53,452 matches
-
lor. Să ne lase! :: text: EvZ Nu-i nimic, Norica Nicolai e încă în politică și o duce din ce in ce mai bine. Ne va salva pe toți cu feminitatea ei și a nepoatelor ei.. “Nu trebuie să fii Bebe Mihăescu să te prinzi că între [b]stereotipurile pozitive pe care bărbatul român le vehiculează despre femei și calitatea vieții lui sexuale, așa cum reiese din sondaje, e o legătură directă[/b]. Fantasma vehiculată frecvent este a unei [b]feminități desexualizate[/b]. Femeia din mintea
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
tip Orban. Șunt puțini bărbați care nu-și simt amenințată masculinitatea cand se deschide subiectul stereotipurilor de gen și care nu devin defensivi și paranoici. Așa că jos pălăria, tot respectul! Cat despre reacția lui Codruț, nu mă surprinde, e bine prins de stereotipuri și confortabil unde e... Femeile au nevoie de reprezentare echitabilă în politică pentru că fac parte din comunitatea acestui gen social și pot reprezenta nevoile și interesele specifice lor pentru coeziune socială și cooperare mai bună între sexe și
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
mai ales după ce am auzit frază din final “Alege-l pe cel mai cunoscut român de peste hotare să fie cel mai mare român”, parcă aș alege Mircea Eliade! Am fost fan-ul lui în liceu, am citit tot ce am prins, inclusiv imensul volum “Jurnal”. Felicitări, Dragoș! io, daca m-ar atrage debate-ul talmes-balmes-istic intitulat Mari Români suficient încât să îmi irosesc 2 minute din viața votând (who gives a fuck cine e cel mai mare român?!), aș alege eliade pentru
Intre doi habotnici, voteaza intelectualul! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83043_a_84368]
-
plece, să-l lase să latre în pustiu de unul singur. Felicitări, Dragoș! Ar fi fost frumos să plece toată lumea și să-i stingă și luminile nebunului. Aștept cu mare interes să văd dacă, la uninominalul din toamnă, va mai prinde un loc de parlamentar. Că la locale am senzația că el și partidul lui nu există pe harta opțiunilor oamenilor. Poate doar o astfel de sancțiune a poporului să-i mai taie din elanul de tribun autoproclamat. atitudinea ta este
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
dumneata de noi, că știm noi mai bine despre dumneata”. ” nu îți permite tu să dai cărți pe masă, ca noi avem deja care de ași și nu vrei să te pui cu noi” știți ceva? lumea s-a cam prins de ceva vreme cine deservește pe cine, faptul ca TVR nu a fost niciodata indepedenta, ci tot timpul aservita, începe să se știe cine sunt și/sau au fost Voiculescu, SOV, Sorin Marin, Patriciu, Becali, Vadim și cei mult mult
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
dar parcă oamenii care încă mai cred în astfel de ideologii au un nume - nostalgici, nu? Pe de altă parte, n-aș merge atât de departe să susțin că marxismul ar fi “incompatibil cu ființă umană”: în fond, dacă a prins în atâtea țări și la atâția oameni, înseamnă că există un fond uman susceptibil să-l îmbrățișeze; acest fond este sentimental sau nu este deloc - de aceea, orice încercare de argumentare alunecă în pâlnia “sufletului” și se face praf... @anonimus
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
ținută de profesorul Grigore C. Moisil la Facultatea de Științe a Universității din București, cu titlul: Tendința nouă în științele matematice". Trecerea de la cantitate la structură în evoluția matematicii este urmărită în toate consecințele ei filosofice și culturale. Am mai prins câte ceva din atmosfera acestor lecții de deschidere în anii care au urmat imediat celui de al doilea război mondial. Cum aș putea uita lecția de deschidere a lui Barbilian "Evariste Galois și ideea de grup", din 1945, cu paralela dintre
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
scriitor cu un rafinat simț liric, adică în 1702, în acest an, adică în 2002, ele împlinesc exact trei sute de ani. Pentru a marca momentul, altfel destul de rar, pentru că nu sînt multe monumentele pe care cei trei sute de ani le prind în picioare pe aceste meleaguri, Muzeul Satului și Centrul Cultural Palatele Brâncovenești au organizat la Mogoșoaia un eveniment unic, o expoziție-eseu pe tema zestrei. Cercetătorii Aurelia Tudor de la Muzeul Satului și Doina Mândru, directorul Centrului Cultural..., alături de cel care a
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
