10,832 matches
-
simpatia" românilor față de ruși Ceea ce a urmat după încheierea Războiului de Independență, în 1878, când Rusia n-a mai recunoscut țării noastre statutul de participant la negocierile de pace și a anexat trei județe din Basarabia de Sud care aparțineau Principatelor, avea să consolideze "simpatia" față de ruși. Istoricul Sorin Liviu Damean descrie, în „Carol I al României", modul în care au procedat „aliații" ruși la pacea încheiată cu Turcia la San Stefano (Turcia), în 19 februarie 1878, fără prezența României: „Guvernul
Când au început românii să urască Rusia by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/25174_a_26499]
-
României și dezarmarea armatei române", potrivit celor relatate de Damean, în cartea citată. Riscul izbucnirii unui conflict militar a fost vizibil chiar și pentru reprezentantul britanic la București, colonelul Mansfield, care susținea într-o lucrare că "sentimentul antirus în aceste Principate a ajuns la apogeu". „(...) trupele rusești au primit ordin să ocupe România. Bucureștii au fost asediați", relatează istoricul Alex Mihai Stoenescu în „Eșecul democrației române - Istoria loviturilor de stat în România, volumul II”, atunci România aflându-se "în pragul unui
Când au început românii să urască Rusia by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/25174_a_26499]
-
etnice de care altfel nici nu ar fi luat act. Se hrănise spiritual cu „Eminescu și Caragiale, cu Sadoveanu și Arghezi“, istoria pe care o știa „începea cu Traian și Decebal, trecea prin Ștefan și Mihai, încheindu-se cu Unirea Principatelor și formarea României Mari“ . Și, dintr-odată, problema unei identități aparte și chiar vinovate apare în conștiința unui adolescent căruia tatăl se vede obligat să-i dea explicații. „Și atunci în ce consta identitatea mea? Deși tata se străduise să
În slujba utopiei by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2535_a_3860]
-
miercuri seară, în timpul emisiunii pe care o prezintă, "Jocuri de Putere". Într-un text care a stârnit consternare și revoltă pe rețelele de socializare, tânărul scriitor Liviu Andrei a jignit Transilvania și pe locuitorii acesteia. "Vreau ca România să devină principat! Nu mai vreau Transilvania asta jegoasă la mine-n țară! Nu mai vreau țiganii lu' șasăcai, bozgorimea clujeană hrănită din ieslea magazinului Sora, ardelencele urâte, bărbătoase la chip și curve-n copite și oamenii ăia ba uriași și molâi, ba
Rareș Bogdan: Îl dau în judecată. Trebuie târât în tribunale by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/24085_a_25410]
-
a făcut școala securistă la Craiova! S-o ia ungurii și le dăm și Oltenia țigănească, că doar nu-i lăsăm fără grâu! Nu mai vreau să ne hrăniți cu produsele voastre ungurești! Nu mai vreau UDMR la mine-n Principat! Duceți-vă la mare la Balaton, no hai! Transilvania are literatură proastă, scriitori de cazan din căscaturi de castel, pișat de rastel de baroni și grofoi cu scrot de tablă! Eu nu mă simt bine acolo! Nu e România! Să
Rareș Bogdan: Îl dau în judecată. Trebuie târât în tribunale by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/24085_a_25410]
-
prefață primului volum de Discursuri parlamentare din 1897, Titu Maiorescu exprimă - cu oarecare moderație - o idee principial negativă despre revoluția de la 1848: deși ea "avusese însemnătatea ei, întrucît manifestase, cu oarecare răsunet în Europa, deșteptarea conștiinței naționale în românii din Principate și voință lor de a se dezvoltă în conexitate cu civilizația occidentală", efectele sale au fost mai degrabă negative, pentru că "oamenii de la ^48 nu au lăsat și nu au avut nici o concepție reală. Constituțiunea din 15 iunie 1848... era o
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
