337 matches
-
judecă consecuent pre baza acelor principie minciunoase; de aceea nu ne poate prinde mirarea dacă toate consecințele ce le trag din principie falsificate nu sunt, nu pot fi, decât iarăși false. Nu trebuie dar să ne mirăm dacă ei aplică principiele cele mai mari din viața publică a popoarelor astfeli cum le aplică; pentru că ei le-au înțeles pre dos, pentru că țesătura falselor noțiuni fundamentale i-au făcut incapabili de a cugeta drept. Cine nu știe acuzațiunea ce ni se face
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
netraductibil, căci tu nu ai noțiunile ce le are el, cum el nu le are pre ale tale: - tocmai așa nu te poți înțelege cu inteligența maghiară. Împăcare sau tranzacțiune nu se încap aicea, căci divergența noțiunilor fundamentale și a principielor sistematice condițiunează o eternă divergință a deducțiunilor din ele. Va să zică aicea nu se încape acest mijloc dulce și pacific, care va fi etern neînțeles. Tu-i spui că națiunea română vrea cutare și cutare lucru, el [î]ți răspunde că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ai noștri, la sosirea lor, o demonstrațiune ostilă. {EminescuOpIX 317} Noi n-am putut crede nici chiar pe roșii capabili de o asemenea insultă nobililor juni pelerini, care este o insultă, nouă (cui nouă? ), o insultă simțimintelor celor mai nobili, principielelor celor mai înalte de toleranță și de respectul conștiinței și care ne-ar arăta într-un grad de sălbătecie în care, spre mândria noastră de români, n-am fost nici în timpii barbariei. O notiță însă în jurnalul Timpul de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
argumentațiunea lui Mill pentru "nihil est in intellectu quod non prius fuerit in sensu ", nu-l admite însă pentru "intellectus ipse ". Și dacă nu-l admite e o dovadă că deși Mill cearcă cu mult spirit a demonstra că acele principie așa numite legi ale cugetării sunt niște adevăruri bazate tot pe esperiență autorul va fi avut rațiunile sale de a vedea nesuficiența argumentării lui Mill în privința izvorului al doilea al cunoștinței noastre. Deci într-o cestiune atât de fundamentală d.
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a ajunge la funcțiile cele mai nalte ale statului. De aceea partidele noastre nu le numesc conservative sau liberale, ci: oameni cu slujbă - guvernamentali; oameni fără slujbă - opoziție. De acolo vecinica plângere că partidele la noi nu sunt partide de principie, ci de interese personale. Și principiile sunt interese, dar interesele unei clase pozitive, clasa pozitivă a proprietății teritoriale tory conservativ, clasa negustorilor ș-a industrialilor wygs, clasa lucrătorilor - socialiștii. Unde sunt la noi aceste clase pozitive? Aristocrația istorică - și ea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
moderațiunei. Premițînd cumcă în țara noastră nu există decât stânga și dreapta, jurnalul conchide că trebuie să existe un centru, un element moderator între elemente estreme. Programa acestui nou factor politic va fi deci: conservarea și dezvoltarea gradată a tuturor principielor liberale din constituția noastră, cu escluderea a orice turburări; aplicarea sinceră și leală a legilor existente; întărirea dinastiei și naționalității române; c-un cuvânt consolidarea unui stat suveran care e menit a cuprinde un loc însemnat în concertul celorlalte state
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
distincție între propozițiile despre proprietăți sau caracteristici (propoziții predicative) și propozițiile despre obiecte care posedă aceste proprietăți. Teoria descripțiilor a lui Bertrand Russell, susținută într-o formă concentrată în articolul "On denoting"176 și în lucrarea sa fundamentală de logică "Principia Mathematica" (scrisă împreună cu A.N.Whitehead)177 a avut consecințe dintre cele mai interesante asupra problemei filosofice a existenței și implicit asupra argumentului ontologic. Articolul "On Denoting" este situat de către specialiști în primele trei articole ale filosofiei analitice din secolul
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
deși au forma unei sintagme denotative, nu denotă nimic, așa cum este descripția hotărâtă "regele actual al Franței". O soluție ar fi să tratăm sintagmele denotative de genul acesta asemănător numelor. Soluția lui Russell diferă însă în articolul "On Denoting față de "Principia Mathematica" în ceea ce privește numele proprii. În "Principia Mathematica", Russell analizează termenii singulari descriptivi în calitate de simboluri incomplete. Pentru el, un simbol este incomplet dacă atunci când este luat în mod izolat, este lipsit de orice semnificație și este definit conceptual (cum ar fi
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nu denotă nimic, așa cum este descripția hotărâtă "regele actual al Franței". O soluție ar fi să tratăm sintagmele denotative de genul acesta asemănător numelor. Soluția lui Russell diferă însă în articolul "On Denoting față de "Principia Mathematica" în ceea ce privește numele proprii. În "Principia Mathematica", Russell analizează termenii singulari descriptivi în calitate de simboluri incomplete. Pentru el, un simbol este incomplet dacă atunci când este luat în mod izolat, este lipsit de orice semnificație și este definit conceptual (cum ar fi, de exemplu, simbolurile logico-matematice)188. Un
