133 matches
-
dar și în străinătate (ex. Olomouc, Cehia 2003, Festival Internațional de Poezie, Praga, mai 2004, la invitația Asociației Cehia-România, Nurnberg, Germania, la invitația Asociației Ars Longa sau la Romanian Fest, Cracovia, Polonia, în 2010 etc). Susține concerte de colinde și pricesne în biserici din țară, dar și din străinătate (Iugoslavia, Ucraina, Germania, Italia, Spania). În martie 2005, Casa de discuri Electrecord a produs albumul "Buchetul", titlul fiind ales după un cântec pe versurile lui Alexandru Macedonski. Acest album conține 13 cântece
Florin Săsărman () [Corola-website/Science/330173_a_331502]
-
un LP mare cu douăsprezece cântece, intitulat " Ia-mă în brațe, dorule",care s-a bucurat de o foarte bună primire din partea publicului. Apoi a făcut și alte înregistrări la diferite case de producție. Are înregistrate trei CD-uri cu pricesne, două cu colinde, altele cu cântări de dragoste și de dor. Are înregistrat un CD "Mândre-s nunțile la noi" cu folclor din ceremonialul de nuntă năsăudeană și, de asemenea, are în repertoriu și balade. Repertoriul Valeriei Peter Predescu este
Valeria Peter Predescu () [Corola-website/Science/314775_a_316104]
-
(n. 27 septembrie 1989, Desești, județul Maramureș) este o tânără interpretă de muzică populară și religioasă din Maramureș. Până în prezent interpreta a lansat trei albume dintre care unul cu muzică populară, unul cu colinde și unul cu pricesne. provine dintr-o familie mare, în care mama, tatăl, dar chiar și bunicii și străbunicii au cântat muzică populară. La vârsta de 4 ani, în urma sfatului unui dascăl din sat, părinții au înscris-o la Școala de Artă „Gheorghe Chivu
Măriuca Verdeș () [Corola-website/Science/327233_a_328562]
-
laureat al numeroase concursuri și festivaluri folclorice de interpretare muzicală; <br>1996 - numeroase înregistrări la Radio, la diferite Case de producție muzicală - peste 90 de cântece - unele apărute pe C.D.-uri sau casete audio( cântece de muzică populară, colinde și pricesne); <br>1996 - Numeroase apariții la Spectacole în țară și străinătate, la diverse emisiuni Radio și TV. <br>2007 - primește Premiul special al juriului la Festivalul Internațional de Film „Eco- Etno-Folk- Film” de la Slătioara cu filmul „Biserica de lemn din Budurleni
Alexandru Pugna () [Corola-website/Science/329953_a_331282]
-
subzone ale Județul Bistrița Năsăud, culese de la rapsozii satelor din acest ținut. Repertoriul său cuprinde peste 100 de cântece înregistrate în studiourile Radio România sau la diverse Case de producție muzicală din România. În repertoriul său gasim și cântece religioase - Pricesne, cum sunt ele cunoscute în Biserica Ortodoxă din Transilvania precum și Colinde românești autentice. Este laureat la 16 concursuri și Festivaluri de folclor din România. Începutul în politică s-a realizat în anul 2000, dintr-o întâmplare, nepropunându-și niciodată o
Alexandru Pugna () [Corola-website/Science/329953_a_331282]
-
Jompan etc. Aproximativ 35 de compoziții, pentru cor, dintre care: Prelucrări folclorice; Zece suite corale (fiecare suită conține patru piese corale): Alte prelucrări folclorice: „Lele de la Orăștie”, „Pe din jos de Orăștie”, „Căciula” etc. Prelucrări religioase (aproximativ 30) dintre care: „Priceasna slăbănogului”, „Dragostea”, „O, Măicuță Sfântă”, „Spre Emaus”, „Din mormântu-ntunecat”, „Ridicat-am ochii mei la ceruri”, „Nădejdea mea”, „Troparul Bobotezei”, „Troparul Crucii”, diferite ectenii și răspunsuri la slujba Cununiei și a Înmormântării. A armonizat o colecție de peste 60 de colinde și
Ioan Popa (compozitor) () [Corola-website/Science/327272_a_328601]
-
