120 matches
-
înfiorând codrii cu șuierul mașinii și huruitul asurzitor al roților pe șine. Nălucind pe la ferești, copacii alergau îndărăt, vâjâind și plesnind cu frunzele în geamuri, parcă vrând să se năpustească înăuntru. Pe partea dreaptă, un perete de un verde crud, primăvăratec, se înălța până la cer, cu copaci agățat pe el... mirându-te cum de se țin acolo. În cealaltă parte, prăpastia se prăvălea în văi adânci până în șes... și privirea ți se pierdea în zările îndepărtate, pe culmile cenușii ale dealurilor
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
alb”, coloniștii au făurit o națiune de Învingători, din acest amalgam etnic și cultural! Deschid ochii și realitatea Mileniului III Îmi demonstrează că sunt Într-o frumoasă și trepidantă metropolă pe care am șansa să o cunosc, acum, Într-un primăvăratec noiembrie, unde ritmul anotimpurilor este invers ca pe la noi. În radă sunt Înghesuite nave din Marea Britanie, SUA, Japonia, Australia etc., pacheboturi moderne, cargoboturi, petroliere. Institutul Oceanografic, din apropiere, studiază fenomenele fluxului și refluxului, curenții oceanici, viața oceanului, formarea sedimentelor marine
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
dar ele pot frâna proliferarea celor albe... etc. 467 La noi e primăvară, duminică, la amiază, sub un soare călduț, mam plimbat cu câinele la Șosea. Seara am fost la teatru: „O lună la țară” de Turgheniev. Delicat, plicticos, anacronic, primăvăratec. Fiindcă veni vorba, primăvara în 16 mai e ziua mea de naștere, iar Sf. Magdalena pare mi se în 22 iunie. Ți le spun, fiindcă ai insistat. Scrisoarea aceasta este a patra pe care o încep și vreau să o
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Ce nu face scriitorul pentru un condei? Deși ofițerul și subordonații lui se țin tari, se supravegheaz ă între ei și se împotrivesc vrăjii, în atmosfera glacială (la propriu și la figur at) a fostei bucătării, pătrunde brusc o adiere primăvăratecă, un iz patriarh al de Cotnari și o pală de voioșie humuleșteană. Ulița copilăriei nu mai pare să se fi strămutat pe întinsurile pierdute ale îndepărtatelor galaxii. Frunțile, puțin de tot, se descrețesc. S ar zice că sunt și Med
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
I răsună în minor; energia ei pare încătușată acum, dar tinde să se afirme. Este prevestirea înfruntării eroice, a ciocnirilor de forțe, care, va fi zugrăvită mai târziu cu atâta patos în cea de a treia simfonie. Cu tot suflul primăvăratec al temei II, care este și ea supusă prelucrării, dezvol tarea păstrează un caracter încordat. Ea este mai amplă și mai evoluată din punct de vedere componistic decât cea din prima parte a Simfoniei I. Repriza este precedată de un
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
Coșbuc s-a ridicat până la înălțimea de a contempla în desăvârșită castitate morală iubirea dintre sexe. FețiiFrumoși și zânele rustice din baladele și idilele sale nu iubesc decât în perspectiva căsătoriei. Și pentru un tineret, în care mustul vieții clocotește primăvăratec, gata să dea pe răscoale în tiparele sociale sau să se pângărească în șanțurile lăturalnice ale desfrâului, nu există un îndreptar artistic mai recomandabil decât această poesie robustă și castă, aproape fără egal în literatura europeană. Arta n are nevoie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ai protocolului de prim om în stat. Scriu acest text joi dimineață, când încă nu am știre de vreun alt tramvai deraiat. E drept, din cauza marii iubiri de istorie pe care au luat-o, ca pe-o gripă pe vreme primăvăratecă, toți băseștii prezenți de 24 ianuarie la Iași, nici nu mai e nevoie de alte deraieri. Se aud sirenele prin tot orașul, de parcă s-ar fi deschis un front de război aici și lumea trebuie evacuată. Șoferii fac cozi imense
