145 matches
-
vegetează rarități floristice cu specii de drețe ("Lysimachia nemorum"), garofița ("Dianthus carthusianorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), crin de pădure ("Lilium martagon"), siminic ("Antennaria dioica"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum") sau pâștița ("Anemone nemerosa"). Fauna rezervației este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii (unele aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere, păsări, reptile sau amfibieni (cerb, căprioara, lup
Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/303376_a_304705]
-
roșioară ("Silene acaulis"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), vuietoare ("Empetrum nigrum"), verzișoară de munte ("Sempervivum montanum"), sămânța-soarelui ("Silene pusilla"), foaie-grasă (cu specii de "Pinguicula vulgaris" și "Pinguicula alpina"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), ranunculus ("Ranunculus thora"), omag vânăt ("Aconitum toxicum"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), degetăruț ("Soldanella hungarica ssp. hungarica"), ochiul găinii ("Primula minima"), laptele-stâncii ("Androsace chamaejasme"), splină ("Chrysosplenium alpinum"), paroinic ("Orchis ustulata"). În arealul parcului a fost redescoperită după mai bine de 100 de ani o planta rară cunoscută sub denumirea
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
de munte ("Sempervivum montanum"), sămânța-soarelui ("Silene pusilla"), foaie-grasă (cu specii de "Pinguicula vulgaris" și "Pinguicula alpina"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), ranunculus ("Ranunculus thora"), omag vânăt ("Aconitum toxicum"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), degetăruț ("Soldanella hungarica ssp. hungarica"), ochiul găinii ("Primula minima"), laptele-stâncii ("Androsace chamaejasme"), splină ("Chrysosplenium alpinum"), paroinic ("Orchis ustulata"). În arealul parcului a fost redescoperită după mai bine de 100 de ani o planta rară cunoscută sub denumirea de păiușul lui Porcius ("Saussurea porcii" - endemism pentru Munții Rodnei), element
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
și "Crocus banaticus" - specie endemica pentru România), sânzâiene ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfina ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ghințura galbenă ("Gențiana lutea" - specie protejată), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale") sau iarbă-neagră ("Calluna vulgaris"). Gramineele sunt prezente cu specii de: rogoz ("Carex acutiformis"), firuța ("Poa pratensis"), șuvar de munte ("Poa trivalis"), scradă ("Festuca
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
după venirea la putere a Gărzii de Fier. Semnarea Pactului Tripartit de către România a fost un act prin care se încerca protejarea țării în fața unei noi agresiuni a URSS-ului. Bulgaria s-a aflat în tabăra celor învinși la sfârșitul primuli război mondial, pierzând teritorii în favoarea Serbiei și Greciei. Germania avea nevoie de teritoriul bulgar pentru atacul împotriva Greciei. Adolf Hitler a garantat țarului Boris al III-lea retrocedarea tuturor teritoriilor pierdute în timpul războielor balcanice și a primului război mondial, în
Pactul Tripartit () [Corola-website/Science/309739_a_311068]
-
tot timpul verii, turta ("Carlina acaulis"), numită și scaiete, poroinicul ("Orchis morio") sau bujor, sânzâienele galbene ("galium verum"), năpraznica ("Geranium robertianum"), măcrișul de pădure ("Oxalis acetosella") cunoscută și ca trifoi acru, murul ("Rubus fructicosus"), mușchi de piatră ("Centraria islandica"), ciuboțica-cucului ("Primula officinalis") sau anglicelul. În adâncul pădurilor întâlnim: toporași ("Viola adorata"), rostopasca ("Chelidonium majus") etc. Dintre animalele mari care compun fauna comunei Petriș cele mai răspândita sunt: mistrețul, cerbul, căpriorul și vulpea. Se întălnesc mai rar, în locurile împădurite izolate, lupul
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"), pătlagina ("Plantago major"), sulfina ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale"), rogoz ("Carex acutiformis"), firuța ("Poa pratensis"), horști ("Luzula sylvatica"), scradă ("Festuca drimeja") și mălaiul cucului ("Luzula campestris").