pentru momentul neobișnuit pe care l-a produs, nemaiputându-se stăpâni și l-au înecat lacrimile fiind profund mișcat de măreția și armonia corului. La ieșire mulți credicioși ne-au întrebat când vom mai veni la Jurtelec, ca tare frumoasă priceasna a cântat corul, dar între timp a apărut și domnul învățător Daniil Graur care a exprimat mulțumiri din partea sa și a doamnei sale care a insistat să fie adusă la biserică cu toate că era bolnavă, paralizată și a ascultat de afară
Ioan Taloș () [Corola-website/Science/324046_a_325375]
-
a ascultat de afară Sf. Liturghie cu cor, stând tot timpul sprijinită și nemișcata în trăsura. Am acceptat cu drag invitația jurtelecanilor și am venit de mai multe ori în acest sat românesc, ospitalier și le-am cântat și alte pricesne frumoase. Cu o ocazie am asistat după Sf. Liturghie la o sedinta de judecată în curtea bisericii. Judecător împăciuitor era chiar părintele satului Ioan Taloș, care cu înțelepciune și dreptate a rezolvat diferendele ivite de o bucată de timp între
Ioan Taloș () [Corola-website/Science/324046_a_325375]
-
parohia 2 preot Grecu Vasile. În 1990, învățătorul Marin Jurchescu preia alături de Marin Ruva, conducerea corului bisericesc reușind în numai trei luni să parcurgă și să învețe cu coriștii întreaga Liturghie, precum și alte cântece religioase (colinde sau piese precum "Lăudați" - priceasna - sau "Îngerul a strigat", ambele de Ciprian Porumbescu) La 20 ianuarie 1990, Corul avea urmatoarea componenta: Tenor I: Bololoi Nicolae, Borlovan Florea, Cătană Ion, Cîrpan Marian, Goșa Ion, Marius Goșa, Herac Ion, Ioana Gheorghe, Izvernaru Ion, Izvernaru Petru, Miloi Ion
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
lui apropiere nu este foarte generos. Identific rapid câțiva cerșetori întâlniți și în pelerinajele prece dente. Cel mai mult îmi place un pitic bărbos, cam pe la 40 de ani, foarte solid, care cântă cu voce puternică, baritonală, îndelung antrenată, o priceasnă despre grădina Maicii Domnului. Efectul melodiei asupra pelerinilor este imediat, cei mai mulți încep să se caute de bani, în general bancnote de un leu sau monede de cincizeci de bani, pe care bărbatul le primea cu o anumită aviditate și „naturalețe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
chiar și tunelul de sub scenă sunt folosite ca un adăpost împotriva ploii de peste noapte (de altfel, o legendă locală spune că de fiecare dată plouă de „ziua sfântului”, în 24 iunie). Mai multe femei din Mara mureș încep să cânte pricesne, melodiile calde și simple se ridică spre cerul cald de vară. Multe lumânări și candele sunt aprinse la poalele copacilor, coșmarul pompierilor, dar nimeni nu pare a fi îngrijorat de posibilele consecințe. Liniștea și armonia locului sunt tulburate de apariția
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
migrației și îmbătrânirii satelor sunt mai evidente în aceste pelerinaje locale. La acest lucru mă gândesc când ies pe poarta boltită a mănăstirii, cu un sentiment dulce-amar de bucurie și regret. Mănăstirea Nicula, august 13 august 2013 CD-ul cu pricesne, vândut la pachet cu un tabloid. Drumul pe jos către mănăstire : fac cunoștință cu spațiul spiritual transilvănean. Comerțul din zonă : de la ceaun la rucsac US ARMY. Micul Toderuț și secretul scândurilor în cruce. Busuiocul de la poarta mănăstirii și competiția memorială
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
500 de kilometri pe șosele pline de camioane, gropi, microbuze și autobuze cu căpșunari aflați în tranzit, în cea mai aglomerată perioadă a verii. Într-o benzi nărie, remarc tabloidul Libertatea, care a scos pe piață și un CD-supliment intitulat Pricesne și cântece religioase. „Numai cinci lei, nu ezitați, e scos acum proaspăt, cu sărbătoarea de 15 august”, spune grăbit vânzătorul. Pe una dintre coperțile CD-ului este reprezentat un Hristos îndurerat, cu o cunună de spini uriașă, cred că este
