-financiari care fac obiectul calculației costurilor; delimitare în timp a datelor și informațiilor pe baza cărora se calculează costurile; delimitarea în spațiu sau pe locuri (centre) de cheltuieli a datelor și
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
4. Graficul abaterilor de durată și costuri; 5. Situația analitică pe servicii; 6. Situația analitică a cheltuielilor lunare de manoperă; 7. Graficul costurilor; 8. Graficul termenelor. Prin aceste dări de seamă se compară realizările cu programul actual (reactualizat) și cel previzional (inițial) și astfel se realizează controlul asupra modului de desfășurare a lucrului. Metoda de calculație PERT-cost prezintă o serie de avantaje, dintre care enumerăm: * Permite aprecierea legăturilor interdependente dintre stadiile tehnologice în demersul lor succesiv, precum și a responsabilităților aferente fiecărei
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
82 Prelucrare după Budugan D., op. citate p.p. 399 - 401. Bugetul de venituri și cheltuieli și controlul bugetar A bugeta activitățile unei unități patrimoniale înseamnă a folosi pârghiile previziunii și, în primul rând, ale previziunii economice în procesul gestionării. Gestiunea previzională presupune a bugeta principalele domenii de activitate ale întreprinderii și a controla respectarea prevederilor bugetelor. Bugetul reprezintă o expresie cantitativă a unui plan de acțiuni și un ajutor pentru coordonarea și implementarea obiectivelor previzionale. Înscrierea în bugete a datelor rezultate
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
previziunii economice în procesul gestionării. Gestiunea previzională presupune a bugeta principalele domenii de activitate ale întreprinderii și a controla respectarea prevederilor bugetelor. Bugetul reprezintă o expresie cantitativă a unui plan de acțiuni și un ajutor pentru coordonarea și implementarea obiectivelor previzionale. Înscrierea în bugete a datelor rezultate în urma previziunilor constituie bugetarea. Sistemul de planificare pe termen lung definește cadrul global de dezvoltare, respectiv: ritmul de creștere al activului, condițiile echilibrului financiar, modalitățile de finanțare externă. Mecanismul bugetar anual are ca scop
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
se folosesc bugetele ca elemente ale tabloului de bord. Structura bugetului reflectă distincția între cele trei cicluri financiare: de exploatare, de investiții și de finanțare. Documentele sinteză care derivă de aici sunt: analiza financiară a rezultatelor și previziunea MBA; tabloul previzional de finanțare; bugetul de trezorerie; bilanțul previzional. 1. Contul de rezultate Deciziile de exploatare pe termen scurt sunt orientate exclusiv către cantitățile produse și prețurile de vânzare. Ele presupun cunoașterea prealabilă a cererii și a costurilor de fabricație; se referă
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
de bord. Structura bugetului reflectă distincția între cele trei cicluri financiare: de exploatare, de investiții și de finanțare. Documentele sinteză care derivă de aici sunt: analiza financiară a rezultatelor și previziunea MBA; tabloul previzional de finanțare; bugetul de trezorerie; bilanțul previzional. 1. Contul de rezultate Deciziile de exploatare pe termen scurt sunt orientate exclusiv către cantitățile produse și prețurile de vânzare. Ele presupun cunoașterea prealabilă a cererii și a costurilor de fabricație; se referă în principal la funcția comercială și cea
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
cantitățile produse și prețurile de vânzare. Ele presupun cunoașterea prealabilă a cererii și a costurilor de fabricație; se referă în principal la funcția comercială și cea tehnică a întreprinderii, însă se extind asupra tuturor sectoarelor întreprinderii. 2. Contul de rezultate previzional Stabilirea contului de exploatare previzional se realizează după definirea politicii de investiții și de finanțare a întreprinderii. Bugetele de gestiune nu permit determinarea valorii amortizărilor și a cheltuielilor financiare aferente împrumuturilor pe termen mediu și lung. Aceste informații sunt cuprinse
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