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
miraj al creației. Îndrumarea înspre latura critică speculativă nu e mai puțin importantă. Foarte în notă mărunțișurile distractive: jocuri, șarade, paradoxuri etc. (prof. univ. Leca Morariu,Revista Făt Frumos nr.1, anul XVII,1942) * „... această tânără revistă dă impresia sufletului primăvăratec, a cărei însușire primordială este frăgezimea”... (C. Stelian în „Evenimentul zilei”, 12 aprilie,1942) ...”Liceul ortodox de fete „Elena Doamna” aduce prin publicația trimestrială Elena Doamna o plăcută surpriză. La al doilea număr și-a croit un drum durabil în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
braț, obligînd-o să se rotească o dată. Da, așa mai merge! mă bucur eu. Te-ai schimbat, nu glumă! Într-adevăr, Lidia e de nerecunoscut. Are părul scurt, tăiat pînă deasupra umerilor, ondulat, pieptănat într-o parte, dîndu-i un aer tineresc, primăvăratec. Sprîncenele ei, subțiri, sînt vopsite în negru. Cea dreaptă este puțin curbată, în timp ce stînga, la mijloc, se arcuiește brusc în sus, spre locul gol din frunte, unde se separă buclele părului, sugerînd o cărare. Privirea, chiar și cînd ochii îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
de pe pământ. Aș spune, deci, că sunt atât de îndrăgostit de natură încât îmi place oricum, montană, campestră, lacustră, maritimă fluvială. Nu înțeleg mofturile în această privință, ca și în ce privește timpul, pe care îl binecuvântez, fie el oricum, ploios sau primăvăratec, torid sau geros. Nu îmi permit mofturi, nu mai am timp de capricii. Sigur că această atitudine poate fi considerată un soi de grosolănie. Pricep subtilitățile preferențiale ale altora; sunt și eu capabil de emoția rafinată a ascultării mării întins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
În care au poposit odinioară personalități ale urbei: A. Gorovei, M. Sadoveanu, V. Tempeanu, E. Lovinescu, T.V. ștefanelli, V. Ciurea, A.G. Stino, V.G. Popa și elevul acestuia, poetul Nicolae Labiș. 404 Când Teodor Tatos se lăsa mângâiat de razele soarelui primăvăratec, eu stăteam claustrat Într-o sală mare, cu pereți căptușiți de cărți reci, care nu-mi spuneau nimic, și traduceam, pentru o bucată amară de pâine, cu prețul sănătății ce se șubrezea mereu. 405 Nu se poate spune că am
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
râvnitul Premiu Internațional de Literatură ne oferise ca dar acest generos răgaz preliminar. Locuiam la un elegant hotel din partea luxoasă a orașului, bărcile și apa se aflau la un pas, ca și În ecranul ferestrei din cameră. Vreme excelentă, soare primăvăratec, turiști puțini, berechet timp de plimbări și delăsare. Nopți Înstelate, vinul excelent, atmosfera cordială. Ne așteptase la Veneția o prietenă italiană care ne dusese, În aceeași dimineață, să vizităm, abia acum cu adevărat, Ghettoul. Rabinul locului părea, mai curând, un
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de spate. Fiind miop purta ochelari. L-am cunoscut în infirmeria căminului, venise să viziteze un camarad bolnav, T.C. Tarală, care era cu patul lângă mine. Curând neam împrietenit; i-am purtat dragoste de prieten și camarad până la moartea lui primăvăratecă și până azi amintire neuitată. Băiatul acesta, vesel în aparență, cu toată viața puțină, care sălășluia în trupul lui slăbit, era foarte serios în fond și muncit de probleme. Cunoștea neamul său ca puțini alții nu numai din generația sa
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
vreasc/ mi s-a rupt sufletul am spus" (în "prima zi de subașezare"), "rulați cu zid cu tot tapiseria", "cine nu cunoaște drumul/ pune osul pe Doamne ajută/ nimeni nu se rătăcește/ de pe-o lume pe alta", "poporul e primăvăratec/ scuipă și se face că plouă". Folosirea exagerată a acestui procedeu întoarce limba în limbaj și banalitate: "cine fură azi un tun/ mîine fură procurorul/ cum să furi un procuror măi Gigea/ ca pe un vapor...", "dacă te-a văzut