Blocnotesului din anii dictaturii, "furios", în sensul bun dispus să așeze punctele pe i, nemenajînd nici o susceptibilitate și neluîndu-și nici o măsură de precauție. Printre "victimele" pamfletarului se numără și dl Paul Goma: "A fost suficient ca generalul Pleșiță să-l prindă de barbă, ca după numai patru zile să revină la sentimente mai bune față de secretarul general al partidului. Scrisoarea prin care-i cere îndurare lui Ceaușescu este model de lașitate și turnătorie. A divulgat numele tuturor celor care l-au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
drumul soarele blînd mi-a mîngîiat obrazul și i-am simțit căldură prin par. Mormîntul îmbrăcat în piatră, sobru, rafinat și discret. Mă așez pe băncuța, tot de piatră, pusă acolo pentru popas. Flori de toamnă, lumînări. Crucea de lemn prinsă de copacul impunător ce păzește acest loc. La Muzeu, peste drum, de Ziua Crucii se pusese la cale un tîrg pe această temă. Traversînd, mă gîndeam la prietenii lui, la Pleșu, la Liiceanu, la declarații de iubire, la absența lui
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
aflam singuri, singurei. Nu uităm cu toții la fel, același lucru, în același timp. Parcurgerea Uitării a lui George Banu nu este doar actul lecturii și transferul ei filosofic. Este un soi de provocare cu capcane: poți pricepe că jocul te prinde, ca, poate prea de-vreme, uitarea îți dă tîrcoale și-și încearcă seducția. "Uitarea pri-mejduieste carieră oricărui actor. Și totuși, un actor care uită re-gaseste sentimentul primejdiei în teatru și revalorizează teamă pe care o naște orice fragilitate". E toamnă
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
idee, de un proiect, de o problemă concretă, depinde și comportamentul său. în majoritatea cazurilor, însă, influența educației este determinantă. b1) Efectul cățelușului Cățeluș cu părul creț Fură rața din coteț El se jură că nu fură Dar l-am prins cu rața-n gură. Nu cred să existe vreun copil de român a cărui mamă să nu-i fi spus aceste( mă rog!) versuri. în câteva cuvinte, povestioara reușește să creeze un sentiment de simpatie pentru năbădăiosul cățeluș. Din punct
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
creeze un sentiment de simpatie pentru năbădăiosul cățeluș. Din punct de vedere educațional, efectul este, de-a dreptul, delabrant; îi inculcă pruncului, ca un clișeu, ca un fel de hologramă aproape indestructibilă, două noțiuni: furtul și minciuna. Cățelușul fură, este prins asupra faptului dar, el este un șmecher, are tupeu, este îndrăzneț, jură (câtă desconsiderare față de noțiunea de jurământ!) cu nerușinare că nu este adevărat. Rezultatul? De fapt chiar îndemnul: fură cât poți (fie el furt de subzistență, fie furt calificat
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
să mă citeze în teza de licență în perspectivă... În fine, mă făcusem înțeles. Dar asta datorită fizicei invocate, instrumentul de bază al cunoașterii americane. Făcând o miscare greșită, cartea alunecă de pe masă, gata să cadă...În ultima clipă, o prinsei în zbor. Când am adus-o la loc, ochii îmi căzură pe pagina subliniată cu un creion albastru. De astădată însă nu era subliniat decât un singur cuvânt pe care il deslușii anevoie: Mrkrgnaô!... - cu o liniuța de dialog înainte
Reflexe pariziene VII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14773_a_16098]
-
plata, poftele gastronomice" (Vîrtejuri). Sau: "O arenă în soare,/ că un peisaj de război" (ibidem). Sau: "priveam cerul/ dinamitat cu stele și detestam,/ pentru golurile dintre soldați, mitralieră/ cuvintelor, pe cei care mai pot dormi/ liniștit în tranșeele frazei" (ibidem). Prins în jocu-i bovaric, introduce și exotisme: "televizorul/ învîrte planete. Și iarăși,/ prietenii fumînd și aruncînd zaruri/ pe pîntecul balenei albe;/ muzică purpurie - tatuajul/ unei dansatoare se zvîrcolește" (ibidem). Ori cultiva un grotesc solemn, cu inserturi mitologice, o degradare aulica, țeapăna
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
1746, cu celuloza crescută, revărsată ca un cozonac, având forma unei femele de mic mamifer gata să fete. Mă uit. Iar mă uit. Ce naiba o fi?!... Privind cu luare aminte în jur, ca un hoț prudent, nu cumva să fie prins asupra faptului, întind mâna, apuc cartea, care se lasă repede și ușor luată în posesie, ca și cum ea, de fapt, atât aștepta... Nu m-aș mira să fie biblia vreunui mormon în drum spre Paris... Este ULISE!... Așa ceva nu se poate
Reflexe pariziene VI by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14800_a_16125]
-
de dimensiunile ei. Nicicând nu mai văzuse una la fel, Își aduse aminte că tot din cauza unei muște ce i se păruse cândva mare, Își pierduse prietena. Desenau ceva Împreună. Și când o muscă greoaie pătrunse-n Încăpere el o prinse În pumn. Apoi ducându-se cu ea pumn la prietena sa, desfăcu pumnul brusc cu gândul s-o sperie. În palma desfăcută, sub ochii uimiți, Adrian văzu cum musca ceva mai vioaie Își lua zborul lăsând În urmă o grămăjoară