vânzare. Ele presupun cunoașterea prealabilă a cererii și a costurilor de fabricație; se referă în principal la funcția comercială și cea tehnică a întreprinderii, însă se extind asupra tuturor sectoarelor întreprinderii. 2. Contul de rezultate previzional Stabilirea contului de exploatare previzional se realizează după definirea politicii de investiții și de finanțare a întreprinderii. Bugetele de gestiune nu permit determinarea valorii amortizărilor și a cheltuielilor financiare aferente împrumuturilor pe termen mediu și lung. Aceste informații sunt cuprinse în previziunile financiare pe termen
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
întreprinderii. Bugetele de gestiune nu permit determinarea valorii amortizărilor și a cheltuielilor financiare aferente împrumuturilor pe termen mediu și lung. Aceste informații sunt cuprinse în previziunile financiare pe termen mediu și lung. Dacă se presupun cunoscute, se poate determina rezultatul previzional, cu ajutorul unui cont de exploatare. 3. Bugetul de trezorerie Previziunile grupate sub titlul “buget de trezorerie” nu constituie un buget anonim. Pentru întocmirea sa se preiau date din bugetul de exploatare, bugetul de echipament și cel al operațiunilor financiare. Bugetul
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
termen scurt. Acest buget are un rol important în determinarea nivelului minim al lichidităților necesare pentru ajustarea fluxurilor monetare. Acest nivel depinde esențial de gradul de autonomie financiară al întreprinderii. Caracteristic este locul central al acestui buget în dispozitivul gestiunii previzionale pe termen scurt. Bugetele de exploatare Corespondența între fluxurile reale și cele monetare nu este directă fiind, de regulă, decalată în timp. Bugetele de exploatare trebuie adaptate previziunii fluxurilor monetare antrenate de realizarea lor. Previziunile financiare se pot face direct
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
Funcția de control; *Funcția de asigurare a echilibrului economico-financiar. Principalele trăsături ale bugetului sunt: *Furnizează informații relevante pentru toate nivelurile managementului; *Indică parametrii pe care unitatea patrimonială trebuie să-l realizeze în timp pentru atingerea obiectivelor stabilite; *Are un caracter previzional; Constituie instrument de referință în luarea deciziilor, anticipând consecințele deciziilor; Asigură conducerea prin excepție:dacă rapoartele de producție arată că la anumite produse s-au realizat costuri mai mari sau mai mici decât cele bugetare, managerul le va lua sub
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
mari sau mai mici decât cele bugetare, managerul le va lua sub control. Lucrările de specialitate dezvoltă ideea existenței a trei criterii de identificare a bugetelor, și anume: a) criteriul temporal, conform căruia se formează trei tipuri de bugete: *Bugete previzionale, în care estimările se prezintă pentru o perioadă de timp mai mare (5 ani); *Bugete ale exercițiului, prin care se transpun anual prevederile din bugetele previzionale; *Bugete operaționale, în care prevederile bugetului exercițiului sunt defalcate pe perioade de timp mai
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
și anume: a) criteriul temporal, conform căruia se formează trei tipuri de bugete: *Bugete previzionale, în care estimările se prezintă pentru o perioadă de timp mai mare (5 ani); *Bugete ale exercițiului, prin care se transpun anual prevederile din bugetele previzionale; *Bugete operaționale, în care prevederile bugetului exercițiului sunt defalcate pe perioade de timp mai mici. b) criteriul obiectului activității bugetelor relevă următoarele tipuri de bugete: *Bugete comerciale, care cuprind estimări privind vânzările și activitatea de aprovizionare; *Bugete ale activității de
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
producție, pe locuri generatoare de costuri și purtătoare de costuri; *Bugete ale rezultatelor, prin care, în baza bugetelor pe activități și a celor de costuri, se estimează situația de ansamblu patrimonială și monetară, sub forma acontului de rezultate, a bilanțului previzional și a bugetului de trezorerie. c) criteriul funcțional, respectiv al funcțiilor bugetelor în gestiunea întreprinderii, după care acestea pot fi: Bugete determinale, acelea care au ca obiect activitățile funcțiilor de bază ale întreprinderii, care constituie premise ale rezultatelor acesteia (bugetul
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]