6,020 matches
-
Luceafărului. Dar coborârea acestuia are ca efect metamorfozarea spațiului, pe care George Popa Îl prezintă astfel : „”este spațiul (coborâtor, s.n.) care unește (s.n.) astralul cu omenescul, fizicul cu metafizicul, forma derivată cu forma dintâi, lumina de ordin secund cu lumina primordială”, Poate că verbul adecvat ar fi fost „apropie”, și nu „unește”, deoarece unirea nu s-a produs niciodată, deși Luceafărul ar fi dorit-o atât de mult. Ideea este evidențiată de autorul Însuși căci, referindu-se la a doua Întrupare
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
ca pe copilul lui, v-a fost tutore, dascăl și mentor care v-a inspirat În strădaniile pe care le-ați depus pentru binele României și al românilor. Noi așteptăm acum opinia dumneavoastră În această chestiune de o importanță istorică, primordială pentru soarta viitoare a țării, care este aderarea la Uniunea Europeană. Nu, nu!... Ce vreți să spuneți? Ce să discut cu Dvs.? Nu sunt la ora actuală decât un invalid și un om bătrân... În România nu mă mai duc
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
domeniul explorat În numeroase rânduri de Sascha Knisch, care se arată alarmat de intriga spirituală a propriului destin, dispus să ignore orice pseudonim și Încercând să creeze o investigație retorică a morții. Întreaga ambuscadă pornește În contradicție cu două aspecte primordiale: iubirea (respectiv partea sexuală) și trecerea În neființă a unei persoane dragi, dar totodată necunoscute. Obiceiurile sexuale neobișnuite Îl atrag pe Sascha Knisch Într-o capcană a curiozității, Întreaga poveste a imaginarului Începând și sfârșindu-se Într-un șifonier, plecând
ALECART, nr. 11 by Bianca Dumencu () [Corola-journal/Science/91729_a_92882]
-
adăugat de o permanentă nelămurire legată de relația masculin-feminin. Investigație și durabilitate: se relevă aici o putere de rezonanță creatoare a unei realități contemporane cu manifestarea ei. Pentru a se apropia de un real diferit În mod evident de realitatea primordială, care trebuie locuită sau parțial imitată, Knisch folosește din plin resurse vizuale, sonore, tactile, de care dispunde În extinderea lumii sexuale. El dislocă ceea ce este deja văzut, simțit, perceput Întrun mod pe care nicio conștiință nu ar putea-o justifica
ALECART, nr. 11 by Bianca Dumencu () [Corola-journal/Science/91729_a_92882]
-
pe care îl vede ca o nouă tendință romanescă, criticul Francisco Orejas exclude limitarea romanului contemporan la formele experimentaliste; subliniază astfel caracteristica centrală a ficțiunii de astăzi, și anume reîntoarcerea la plăcerea povestirii. Pe de altă parte, Javier Garda consideră primordială tehnica demistificării deliberate, prin care pune la vedere cititorului ficționalitatea lumii narate. Și în acest caz, distinge delimitarea întâlnită frecvent în romanele metaficționale, între textele în care naratorul declară drept reale evenimentele narate („voluntad mimetica"), respectiv inventate („voluntad inventiva"). Pe
ALECART, nr. 11 by Anamaria Blanaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92899]
-
și compozitori, Puccini este rustic, nu prin obârșie și îndeletniciri agricole ca Verdi, ci prin fiorul poetic cu care înțelege natura, viața și oamenii. Creațiile lor capătă astfel amprenta stilului italian și o personalitate specifică. La ambii compozitori melodia este primordială, plină de emoție și de expresie, cantilena oferind soliștilor posibilitatea de a-și etala calitățile tehnice și expresive. Totuși, în timp ce Verdi urmărește planuri melodice ample, construcții de fraze cuprinzătoare, Puccini cultivă formele mici, mozaicul tematic, celula nedezvoltată, cu o putere
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
ca de la nimic la valoare, respectiv la stadiul decriptării sensului, îl identificăm drept moment inițiatic, propriu unui timp eonic (generator, promotor). În raport cu acesta, OS este însemnată ca temă, respectiv ca suport axiologic. Din perspectiva spațialității temporale, provenind dintr-un timp primordial, OS se conturează idiomatic, pe un plan comunicațional. Astfel, ea se profilează anabasic (înălțându-se de la margine spre centru), în/din arealul unui grup (etnic, lingvistic) referențial (comunitate tradițională, academică, de elită/breaslă etc.). ● La orizont, se relevă axialitatea unui
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
Căderea protopărinților în păcat viziunea spiritualității ortodoxe (I) I. Starea primordială Învățătura despre starea primordială, căderea primilor oameni în păcat, urmările acestuia și eliberarea din robia lui este prezentată literatura patristică ca fiind una fundamentală în planul mântuirii. Din scrierile patristice aflăm că a fost o vreme când omul, creat după