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
depărtare, la doar câțiva kilometri, se văd scurte străfulgerări luminoase care-i fac pe pelerinii aflați pe pajiște să-și controleze, cu mare spaimă bagajele aflate la îndemână. Vocea puternică și clară a cântăreței Eugenia Marinescu atacă în direct celebra priceasnă La Nicula sus în Deal : „La Nicula sus în deal/ În frumosul nost Ardeal/ în mijlocul codrului/ șade Maica Domnului/ șade Maica și așteaptă/ Căci spre mila ei se îndreaptă/ Tot poporul credincios/ și cu trenul, și pe jos !”. Mărturisesc deschis
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cei pe care i-am întâlnit la multe peleri naje majore din țară, sunt amplasați pe marginea drumului de acces, cu panglicile lor tricolore, icoane și mirul lor cu miresme tari. Numai că, de data aceasta, din boxele ambulante răsună pricesne și nu cântări bizantine, ca la Iași sau București. Afluență mare a pelerinilor care coboară panta și doresc să fie miruiți, cu un gest automat și grăbit, de unul dintre călugări. Marea majoritate lasă drept ofrandă un bilet de un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care au profitat din plin de posibilitățile oferite de Revoluția Industrială, de regândirea spațiului și reducerea timpului de transport, totul datorat dezvoltării mijloacelor de comunicație, în special calea ferată (Dupront, 1967 : 97). Să nu uităm că, într-una dintre celebrele pricesne cântate la Mănăstirea Nicula, se amintește faptul că „poporul credincios” se deplasează la pelerinaj „și cu trenul, și pe jos”, memoria populară înregistrând deci și în cazul românesc rolul acestui mijloc de transport în dezvoltarea pelerinajului. Antropologul britanic John Eade
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
curatorul expoziției, sursa fiind mihaibalko.wordpress.com) Ambianța pelerinajului : muzică, miresme, hrană Practica și rolul muzicii în cadrul pelerinajelor Pelerinajele din toată lumea sunt pline de muzică, de sunete muzicale. Nici pelerinajele ortodoxe nu fac excepție. Pelerinii cântă în rând. Se cântă pricesne la Prislop, Suceava sau Nicula. Vânzătorii de CD-uri cu muzică religioasă au obiceiul de a face reclamă albumelor de vânzare, efectuând audiții publice cu ajutorul unor sisteme audio improvizate. Cerșetorii cântă uneori : fie își cântă suferința și durerea, fie un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
generator de emoție și sens pentru pelerini. Muzica este o parte esențială a tuturor religiilor, fiind în legătură cu creația și menținerea acelui sentiment atât de special de „comuniune” (communitas), esența unui ritual religios de acest tip. Prin studiul unor cântări precum pricesnele se pot verifica vivacitatea unor forme de religie populară, dar și continuitatea și schimbarea din societate. În fine, cel mai important aspect este relația dintre muzică, spațiul sacru al pele rinajului și spațiul public. Muzica servește ca barieră și frontieră
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
