872 matches
-
operă și la teatrul țigănesc. Umblînd pe Starîi Arbat încercam să mă identific cu lumea ce trecea prin fața mea. Mă simțeam destul de stingher. Visul meu era să ajung să simt sub tălpi pămîntul pe care-l părăsiseră, plecînd cîndva, în pribegie, și strămoșii mei... Pe Grigore Vieru îl cunoșteam din cărți. Îi citisem versurile. Îl admiram. Nu știam însă că poetul are cunoștință de existența mea. Astfel că nu mică mi-a fost surprinderea, cînd într-o seară am fost anunțat
Cîteva gînduri despre Grigore Vieru by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/7643_a_8968]
-
în litigiu și nu puteam fi evacuat. Eu am făcut atâtea pentru acest stadion. Voi continua să mă lupt pentru dreptate. Voi ajunge de jos, din liga a IV-a, și voi redeveni puternic, chiar dacă va trebui să ajung în pribegie", a declarat Adrian Mititelu, informează digisport.ro.
Adrian Mititelu a fost evacuat de pe stadionul Ion Oblemenco by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/74982_a_76307]
-
definesc teritoriul. Poate însă să «împrumute» altora stanțe de-a lungul unei dâre a cântecului și să obțină astfel drept de trecere de la vecini.” Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, etnologul englez W. E. Roth arătase că așa-zisa pribegie a aborigenilor face parte dintr-un gigantic sistem diplomatic și comercial și că drumurile principale sunt cântece, după cum și principala monedă de schimb este tot cântecul. De-a lungul unei dâre a cântecului, limba diferă de la un neam la altul
Din guugu yimithirr cetire by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5966_a_7291]
-
se vinde extrem de prost. Un întreprinzător din Eforie Sud a închis chioșcul după o lună. Vînduse 20 de titluri și acelea la prețuri reduse. În fața Cazinoului, o dugheană albă cu titluri atrăgătoare pentru un anumit public: Neagu Djuvara - Amintiri din pribegie, Gabriel Liiceanu - Scrisori către fiul meu, toate cele trei cărți ale Aurorei Liiceanu: Prin perdea, Rendez-vous cu lumea, Patru femei, patru povești. Fata care vinde cărți n-are cumpărători. Pentru a-i trece vremea face diverse calcule pe un caiet
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6130_a_7455]
-
suedez” (cum crede autorul că ar putea fi intitulat un alt roman) sunt anticipate în prefața cărții. După ce a pierdut totul la o partidă de poker în satul său uitat de lume, Ano Potamia, din nordul Greciei, Iannis ia calea pribegiei și ajunge în Suedia, unde Efi, iubita sa din adolescență, emigrase deja. Aventurile prin care trece, reflecțiile pe care le face, căci în felul său Iannis este un filozof autodidact, se împletesc cu destinele individuale și colective ale cîtorva generații
Ultimul grec by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/4845_a_6170]
-
ea însăși, se înalță tot mai fermecătoare, peste strâmtul sau largul orizont al inteligenței mele. Ea e pentru mine un pretext de luptă, și asta e totul, așa cum nelămuritul zărilor și otrava lecturilor mi-a fost pretext de goană și pribegie în adolescență.” În ochii micului burghez devorat de închipuiri romantice, femeia „inaccesibilă și încă indefinisabilă” are toate atributele unei destinații exotice, intens râvnite de-a lungul nopților petrecute în singurătatea tranșeelor: „Zvârlit înapoi de reflexul cenușiu și imens al războiului
Haimanaua, dulcineea și maestrul by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5166_a_6491]
-
a Ardealului. Mă tot pregăteam să vin la Oradea, să stau cu el pe îndelete de vorbă și să-i fac un portret cît mai fidel și mai cuprinzător în cartea de memorii la care lucrez, Rămas bun anilor de pribegie”. Cu toate că n-a fost ceea ce s-ar numi un nume literar, Traian Blajovici a lăsat în locul unei opere memoria unui foarte merituos om de catedră, a unui intelectual pururi activ, a unui conviv fermecător, care nu disprețuia șuetele inter pocula
„Un risipitor fericit” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5334_a_6659]
-
ca acesta, numai în Pipirig se poate găsi (46). Pișcat de furnici la umbra plopului, el se asemuiește unui alt Prometeu chinuit de vultur (151). Invidios pe vicleanul fecior al lui Laerte care a înghițit atâtea spete de berbeci în pribegia lui fatală (207), e dispus să culeagă orice buruiană spre a-și ostoi foamea și își compară situația cu a gânditorilor elini care și-au legat soarta de o plantă, Socrate și Pitagora: Și de-aș fi fost măcar cine știe ce
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