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
pe vârfurile ce depășesc 2000 de metri. Golul alpin coboară uneori până la 1900 de metrii datorită defrișării masive a jnepenilor. Între componentele vegetatiei pajiștilor alpine amintim Coarna (Carex curvula), Parușca (Festuca supina), Rugina (Juncus trifidus), Clopoțeii(Campanula alpina), Ochiul găinii (Primula minima), Degetaruțul (Soldanella pussila), Piciorul cocoșului alpin (Ranunculus alpestris), Unghia păsării (Viola declinata), spânzul (Helleborus purpurascens), coacăzul de munte (Brukenthalia spiculifolia) etc. "Etajul subalpin" cuprinde toate vârfurile și crestele între 1700 și 1950 m. Vegetația lemnoasă este reprezentată în principal
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
Allium victorialis"), angelica ("Angelica archangelica"), limba cucului ("Botrychium matricariifolium"), feriga de piatră ("Cystopteris sudetica"), iedera albă ("Daphne blagayana"), garofița albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), „Mâna Maici Domnului” ("Gymnadenia conopsea"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), untul-vacii ("Orchis morio"), stupinița ("Platanthera bifolia"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), talpa-ursului ("Heracleum palmatum"), mirodea ("Hesperis nivea"), nopticoasa ("Hesperis matronalis ssp. candida"). Fauna sălbatică cu specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte; dintre care
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
abietina"), cornuț ("Cerastium transsilvanicum"), "Draba haynaldii" - specie endemică pentru Carpații românești, garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), garofiță albă de munte ("Dianthus spiculifolius"), ochiul-șarpelui ("Eritrichium nanum ssp. jankae"), ovăscior ("Helictotrichon decorum"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), ineață ("Linum perenne ssp. extraaxillare"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), darie de munte ("Pedicularis baumgartenii"), firuță ("Poa rehmannii"), verzișoară de munte ("Sempervivum montanum ssp. carpaticum"), degetăruț ("Soldanella hungarica ssp. hungarica"), cimbrișor (cu specii de: "Thymus comosus" și "Thymus bihoriensis"), papură ("Typha shuttleworthii") sau măciulie ("Thesium kernerianum"). În
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
munte ("Ranunculus montanus"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de munte ("Primula eliator"), saxifragă roșie ("Saxifraga oppositifolia"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), trifoi roșu ("Trifolium pratense"), iarbă roșioară ("Silene acaulis"). În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: În
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
Dianthus spiculifolius"), salbă moale ("Euonymus latifolius"), milițea roșie ("Silene armeria"), brie ("Athamanta turbith ssp. hungarica"), vulturică ("Hieracium villosum, Hieracium pavichii, Hieracium bifidum, Hieracium rauzense"), iarba vulturului ("Hieracium umbellatum"), drobiță ("Genista tinctoria"), crin de pădure ("Lilium carniolicum ssp. jankae"), ochiul găinii ("Primula minima"), frăgurel ("Potentilla micrantha"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), cristeț ("Salvia glutinosa"), salvie de câmp ("Salvia pratensis"), degetăruț ("Soldanella hungarica", "Soldanella montana"), scorzonera ("Scorzonera purpurea ssp. rosea"), tătăneasă ("Symphytum officinale"), opaiță roșie ("Silene dioica"), buruiana vântului ("Seseli rigidum"), odolean ("Valeriana montana"), șopârliță
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
munte ("Erysimum officinalis"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de munte ("Primula eliator"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii naturale protejate, muzee), astfel: Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
Gymnadenia conopsea" o specie de orhidee cunoscută sub denumirea populară de "Mâna Maici Domnului", crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), crinișor de stâncă ("Lloydia serotina"), sângele voinicului ("Nigritella nigra"), untul-vacii ("Orchis morio"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), talpa-ursului ("Heracleum palmatum"), mirodea ("Hesperis nivea"), nopticoasă ("Hesperis matronalis ssp. candida"). Fauna sitului este una bogată și variată; la baza desemnării acestuia aflându-se
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
este situat în satul Mera, comuna Baciu, județul Cluj, în apropierea municipiului Cluj-Napoca. Muzeul a fost inaugurat 23 mai 2009, sub patronajul Fundației Primula. Inițiativa înființării acestui muzeu a aparținut profesorului de biologie Varga Gyorgy, fiu al satului și fost director al școlii din localitate. Informații detaliate despre exponatele din muzeu, precum și despre multicentenara îndeletnicire a merenilor pot fi furnizate de dl. Varga Gyorgy
Muzeul bivolului () [Corola-website/Science/319509_a_320838]
-