Tudor a întruchipat, atunci și multă vreme după aceea, idealul eliberării de sub dominația turcească și fanariota, inclusiv programul său agrar. Domniile pămîntene care au urmat au demonstrat pierderea prestigiului grecilor la Poarta și un moment important în organizarea statală a principatelor românești, desi acum se pun bazele bipolarității suzeranității otomane și a protectoratului rusesc. După izbucnirea războiului ruso-turc din aprilie 1828 a urmat, ca o consecință a înfrîngerii turcești, tratatul de la Adrianopole din 1829 care, pe lîngă prevederile economice - pierderea monopolului
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
tratatul de la Adrianopole din 1829 care, pe lîngă prevederile economice - pierderea monopolului turcesc asupra exportului românesc care a determinat angrenarea noastră la comerțul cu țările Europei de Apus - a adus cu sine și regimul Regulamentelor Organice valabile deopotrivă pentru ambele principate. E un act inaugural, acesta, al unui regim constituțional modern, inclusiv separația bisericii de stat. Dar, mai tîrziu, prin articolul adițional, Regulamentele Organice asigurau Rusiei puteri discreționare. De aceea, tocmai, au cerut revoluționarii munteni de la 1848 abrogarea (arderea) Regulamentului Organic
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
a fost facilitat de războiul din Crimeia, cu încheierea ostilităților, la Conferința de Pace de la Paris din februarie 1856 dintre marile puteri europene (Turcia, Rusia, Marea Britanie, Austria, Prusia, Sardinia). Aici s-a ivit, pentru prima oară, posibilitatea unirii celor două principate românești, sprijinită de Franța, Rusia la început (oricît ar părea de ciudat) și Marea Britanie. Apoi, prin tratatul de la Osborne din 1857, favorabile Uniunii au fost Franța, Rusia, Prusia și Sardinia. Dar se preconiza nu Unirea completă a Principatelor, ci numai
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
celor două principate românești, sprijinită de Franța, Rusia la început (oricît ar părea de ciudat) și Marea Britanie. Apoi, prin tratatul de la Osborne din 1857, favorabile Uniunii au fost Franța, Rusia, Prusia și Sardinia. Dar se preconiza nu Unirea completă a Principatelor, ci numai una administrativă. Oficial, țările române rămîneau sub suzeranitatea otomană dar beneficiau de protecția colectivă a puterilor europene. Chestiunea Uniunii rămăsese neclarificata în textul tratatului. Inteligență și abilitatea diplomatică a foștilor pașoptiști au știut să folosească util, pentru scopurile
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
tărăgănelile și suspendarea primelor rezultate, în octombrie 1857 ele sînt reluate și recoltează succesele știute. Bizuindu-se pe stipulațiile Convenției de la Paris din august 1857, semnată de cele șapte puteri europene, unioniștii au izbutit să impună dublă alegere pe tronul Principatelor a lui Alex. Ioan Cuza. De mare ajutor ne-a fost Franța, prin Napoleon al treilea, care a stăvilit decizia Austriei de a anula dublă alegere. Finalmente, s-au alăturat Franței, Sardinia, Prusia și chiar Anglia. Alex. Ion Cuza, bine
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
Transilvaniei, ci din nordul ei. Populația veche românească din zona năsăudeană a Bistriței era supusă unor aspre condiții de viață, nerecunoscîndu-i-se, deși majoritară, aceleași drepturi ca națiunilor legale (ungurii, sașii și secuii). Aceasta era o situație împilatoare tuturor românilor din principatul Transilvaniei. Dar în zona Năsăudului, acestei situații general împilătoare i se mai adăuga una specială, determinată de statutul regimentelor grănicerești. Pe timpul și din inițiativa împărătesei Maria Tereza a avut loc o militarizare a românilor în mai multe regiuni, inclusiv cea
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