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Căderea protopărinților în păcat viziunea spiritualității ortodoxe (I) I. Starea primordială Învățătura despre starea primordială, căderea primilor oameni în păcat, urmările acestuia și eliberarea din robia lui este prezentată literatura patristică ca fiind una fundamentală în planul mântuirii. Din scrierile patristice aflăm că a fost o vreme când omul, creat după chipul lui Dumnezeu și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
să păstreze mereu calea pe care i-a trasat-o Dumnezeu, lucrând de bunăvoie poruncile Lui și exersându-se în bine, pentru a ajunge treptat la desăvârșirea pentru care a fost făcut. Părintele Stăniloae menționează că lumea, în starea ei primordială, era un Rai și o Biserică, al cărei preot era omul. Creația, lumea, cosmosul sunt o podoabă care mărturisesc despre perfecțiunea dumnezeiască și armonia ce conduce spre desăvârșirea divină. Tot universul, arată Părintele Profesor, este o uriașă muzică generală, formată
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
și adresat lui Dumnezeu<footnote Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Spiritualitate și comuniune în Liturghia Ortodoxă, Edit. Mitropoliei Olteniei, 1988, p. 428. footnote>. După cum citim în Sfânta Scriptură, creația ieșită din mâinile lui Dumnezeu era bună foarte (Facere 1, 31). Starea primordială a primului om era așadar o stare de fericire. Omul era în armonie cu Dumnezeu, cu sine, și cu natura externă. În rai, Adam vedea cu o minte care era plină de iubire, cu un suflet umplut de puterea Duhului
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
fost chemat să aleagă calea arătată de Dumnezeu, cea a împlinirii poruncii date de El. Odată alegând calea binelui, omul avea să fie ajutat continuu de harul lui Dumnezeu, pentru a putea ajunge la desăvârșirea deplină. În starea de origine, primordială, omul are o fire îndumnezeită, peste care s-a revărsat mult har, har care face parte din identitatea chipului și nu e ceva adăugat naturii umane, omul contemplând slava lui Dumnezeu, într-o desfătare și într-o bucurie duhovnicească, necoruptă
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Dumnezeu, într-o desfătare și într-o bucurie duhovnicească, necoruptă. Ființa umană se distinge prin acea frumusețe originară obținută prin participare la Dumnezeu<footnote Pr.Prof.Dr. Ion Bria, Tratat de Teologie Dogmatică și Ecumenică, Edit. România Creștină, p. 109. footnote>. Starea primordială consta în nerăutate, nevinovăție și necunoașterea răului. La început, omul a fost cu o predominare a spiritului în el. Nu-l prea interesau lucrurile materiale ca mâncarea și unirea trupească. Vedea lumea ca un diafan, vedea ceea ce este spiritual în
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
și unirea trupească. Vedea lumea ca un diafan, vedea ceea ce este spiritual în lume<footnote 7 dimineți cu Părintele Stăniloae, convorbiri realizate de Sorin Dumitrescu, Edit. Anastasia, București, p. 130. footnote>. Scriitorii bisericești ai Răsăritului, când fac referire la starea primordială, spun că Dumnezeu l-a înzestrat pe om cu rațiune pentru a-L putea cunoaște pe El, cu dorință pentru a năzui spre El și a se bucura de El. Pentru că a fost creat să se unească cu Dumnezeu, în
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
127. footnote>. Dacă de la început omul ar fi fost nemuritor ar fi fost Dumnezeu, iar dacă ar fi fost muritor, atunci Dumnezeu este principiul morții. Măreția sa consta din voința liberă de a alege dintre cele două posibilități. În starea primordială, Adam a avut nemurirea potențială, pose non mori și slava potențială, dar s-a dezbrăcat de ele prin cădere, împreună cu toți urmașii. Prin păcat, oamenii au fost readuși la moartea care era și nu era proprie naturii lor. Când au
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
liber îndumnezeirea. Și Adam n-a făcut-o<footnote Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 284. footnote>. Scriitorul filocalic Calist Catafygiotul făcând referire la bunurile de care se bucura Adam în Eden și concentrând în mod admirabil învățătura despre starea primordială, spune că el contempla pe Creator și se desfăta cu veselie și cu uimire de slava frumuseții feței Lui, fiind aproape de Dumnezeu și căpetenie a veacului acestuia și stăpânitor al celor văzute, fiind rânduit la aceasta de către Domnul. Și mult
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
odată ce era făcută după chipul lui Dumnezeu. Iată pe scurt bunurile ce le avem de la Dumnezeu <footnote Calist Catafygiotul, Despre unirea dumnezeiască și viața contemplativă, cap. 76, în Filocalia..., vol. VIII, p. 455. footnote>. Rezumând învățătura patristică referitoare la starea primordială, Jean-Claude Larchet conchide că protopărintele Adam se ruga tot timpul la Dumnezeu, lăudându-L și slăvindu-L neîncetat pe Creatorul Său, potrivit voii Acestuia. Având sădite în suflet cugetele cele dumnezeiești și hrănindu-se cu acestea, el petrecea pururi în