autumnale"), șofrănel ("Crocus banaticus"), buzdugan-de-apă ("Sparganium erectum"), bumbăcăriță ("Eriophorum augustifolium"), didiței ("Pulsatilla montana"), crușin ("Rhamnus frangula"), plămânărică ("Pulmonaria officinalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfină ("melilotus officinalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânăt ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis solida"), rostopască ("Chelidonium majus"), talpa gâștii ("Leonurus cardiaca"), tătăneasă ("Symphytum officinale"), țintaură ("Centaurium umbellatum"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), colilie ("Stipa pulcherrima") sau rogoz ("Carex vesicaria"). În arealul sitului
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
au fost o caracteristică standard a orașelor romane, orașe și forturi în tot imperiul; bine conservate exemple de horreum-uri militare au fost excavate de-a lungul Zidului lui Adrian din Anglia, în special la castrele Housesteads, Corbridge și South Shields. Primule horreum-uri au fost construite în Roma spre sfârșitul secolului al II-lea î.Hr. , primul cunoscut fiind construit de nefericitul tribun Gaius Gracchus în anul 123 î.Hr. Termenul a ajuns să fie aplicat oricărui loc desemnat pentru conservarea bunurilor; astfel a
Horreum () [Corola-website/Science/320742_a_322071]
-
lipsită de vegetație. Înspre partea tibetană, vegetația este formată doar din câteva arbuști izolați. Printre principalele specii din regiune se numără rhododendronii pitici ("Rhododendron anthopogon", "R. setosum") și ienupărul. În pășunile alpine se găsesc plante din genurile "poa", "meconopsis", "pedicularis", "primula" și "Aconitum". În anotimpul de creștere care durează patru luni, cresc cu abundență rogozuri și plante medicinale care acomodează insecte, erbivore domestice și sălbatice, cinteze și ciocârlii. În Sanctuarul Alpin Kyongnosla se află orhidee de pământ rare și rhododendroni răspândiți
Nathu La () [Corola-website/Science/321649_a_322978]
-
munte ("Ranunculus montanus"), iarbă osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelarița ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornut de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de munte ("Primula eliator"), saxifraga roșie ("Saxifraga oppositifolia"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina") piciorul cocosului ("Ranunculus repens L."), feriga de piatră ("Cysptopteris alpina"), micsandra de munte ("Erysimum officinalis"). În vecinătatea rezervației naturale se află numeroase obiective
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
umbellatum"), viorea ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâiană ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), păpădie ("Taraxacum officinale") sau mentă ("Mentha piperita"). Fauna ariei naturale are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexă I-a
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); astfel: ligularia ("Ligularia siberica"), ciucurași ("Adenophora liliifolia") și moșișoare ("Liparis loeselii"). Acestea vegetează alături de: stânjenel mic de munte "(Iris ruthenica"), firuță ("Poa pratensis"), iarba-viperei ("Scorzonera humilis"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), coada-iepurelui (rogoz din specia "Sesleria caerulea"), laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), armeria ("Armeria maritima"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum") iar în zona de mlaștină plante rare precum: jimla ("Armeria barcensis"), roua cerului ("Drosera angelica"), sau foaie-grasă ("Pinguicula vulgaris"). În vecinătatea rezervației naturale
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
astfel: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), crinul de pădure ("Lilium martagon"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), veronică ("Veronica chamaedrys"), rostopască ("Chelidonium majus"), iederă ("Hedera helix"), păpădie ("Taraxacum officinale"), morcoveancă ("Pleurospermum austriacum"), pătlăgină ("Plantago gentianoides"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla") sau urzică ("Urtica dioica"). Fauna rezervației este una bogată și variată în specii de mamifere, păsări, reptile și pești; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
pădure ("Lilium martagon"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), veronică ("Veronica chamaedrys"), rostopască ("Chelidonium majus"), iederă ("Hedera helix"), păpădie ("Taraxacum officinale"), morcoveancă ("Pleurospermum austriacum"), pătlăgină ("Plantago gentianoides"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla") sau urzică ("Urtica dioica"). Fauna rezervației este una bogată și variată în specii de mamifere, păsări, reptile și pești; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
nivelul ierburilor sunt întâlnite rarități floristice de pajiște și stâncărie, cu specii de: vinarița ("Asperula odorata"), popilnic ("Asarum europaeum"'), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), năpraznică ("Geranium robertianum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), pâștița ("Anemone nemerosa"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra") coadă șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), pâștița ("Anemone nemorosa") sau feriga ("Dryopteris filix-mas")[. Fauna rezervației este una diversificata, alcătuită
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
Lunaria rediviva"), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel: Reportaj
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]