Culise și ironii by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16610_a_17935]
-
sinea mea în timpul cîte unei cuvîntări lungi plină de slogane, singur-singur, neauzit, nebănuit de nimeni, opunînd textul că o pavăza contra palavragelii ideologice, ieșind, scăpînd din ea, refugiindu-mă că un iepure, primăvara, pe un sloi de gheață în timpul dezghețului primăvăratec, erau aceste cuvinte ale lui Virgiliu, tot din Eneida, mirmidonumque dolos. Efectul extraordinar al situării vicleniilor grecilor, pomenite, - si vicleniile grecilor, între fenomenele grandioase ale naturii, cu noaptea învăluind pămîntul abia ieșind din ocean, învăluind polumque, si polii; și,... aici
Monstrum horrendum ingens by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18143_a_19468]
-
în curând Direcției Teatrului Național”; Această lucrare nu a mai fost găsită; - tot „Lumea Nouă” mai anunța, la 3 Martie 1898, apropiata „punere sub tipar a unui frumos roman psichologic datorit d-lui Ștefan Petică, roman care se numește: „Vis primăvăratec” (apud Nicolae Davidescu, "Ștefan Petică", în „Universul literar”, București, 4 iunie 1938, pp. 5-6). Nici această lucrare nu s-a păstrat; - 1898 - Tot datorită lui Nicolae Davidescu aflăm că „la 21 Decemvrie 1898 se anunța „libretul unei opere comice în
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
compozitor, violoncelist, dirijor și profesor, cfr. „Lumea nouă”, 21 decembrie 1897. PETICĂ 1898: „Lumea Nouă” mai anunța la 3 Martie 1898, apropiata „punere sub tipar a unui frumos roman psichologic datorit d-lui Ștefan Petică, roman care se numește: "Vis primăvăratec"” (apud Nicolae Davidescu, "Ștefan Petică", în „Universul literar”, București, 4 iunie 1938, pp. 5-6). Ilarie Chendi, într-un fragment din „Sămănătorul”, II, 34, din 24 august 1903, într-o notă explicativă, afirma: Reproducem acest interesant fragment din tragedia în patru
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
tragedie în 5 acte), fragment, semnat Șt. Petică, în „România Jună ilustrată”, I, 6 și în „Sămănătorul”, II, nr. 34, 24 august 1903. POEME ÎN PROZĂ: "Două vieți," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 109, 28 martie 1900. "Noapte primăvăratecă", semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 112, 31 martie 1900. "Cântec vechiu", în „România Jună”, II, nr. 113, 1 aprilie 1900. "Povești d’aprile", în „România Jună”, II, nr. 115, 3 aprilie 1900. "La poalele crângului," semnat Fanta Cella
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Lumânărică este salcia pletoasă care se apleacă spre acesta. Pentru a sublinia dramatismul evenimentului, Apcar Baltazar a reușit să pună în contrast tristețea morții cu planul din stânga, îndepărtat, al lucrării pictată viu, colorat și luminos, motiv care dă un aer primăvăratec compoziției. După cum se poate observa, tematica aleasă nu este una de critică socială cum s-a mai spus în trecut. Similar cu "Balada morții" a lui George Topârceanu, pictorul "cugetă" cu penelul asupra morții, detaliile de ordin social devenind conotații
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
izvorâte din răni care încă nu s-au închis și vor mai înflori peste veacuri. Poetul/actorul ne spune o dată și încă o dată și mai repetă, nu obosește să repete cât de mult îl doare despărțirea de Roma cea veșnic primăvăratecă, strălucitoare, cu grădini parfumate, cu chipuri dragi, cu vile și terase pline de prieteni, cu biblioteci noi și teatre de marmură, și cât de singur se simte printre barbari, într-un loc aflat la capătul lumii, pe țărmul Mării Negre, unde
Emil Boroghină, Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice de la Chișinău by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105668_a_106960]