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
Toată funinginea pe geamuri pavate/ înnebunitor între patru pereți/ Aceleași figuri, veioze, colivii cu sticleți/ Linii de tramvai, poduri, filme/ Oameni mari și mici/ Din ce în ce mai mici/ portari printre pitici/ Aceeași limonadă dulce-amar/ Fac viraje goluri într-un pahar/ Și capul prins între paturi e o farsă/ Zăpada și funinginea/ au luat locul zilelor/ Orice duminică e o bibliotecă arsă" (Februarie). Prin comedia obiectelor, fixată uneori într-un ritm parodic-alegru, se strecoară suflul Neantului cîntînd la un instrument muzical, fantoma sa de
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
de la finele secolului XV, lână și mătase. Mon seul désir..., a mon seul désir... Cele cinci simțuri (care de fapt sunt doar patru, mirosul confundat cu gustul: Auzul, Văzul, Mirosul, Pipăitul, Gustul. O Tele-Viziune color. Prințesa încercând să cunoască, să prindă, surprindă Himera, Ficțiunea, Transcendentul, poate, sub forma Calului de basm cu un corn lung în frunte prin intermediul simțurilor fizice individualizate, cântate în culori ca anotimpurile lui Vivaldi prin sunete... Tapiserii părând actuale față de Joueur de viole de la 1190, calcar, Renania
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14850_a_16175]
-
din Moldova. Redactorii de cultură se complac în această postură umilă, scriu știri care încearcă să transforme un spectacol de teatru într-o poveste a penibilului, a actorilor care cad pe scenă, a bîlbîielilor, a actrițelor dezbrăcate. Scriu, atunci cînd prind un loc în ediția a doua, despre lansări de cărți ale prietenilor, totul pentru a mai putea adăuga o știre la acord și a nu fi dați afară. Nu e timp de eroism, de onestitate, de dreptate, nimeni nu pare
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
timp, unui tînăr. Nu e cazul să spunem, ca la orice aniversare, că Șerban Cioculescu rămîne un scriitor extrem de actual, că a scris texte memorabile. Cioculescu nu este autorul care să dea verdicte pentru istorie, care să încerce să-l prindă pe autor într-o frază, care să irosească spiritul poveștii (fie ea și un studiu critic) pentru un tîlc, pentru o formulare aforistică. Amănuntul este cel care îl interesează pe Cioculescu, detaliul semnificativ. întreaga sa critică a căutat posibilitățile narative
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
de înclinație, nu ține de o grupare (revistă) literară, ci de grupuscule de amici, nu e tutelată de un critic, ci de o firmă de local public, nu are legătură cu studiile, cu arta literară, ci cu arta de a prinde din zbor. Este, cred, principalul pericol din publicistica noastră de azi. Se citește cu urechile, nu cu ochii. Nu se scrie, se țipă. Dacă Gogol ar fi fost român ar fi dat privilegiu de personaj urechii, nu nasului: o ureche
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
firesc în literatura noastră, căci tuturor �curtenilor" români, fie ei oameni politici, oameni de presă sau critici literari le-ar sta bine cu o frumoasă pereche de urechi de măgar, de un cot lungime, de cît s-au întins să prindă ce se zice, se aude și se povestește. A bon entendeur...
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
partea pedagogică. Am văzut studiul lui Radu Penciulescu făcut cu studenții Academiei de Teatru de la Limoges, pe tema Antigona, studiu prezentat la Sinaia, la sfîrșitul lunii iulie, în cadrul întîlnirilor Școlilor și Academiilor de Teatru din lume. Au fost antrenați și prinși de propunerea lui Penciulescu, o propunere aproape de lumea în care trăim astăzi, o Antigona concretă, un Creon palpabil. Penciulescu a reușit să iasă de sub presiunea capodoperei, să o trateze firesc. - Radu Penciulescu a mai lucrat la Limoges un stagiu Shakespeare
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
e ușor să lucrezi cu Mariana Mihuț într-o distribuție. Indiferent ce joacă este perfecționistă, cu ea și cu cei din jur. Nu este nimic mai presus decît repetiția, spectacolul, se livrează total și pretinde asta tuturor. Fiecare detaliu este prins în rigoare și măsură. Harul înseamnă muncă, muncă, muncă, dar și o stare de transă pe care trebuie să o invoci, să o cauți să o întreții pentru ca astfel să poți vedea și înțelege ce ți se propune, ce ți
Forță și senzualitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14881_a_16206]