aspect este relația dintre muzică, spațiul sacru al pele rinajului și spațiul public. Muzica servește ca barieră și frontieră ima terială a spațiului ritual, iar în interiorul acestuia permite un mai bun control emoțional și de gestiune a grupurilor de pelerini. Pricesnele. În iunie 2013, revista satirică intitulată Cațavencii publica o caricatură de Ion Barbu, reprezentând un preot masiv, bărbos, cu potcapul pe cap și un teanc de manuscrise (sugerat) muzicale sub braț. Preotul se adresează unui grup de femei în vârstă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Preotul se adresează unui grup de femei în vârstă, cu basmale înnodate sub bărbie, care-l ascultă cu atenție și-l sorb din priviri. Preotul le spune, consultându-și ceasul de la mână : „Fetelor, sâmbătă la vecernie tragem un karaoke cu pricesne”. Dincolo de umorul coroziv al scenei (Ion Barbu având, de altfel, o lungă serie de astfel de desene de presă dedicate moaștelor, pelerinajelor, moravurilor preoților - pe scurt, un fin observator al faptului religios) putem percepe faptul că pricesnele (din slavonul pricestanie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
un karaoke cu pricesne”. Dincolo de umorul coroziv al scenei (Ion Barbu având, de altfel, o lungă serie de astfel de desene de presă dedicate moaștelor, pelerinajelor, moravurilor preoților - pe scurt, un fin observator al faptului religios) putem percepe faptul că pricesnele (din slavonul pricestanie - Sfânta Împărtășanie, părți din ea) fac parte din identitatea muzicală a grupurilor de pelerini. Ele sunt interpretate mai ales de femei în vârstă, fiind un marker identitar puternic atât al pelerinului în spațiul public mediatic, cât și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
parte din identitatea muzicală a grupurilor de pelerini. Ele sunt interpretate mai ales de femei în vârstă, fiind un marker identitar puternic atât al pelerinului în spațiul public mediatic, cât și al omului credincios, în general. Ce sunt de fapt pricesnele ? În ce împrejurări le-am auzit pe teren ? Cântări „paraliturgice”, acceptate tacit de către Biserică, ce marchează „spații goale” din liturghie. De altfel, Dicționarul Limbii Române (DLR), indică: „Priceasnă : cântare executată în bisericile ortodoxe la slujba liturghiei în timp ce se împărtășește preotul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mediatic, cât și al omului credincios, în general. Ce sunt de fapt pricesnele ? În ce împrejurări le-am auzit pe teren ? Cântări „paraliturgice”, acceptate tacit de către Biserică, ce marchează „spații goale” din liturghie. De altfel, Dicționarul Limbii Române (DLR), indică: „Priceasnă : cântare executată în bisericile ortodoxe la slujba liturghiei în timp ce se împărtășește preotul sau un credincios de vază” (DLR, tom XII, 2010 : 1389). Ele sunt interpretate foarte des în cadrul pelerinajelor, mai ales în cadrul spațiului transilvănean sau cu influență central- europeană (cum
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sau un credincios de vază” (DLR, tom XII, 2010 : 1389). Ele sunt interpretate foarte des în cadrul pelerinajelor, mai ales în cadrul spațiului transilvănean sau cu influență central- europeană (cum este cazul pelerinajului de la Nicula sau de la Suceava, de pildă). Am auzit pricesne și la București, dar era vorba mai degrabă de un gest individual, izolat. Pentru cei care cântă pricesne, textul are o importanță mai mare decât muzica. La marele pelerinaj de la Nicula, din 15 august, se face schimb de pricesne între
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ales în cadrul spațiului transilvănean sau cu influență central- europeană (cum este cazul pelerinajului de la Nicula sau de la Suceava, de pildă). Am auzit pricesne și la București, dar era vorba mai degrabă de un gest individual, izolat. Pentru cei care cântă pricesne, textul are o importanță mai mare decât muzica. La marele pelerinaj de la Nicula, din 15 august, se face schimb de pricesne între pelerini. În opinia lui Costin Moisil, etnomuzicolog și cercetător la Muzeul Țăranului Român din București, schimbul de pricesne
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]