șef cuman. Oricum, de pe atunci începe, în Transilvania, excomunicarea de la drepturi egale a românilor, datorită ortodoxiei lor creștine și a refuzului catolicizării (poate chiar a asimilării maghiare). Și la fel, datorită unei plecări din Maramureșul transilvan, se petrece și întemeierea principatului Moldovei, de la Dragoș la Bogdăneștii Mușatini. Venind vorba de originea marii boierimi în Muntenia și Moldova, autorul crede că ea este de proveniență slavă, marcată și cultural, astfel explicîndu-se Un amplu capitol e consacrat prezentării a ceea ce autorul numește Românii
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
lui sfîrșit), e importantă și pentru că, pe vremea lui, se produce o adevărată revoluție... agrară, introducîndu-se cultura porumbului, care, treptat, o va înlocui pe cea a meiului. Iar unii autori consideră că datorită acestei mari modificări a crescut populația în Principate în secolul al XVIII-lea. Evident, despre veacul fanarioților autorul aduce bune, justificate corective hulirii sale din secolul trecut și cel ce stă acum să se încheie. (S-a constatat de curînd, se relevă, că în epoca fanariotă s-au
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
analizate pertinent, chiar dacă nu se aduc puncte de vedere înnoitoare. Cu totul novatoare este, în schimb, dezbaterea chestiunii francmasone (deobicei ocolită de manualele noastre, inclusiv de cele alternative), menționîndu-se, în spiritul adevărului istoriei, că "revoluția de la 1848, ca și Unirea Principatelor de la 1859 a fost opera tinerilor masoni". E pusă în evidență iscusința cu care, prin dubla alegere a lui Cuza, marile puteri europene au fost puse în fața unui fapt împlinit. De-abia peste trei ani, cu ajutorul hotărîtor al lui Napoleon
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
europene au fost puse în fața unui fapt împlinit. De-abia peste trei ani, cu ajutorul hotărîtor al lui Napoleon al III-lea, dubla alegere este recunoscută numai pentru perioada sa de domnie (șapte ani). Și tot, prin 1862, se admite ca Principatele Unite ale Munteniei și Moldovei să se numească, și în cancelariile europene, România și se alege steagul țării. Sînt bine surprinse marile împliniri ale domniei lui Cuza (secularizarea averilor mînăstirilor închinate așezămintelor de la Muntele Athos, reforma agrară, precedată de lovitura
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
făcuseră fel de fel de presupuneri asupra motivului care îi determinase pe pelikani să-și stabilească reședința tocmai acolo, unde faima italianului cu borsalina trasă pe-o sprînceană, generos cu amantele, avea să rămînă legată pentru totdeauna, ca de un principat, de insula pelikanilor, a cărei închisoare va fi desființată definitiv în anii 1960 și... Las la o parte construcția tip zgîrîie-nori concepută în forma unei piramide, mîndria locală. Oricît de inventiv și de bogat, New-Yorkului nici prin gînd nu-i
ALCATRAZ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17131_a_18456]
-
confirme aprehensiunile eminesciene. Sigur, războiul trebuia dus, căci consfințirea independenței devenise o necesitate; și apoi, așa cum a demonstrat Maiorescu luptele de pe cîmpurile din Bulgaria au produs simbioza definitivă și necesară dintre țară și suveran, Principele Carol. În același timp însă Principatele Unite au fost pe punctul de a fi încorporate imperiului țarist. A fost necesară acțiunea demnă și energică a Principelui, a guvernului, a tuturor factorilor politici acționînd în convergență, cum și circumstanțele internaționale (Congresul de la Berlin), pentru a zădărnici această
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
acolo, în ciuda stăruințelor lui C. Negri, refuzul a fost total. Dar se conta pe rivalitățile știute dintre marile puteri europene (Turcia, Rusia, Franța, Anglia, Sardinia, Austria, Prusia). Rusia era interesată în subminarea puterii suzerane (ea, care pînă în 1856, fusese principatelor române, putere protectoare). Franța, Sardinia ne erau favorabile. Anglia sprijinea Imperiul otoman, neadmițînd subminarea lui. Austria ne era defavorabilă total temîndu-se ca actul de la 1859 să nu fie un exemplu "rău" românilor din imperiu și Prusia neutrală, gata să accepte