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Books, Buffalo, 1986. Russell, Bertrand, Istoria filosofiei occidentale, traducere de Bogdan Stoianovici, Editura Humanitas, București, 2005. Russell, Bertrand, "On denoting", în Irving M. Copi, James A. Gould, Contemporary Readings in Logical Theory, MacMillan, New York, 1967. Russell, Bertrand, A.N., Whitehead, Principia Mathematica, Cambridge University Press, 1970. Saw, Ruth, Lydia, Leibniz, Penguin Books, Harmondsworth, 1954. Schultz, Uwe, Immanuel Kant, traducere de Vasile Poenaru, Editura Teora, București, 1997. Scruton, Roger, Kant, traducere de Laurențiu Staicu, Editura Humanitas, București, 1998. Smart, J.J.C., "The Existence
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
pp. 39-57. Ediția la care vom face trimiterile în continuare la "On Denoting" este antologia de texte Irving M. Copi, James A. Gould, Contemporary Readings in Logical Theory, MacMillan, New York, 1967, pp. 93-104. 177 Vezi: Bertrand Russell, A.N., Whitehead, Principia Mathematica, Cambridge University Press, Cambridge, 1970. 178 Nicholas Griffin, The Cambridge Companion to Bertrand Russell, Cambridge University Press, Cambridge, 2003, p. 202. 179 M. Bochenski, în Ivo Thomas (ed.), I. The History of Formal Logic, University of Notre Dame Press
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
, Iosif I. (1816, Aiud - 30.IV.1851, Blaj), traducător, poet și prozator. A urmat liceul în orașul natal, apoi la Blaj, unde a studiat și teologia, devenind, după călugărire (1840), profesor de „principie”. Un timp preceptor în familia contelui Nemeș (1843-1847), e din nou profesor la Blaj (1847-1848, 1850-1851). În timpul revoluției a fost închis la Alba Iulia. Din 1838 M. este unul dintre cei mai activi colaboratori la publicațiile lui Timotei Cipariu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287981_a_289310]
-
Cipariu dezbate chestiuni de filologie, accesibile unui mic număr de cititori. Apar articole despre cele mai vechi cărți tipărite în limba română, glosare cu denumirile plantelor din Transilvania, discuții în jurul folosirii alfabetului latin și fragmente din ciclul de studii intitulat Principia de limbă și de scriptură. Redactorii și alți colaboratori (Th. Aaron, G. Pop, Al. Gavra) publică articole, documente și informații istorice, diverse încercări de prezentare, la un nivel accesibil, a unor probleme de filosofie, educație, geografie, științele naturii, precum și modeste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288571_a_289900]
-
poartă principală pe latura sudică și alte două, mai mici, pe laturile apusene și septentrionale. O serie de edificii, locuințe și prăvălii, cu multe faze de construcție din secolele IV-VI p.Chr., se înșiruie de-a lungul străzii principale: principia, bazilica paleocreștină cu trei nave, un mare edificiu care a suferit importante modificări și recompartimentări, o serie de locuințe, prăvălii, magazii de provizii și mărfuri. La aproape 100 m spre sud, de poarta principală, în exterior, se află băile romane
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
raționalității. Lucrările traduse inițial îl pun pe acest piedestal, dar ulterior datorită numeroaselor traduceri și interpretări această imagine este completată cu imaginea unui filosof universal ce abordează toate problematicile ființei umane, dar a cărui operă nu se mai suprapune in principio cu tradiția creștină. Descrierea modului de a raționa era un element neutru, dar în momentul în care sunt promovate imagini noi cu privire la existență ca ansamblu, acestea trebuiau selectate și suprapuse pe imaginarul religiei creștine. Acesta este demersul pe care trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
1687, la numai 50 de ani de la proces, în Anglia este tipărită o lucrare care reprezintă începutul maturizării științei moderne și care va sintetiza întreaga concepție copernicană asupra cosmosului devenind modelul oficial asupra universului. Este, bineînțeles, vorba despre Philosophiae Naturalis Principia Mathematica a lui Isaac Newton. Odată cu această lucrare imaginea asupra universului se modifică într-un mod ireversibil. Această schimbare de imagine a cosmosului, începută în secolul al XV-lea și-a atins scopul abia două secole mai târziu atunci când gânditorul
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
proprio la complessita delle dinamiche dei linguaggi orienta in senso cognitivo l'uomo nei conronti dell'eccedenza e perfin della precarieta dei referenti posibili". 178 Această metaforă este folosită inițial în La Cena de le Ceneri, ulterior în De la causa, principio et uno, și aprofundată în Spaccio de la bestia trionfante, (Giordano Bruno, Opere Italiene, vol. I, II, IV Leo S. Olschki Editione, Firenze, 1999). 179 Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere, Editura Nemira, București, 1994, pp. 120-124. 180 Leonardo