mine. Voi fi, pînă la ivirea zorilor, Șeherezada. Voi înșira cîteva povești - mărgele pe care le-am adunat încetul cu încetul pentru că cel de sus a fost darnic cu mine. Nu mult după 1990, regizorul Iulian Vișa se întorcea, din pribegii, la Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu. Acolo l-am cunoscut și acolo mi l-am imaginat ieșind din șoaptele lui pe un tînăr slab, slab, cu ochelari cu rame mari, mari, la fel de mari ca și dioptriile pe care le purta
Luna și Horațiu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4440_a_5765]
-
ostile: abia acum/ pot să-i înfrunt! [...] Scuip viața/ dată de zei, o zvârl din mine,/ nu-mi trebuie nici sufletul, nu vreau/ lumina lor, nici cugetul, - mă scald/ în nebunia forței pure! (10) Orb, gata să pornească pe drumul pribegiei, Oedip aruncă o ultimă sfidare divinităților care nu mai au ce rău să-i facă: Carnea/ și sufletul acesta zeii nu mai pot/ să le-ngrozească! Nu mai pot/ să fiu lovit mai mult! (10). Eroul lui Sofocle îndura consecințele
Orbire și cunoaștere by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4670_a_5995]
-
Tăcerea își întinse adîncul tainei sale pînă la hotarele cele mai de pe urmă ale nesfîrșitului, iar din înaltul cerurilor, mîna îndurătoare a Celui-preaputernic aprinse milioanele sale de stele și, cu lumina lor strălucitoare, călăuzea, pe drumul fatal al veșnicei sale pribegii, calea oarbă a pămîntului... Susurul domol, prelung și nehotărît al tăcerii mute se ridica peste abisuri, ca o cîntare fermecată de leagăn, și lumile dormeau duse pe brațe imense de întunerec... Iar peste tot și peste toate, se aprinse la
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
jurnalist și militant al stângii, revine în Chile în 1973, după ce Salvator Allende câștigă alegerile, dar lovitura de stat și instalarea la putere a lui Pinochet îl duc la închisoare pentru câteva zile, salvat datorită unor foști colegi de liceu. Pribegia îl poartă din Chile în Mexic și El Salvador, din 1977 vine în Europa și începe alt periplu (Franța, Belgia, Italia, Portugalia, Suedia). Se stabilește în Spania, într-un sat de lângă Barcelona, aici are o viață de familie - cu soția catalană
Nebuni întru Poezie by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3429_a_4754]
-
continuă la Universitatea din München (aci studiază filologia și pedagogia). La izbucnirea războiului, se înapoiază la Brașov și odată cu retragerea trupelor noastre din Transilvania, trecu cu familia ei la Iași. De aci a trecut în Rusia, unde încep anii de pribegie. Din Rusia trece prin Finlanda spre Stockholm și Uppsala, unde urmează cursurile de filosofie cu Psilander, Staaf și Walgreen, toți mari filoromâni, cărora, la rândul ei, le predă lecții de gramatică, etimologie și literatură română. Aci, la faimoasa bibliotecă Carolina
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
Simona Vasilache Un poet cântând la chitară, în buna tradiț ie a trubadurilor, poate fi o imagine comună. Unul, însă, exersând la ukulele, o chitară mai mică, având parfum de pribegie și de insule exotice, stârnește curiozitatea. Este instrumentul, cu sonorități metalic-neprelucrate, modulate, dar puternice, pe care Ștefan Baciu și-l alege ca titlu al unui volum, apărut în 1967, la Madrid. Povestea vieții unui poet globe-trotter, care s-a mutat
Amintire din Waikiki by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3515_a_4840]
-
fictive, nici un român din exil nefiind pînă întratît de naiv încît să aștearnă rînduri precum cele ale lui A.M. din RFG: „Vă puteți închipui oare cu cîtă nerăbdare aștept fiecare număr al ziarului dvoastră, care constituie hrana noastră sufletească în pribegie?“ (p. 20) Nu e nici urmă de hrană sufletească aici, căci revista te indispune fie prin dulcegăria frazelor de propagandă, fie prin urdorile prozei pamfletare. E ori prea multă dulceață, ori venin din abundență, dar nici un text nu sună firesc
Felahii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3268_a_4593]
-
crește cu încă o cuantă, luminos și ascuns printre bărcile de santal valuri ușoare de iederă îmi înlănțuiesc mâinile din care picură strop cu strop trupul tău de apă abisală deschise-s ferestrele și fiara e acolo așa începe veșnica pribegie a muntelui ce urcă un abis nici eu nu știu ce să-ți mai spun atunci când prinzi de veste că eu nu sunt eu te scuturi de trupul meu cum de picăturile de ploaie un câine vagabond gravitația te moleșește privindu-mi
Poezie by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/15243_a_16568]
-
condorului vânat de mine pentru cina ta nu răzbate până la noi plânsul învinsului când prinzi de veste că eu nu sunt eu gemând tu mă vezi în flacăra ce încălzește Peștera Lie Ren Zhi și știi că așa începe veșnica pribegie a muntelui ce urcă un abis
Poezie by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/15243_a_16568]
-