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
asemenea, în sine însuși, căci curăția inimii sale îi îngăduia să-L contemple în ea, ca într-o oglindă. El se putea bucura chiar de vederea lui Dumnezeu față către față [...] Starea paradisiacă, în care omul trăia potrivit naturii sale primordiale, ne apare astfel ca o stare de sănătate, în care omul nu cunoștea vreo formă de boală, nici a trupului, nici a sufletului, și în care ducea o viață cu totul normală pentru că se conforma adevăratei lui naturi și adevăratei
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
vol. VI, p. 318. footnote>, care ni se deschide prin contemplarea rațiunilor dumnezeiești ale lucrurilor și despre cel din lăuntrul nostru, cel cunoscut cu mintea, care ni se deschide prin virtuți. Așa cum am arătat și când am vorbit despre starea primordială, scriitorul filocalic amintit scrie că Dumnezeu cunoscând dinainte fapta lui Adam, prin care avea să i se închidă raiul dumnezeiesc, a pregătit de mai-nainte și pentru noi, cei ce aveam să ne naștem din acela (Adamn.n.), ca pe
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
de unde această umbră/ fără contur’’(Pasărea cea mare). Cuprinsă într-un hățiș vegetal, (,,din pământ ești, în pământ te vei întoarce’’) percepută multiplu de ochiul de lăcustă (care stă nemișcat în vis), poezia aceasta caută să descopere câte ceva în elementele primordiale, încă necunoscute ale universului poetic al autoarei spre care se poate privi doar ,,pe ferestruica de gheață’’. Timpul ,,Noaptea nu e decât un zid/ în care cântă necontenit greierii/ iar ziua - o imensă tăcere’’ (Semne subțiri de neliniște), pământul întruchipat
MARIANA PÂNDARU – „Așteptare în tăcere” [Corola-blog/BlogPost/93858_a_95150]
-
Nici bufonul nu mai face gimbușlucurile lui obișnuite, el doar ,,visează la o masă rotundă/ la care maiestățile dorm’’ (Joc de bufon). Cele două dimensiuni, timpul și spațiul, se contopesc ,,în dimineața cu nume de piatră’’ (Vânătoare). Un alt element primordial: focul. Element satanic uneori sau halucinant alteori într-un astfel de loc, potrivit credințelor populare. S-a întâmplat/ să văd pe stânca de foc/ desene cuprinse de spaimă’’ (Pe stânca de foc). Din foc se ridică-n putere ,, ...pasărea/ cu
MARIANA PÂNDARU – „Așteptare în tăcere” [Corola-blog/BlogPost/93858_a_95150]
-
foc). Din foc se ridică-n putere ,, ...pasărea/ cu zborul înfrânt’’, sau se târăște cu o jalnică mândrie salamandra care, cândva visa pe marginea ,,unui cuib strălucitor de piatră’’ (Pasărea cu zborul înfrânt). Această lume alcătuită numai din elementele ei primordiale (din esențe) este o ,,insomnie perfectă’’, peste care tăcerile se aștern ca niște umbre, ,,ca niște elemente necunoscute’’ (Zile neașteptate). Aproape liniște este o carte despre viață, scrisă pe albul zăpezii, un volum de autodefinire, explicativ, gândit într-o cheie
MARIANA PÂNDARU – „Așteptare în tăcere” [Corola-blog/BlogPost/93858_a_95150]
-
Khaya visează splendoarea de la capătul apei visează furtuna pasărea Khaya aprinde etherul cu sunetul Kha! pietŕ vino să te văd - știu că bați în poartă cu o boare de vânt; nopțile-mi sunt numărate, zilele-mi sunt și sunetul lumii primordial bate cu egalitate în tâmpla secretă a casei, dar am o ubicuitate simplă pe care-o măsoară pământul: știi cum îl duc eu pe brațe, cum rănile lui, la războaie, prin mâinile mele trec și fac alte răni sub prea
Archange by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/11999_a_13324]
-
formelor, cât la descifrarea energizantă a aceleiași imagini. Cu alte cuvinte, depinde de noi dacă prin lectura tablourilor ne lăsăm răstigniți sau salvați. Culorile sunt dispuse alchimic ca niște trepte pe care ochiul urcă de la întuneric la lumină, de la verdele primordial al teluricului la aurul esențial al spiritului. Vizitarea acestei expoziții în spațiul privilegiat al Palatului Mogoșoaia este în același timp prilej de contemplare introspectivă. în viziune picturală modernă, artistul George Țipoia prelucrează dezideratul Renascentist al privirii din tabloul menit anume
Viața tablourilor by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12427_a_13752]
-
Corneliu Zelea Codreanu". Radiografiind proiecțiile imaginare violente care par venite să umple "sublima" gaură rămasă în locul stemei de pe steagul românesc postcomunist (așa cum e aceasta comentată emblematic de către Slavoj Zizek), Ruxandra Cesereanu se supune unei autoflagelări intelectuale a cărei miză e, primordial, una etică. Reperul în ordine morală îl constituie fenomenul Piața Universității. El e considerat "momentul cel mai viu și mai integru al postcomunismului românesc" și e contrapus mineriadelor. Eseul Ruxandrei Cesereanu poate fi astfel înțeles "și ca un omagiu adus
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]