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
italiene, tome II, Leo S. Olschki Editione, Firenze, 1999) susține faptul că universul este infinit, dar îl și consideră viu și "plin" de Ființă. Ulterior concepția este susținută sau doar amintită și în alte lucrările scrise în Anglia De la causa, principio e uno, sau De l'infinito universo e mondi (Opere italine, Leo S. Olschki Editione, Firenze, 1999), dar și în cele publicate în spațiul German cum ar fi De immenso et innumerabilibus (Giorado Bruno, Oeuvres completes, Les Belles Lettres, Paris
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
doi editori, apare sub îngrijirea lui I. Heliade-Rădulescu, modificându-se în consecință atât ortografia, cât și conținutul, potrivit principiilor heliadiste, explicate pe larg în editorialul Tipograful român. Număr de număr, Heliade va semna articole în care își apără pozițiile lingvistice (Principie de ortografie română, Despre ortografia erudiților sau a vorbelor științelor și celor străine), altele despre arta tipografică, amintiri din perioada premergătoare anului 1848 (Librărie națională română) etc. La începutul lui 1871 Heliade comentează nefavorabil „noua direcție” junimistă, plecând de la o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290195_a_291524]
-
sintetice", în cazul celor dinții, si pentru procedeele "analitice", în cazul celor din urmă: "[...] en las lenguas románicas, con excepción del francés (y, en menor medida, del occitánico), la coherencia funcional en el nivel del tipo está dada [...] por un principio general que puede formularse como sigue: determinaciones materiales "internas" (paradigmáticas) pară funciones "internas", designativas, es decir, no-relacionales (como el género y el número); determinaciones materiales "externas" (sintagmáticas), pară funciones "externas", relacionales (como las funciones de los casos, la comparación de
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
I., Fundamentele dreptului. Optima justiția, Editura All Beck, București, 1999. Mihai, Gheorghe C., Fundamentele dreptului. Teoria răspunderii juridice, vol. V, Editura C. H. Beck, București, 2006. Montefiore, Alan, Introducere modernă în filosofia moralei, Editura Științifică, București, 1972. Moore, G. E., Principia Ethica, ediție revizuită, trad. de Alin Zăbavă, prefață la ediția română de Dan Pavel, Editura DU Style, 1997. Morar, Vasile, Etica în afaceri și politică. Morală elementară și responsabilitate socială, Editura Universității din București, 2006. Mundle, C. W. K., Punishment
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de A. Apostol, M. Căpraru, C. Lupu, M. Mureșan, M. Stan, Editura All Educational, București, 2003, p. 53. 10 A. Hügli, P. Lübcke, Filosofia în secolul XX, vol. 2, Editura All Educational, București, 2003, p. 53. 11 G. E. Moore, Principia Ethica, traducer de Alin Zăbavă, Editura DU Style, 1997. 12 A. Hügli, P. Lübcke, op. cit., p. 51. 13 G. E. Moore, op. cit., p. 45. 14 V. Mureșan, Introducere la Filosofia morală a lui R. M. Hare, pp. 33-34. 15 Idem
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Expresia Anfangsgründe, din titlul ei, poate fi redată prin prime fundamente, prime temeiuri sau principii. S-a atras atenția asupra faptului că în manuscrisele din ultima perioadă a vieții sale Kant traducea titlul latin al lucrării lui Newton Naturalis philosophiae principia mathematica prin Methematische Anfangsgründe der Naturwissenschaft. Traducerea expresiei Anfangsgründe prin principii mi se pare preferabilă nu numai pe temeiul conciziei. Dacă spunem fundamente ne gândim la ceea ce susține o construcție, care este în acest caz știința matematică a naturii. Iar
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
os Science, vol. 29, no. 4, 1998. Concluzia lui Watkins este că atât wolffienii, cât și unii dintre adversarii lor, încearcă să ofere o ontologie inteligibilă pentru corpurile fizice și totodată o întemeiere neempirică pentru legile care guvernează mișcarea corpurilor. Principia lui Newton nu încearcă nici unul din aceste lucruri deoarece elaborează principii matematice mai degrabă decât metafizice, iar legile mișcării sunt întemeiate mai degrabă în mod empiric decât a priori.” (The Laws of Motion..., p. 11.) Și, mai departe: „Wolffienii tind
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
internet HYPERLINK http://www.ergo.human.cornell.edu www.ergo.human.cornell.edu Site-ul Cornell Human Factors and Ergonomics Research Group. Studii ergonomice. HYPERLINK "http://www.pespmc 1.vub.ac.be" www.pespmc 1.vub.ac.be Site-ul Principia Cybernetica Project (PCP), care oferă informații deosebite despre principiile cibernetice. HYPERLINK "http://www.oea.larc.nasa.gov" www.oea.larc.nasa.gov Site-ul NASA Boeing 737100 Transport Systems Research Vehicle unde sunt prezentate informații despre evoluția tehnologiei în aviație
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]