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
de lună. Îi înmînă împăratului scrisoarea princepelui Cuza. După ce o citi, împăratul făcu această impresionantă declarație: "Simț o mare simpatie pentru nația română și pentru Domnul Cuza și văd cu mulțămire că nu m-am înșelat cînd am judecat cauza Principatelor demnă de sprijinul Franței. Actul patriotic ce ați desăvîrșit de curînd prin înălțarea unui singur om pe ambele tronuri a Moldovei și a Valachiei, tactul politic ce ați probat săvîrșindu-l îmi dau încredere că meritați viitorul la care aspirați. Nu
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
mele nu vor lipsi pe calea înțeleaptă ce ați apucat". E, tocmai, ceea ce aștepta Alecsandri, asigurîndu-l pe împărat de totalele simpatii ale românilor pentru Franța și conducătorul ei. Apoi împăratul se interesă de starea administrativă, financiară și a armatei din Principate. Aflînd situația reală, împăratul îl anunță pe Alecsandri că Franța trimite, ca ajutor, Principatelor, 10.000 de puști cu capsule, muniția aferentă și ofițeri francezi instructori pentru armata română, promițîndu-i și două baterii de artilerie. Se arătă și dispus a
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
Alecsandri, asigurîndu-l pe împărat de totalele simpatii ale românilor pentru Franța și conducătorul ei. Apoi împăratul se interesă de starea administrativă, financiară și a armatei din Principate. Aflînd situația reală, împăratul îl anunță pe Alecsandri că Franța trimite, ca ajutor, Principatelor, 10.000 de puști cu capsule, muniția aferentă și ofițeri francezi instructori pentru armata română, promițîndu-i și două baterii de artilerie. Se arătă și dispus a facilita contractarea unui important împrumut financiar către Principate. Era mai mult decît năzuise să
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
Alecsandri că Franța trimite, ca ajutor, Principatelor, 10.000 de puști cu capsule, muniția aferentă și ofițeri francezi instructori pentru armata română, promițîndu-i și două baterii de artilerie. Se arătă și dispus a facilita contractarea unui important împrumut financiar către Principate. Era mai mult decît năzuise să obțină poetul diplomat. Se grăbi să-l înștiințeze, de îndată, de rezultatele dobîndite, pe principele Domnitor, care se bucură foarte de totul, inclusiv de ajutorul militar și promisiunile pentru facilitarea împrumutului financiar. Greul misiunii
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
un fapt de dispreț la adresa Convenției și că guvernul britanic nu-l poate sancționa și aproba. Alecsandri a recunoscut în declarația șefului Foreign Office-ului informările ambasadorului otoman la Londra. În consecință, pledă convingător pentru restabilirea adevărului istoric, demonstrînd că Principatele române nu țintesc la desprinderea de Poartă, insistînd că în anii relativ recenți cînd foametea a bîntuit Irlanda, sprijin le-a fost grînele din Principate care, de fapt, doresc să-și vîndă avantajos grînele pentru a achiziționa produse manufacturiere engleze
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
informările ambasadorului otoman la Londra. În consecință, pledă convingător pentru restabilirea adevărului istoric, demonstrînd că Principatele române nu țintesc la desprinderea de Poartă, insistînd că în anii relativ recenți cînd foametea a bîntuit Irlanda, sprijin le-a fost grînele din Principate care, de fapt, doresc să-și vîndă avantajos grînele pentru a achiziționa produse manufacturiere engleze. Ba chiar că dubla alegere a domnitorului de către români e un act de respect pentru Convenție. "Ne-am răzămat dar pe o maximă a codului
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]