la cer chiar seceta murea de-atâta sete iar lupii hămesiți mureau de ger privea tăcută maica la icoană taica umbla prin sat după-mprumut În casa lui Țopăi - pe-ngenunchiate se Întețeau flăcăii la barbut dar am crescut - mă duse pribegia printre străini mi-am aciuiat un rost de sub meninge TUZLA mă Întreabă: mai știi poete?... ce frumos a fost... TE DEUM - poetului Ion Antigel - cine n-a iubit salcâmii primăvara - mai ales când o bate bruma-n toamnă n-o să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
ritualului, îmi aminteau de Golgota. - Gata, nu mai sta să privești c-ai să visezi la noapte! Trage fireangul! Dimineață ne sculăm, devreme. Când se îngâna cerul cu pământul, când se mijea de ziuă, am luat ca și tata, drumul pribegiei, plecam dup-o pâine mai bună, după lapte și miere, era în 1929. - Uite, Mara, uite cum îmi amintesc toate aste-ntâmplări, de parcă ar fi fost ieri! Am prins marea criză. Cine credea c-o să trăiesc atât, cine credea că
Montrealul din sufletul meu sau Noaptea curcubeelor. In: Editura Destine Literare by DORINA MÃGÃRIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_266]
-
Între Îngeri sau eroi și eu mergeam (aș fi mers, sau și eu Mircea) Ici i-aș zice sfintei Isis Este get (Să fie ajutat) cel ce a scris. Poezia poate fi datată la anul 1395, când voievodul era În pribegie la Brașov. În peștera rupestă de la Basarabi de lângă Mulfatlar, se găsesc mai multe inscripții În limba română din secolele VII-VIII. Una din ele, aflată lângă o reprezentare a Zeiței-Mame, spune: IAT EI TREI NISKO DUO TIO I AUR. Traducerea: „Iat
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
istorice diferite. Au în comun tema călătoriei și faptul că scriitori devin nu simple personaje, ci eroi: primele două romane relatează o călătorie halucinantă, ce se încheie cu moartea lui Tolstoi într-o gară după ce fuge de la Iasnaia Poliana sau pribegia stranie a lui Walter Benjamin, ducând manuscrisul de 1000 de pagini al Proiectului Arcade, capodopera vieții sale. Al treilea narează însă întreaga viață a lui Hermann Melville, cel ce a creat în jurul balenei albe o întreagă mitologie. Partea călătorului Este
Când personajul se numește Herman Melville by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2839_a_4164]
-
fiecine, pentru a-mi readuce sub pleoape limpedea întunecime? Îmi încearcă duhul, tăria, blestemat nesecata candoare!? Dar - mai ales poate - foamea de viață mi-o pune la încercare? Da. Foamea de mine care mă face să mă recunosc după lungi pribegii, departe de țărmul sfâșietor de viu care sunt eu pentru eu însumi. Ah, și atunci marele frig nemernic mă cuprinde. Și în nopțile prevestitoare de zadarnice învieri - încet-încet - mă luminează, trăgându-mă la suprafață, așa cum pescarii își trag năvoadele din
Aura Christi by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/10449_a_11774]
-
și mă îmbie Flori de măr și liliac,tei, Salcâm și iasomie. Timpului îi cer să-și frângă Aripa,în infinit...de-i pun lacăt Primăverii,o să-mi plângă Și-o să-mi tremure în freamăt. Cand mi-e gandu-n pribegie Și se scalda-n ploi de toamnă, Cănd e-n inima urgie, Cât aș vrea să se întoarnă Primavara-n al meu gând, Inima să-mi fie muguri De lumină și de cânt, Iubirea să fie-n pârg. Vreau să
MELANCOLIE de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/384826_a_386155]
-
1942 și 1950, sub titlul al exilului românesc, îngrijit de Liliana Corobca, cercetătoare mie necunoscută până acum. Titulatura mi se pare adecvată pentru că dialogurile reconstituie o imagine vie și amplă a meandrelor vieții și activității scriitorilor siliți să rămână în pribegie după ce a fost instaurat regimul comunist în țara ocupată de ruși, echivalând, afirmă editoarea, pe bună dreptate, în introducere cu un veritabil roman-frescă. Numeroasele scrisori ce vin sau pornesc de la Alexandru Busuioceanu (1896-1961), axa coagulantă a volumului/volumelor fac să
Un roman epistolar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13257_a_14582]
-
pentru recuperarea exilului literar românesc decât Jurnalul literar și pe lângă el, editura cu același nume, ambele conduse de Nicolae Florescu. După o serie de volume și numeroase pagini consacrate ani de zile scriitorilor care au fost constrânși să ia drumul pribegiei la sfârșitul războiului, recent, a publicat, împreună cu soția sa, Ileana Corbea, o carte de interviuri cu unele dintre cele mai importante personalități ale exilului, precum (în ordinea din sumar) Constantin Amăriuței, Theodor Cazaban, Adriana Georgescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, L.
Resemnarea cavalerilor by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13529_a_14854]