154 matches
-
rele; se prepară unsori pentru ungerea ugerului vacilor; se fac descântece împotriva Ielelor; se ung ușile cu usturoi ș.a. La practicile de pomenire a morților din ziua Rusaliilor se desfasoara și obiceiuri și ceremonii dedicate celor vii, ca de pildă Prinsul verilor și verișoarelor (în sudul țării) În biserici, se aduc și astăzi aceste ramuri, care se binecuvântează și se împart credincioșilor, acestea simbolizând limbile de foc ale puterii Sfanțului Duh, care s-a pogorât peste Sfinții Apostoli. Tradiții și obiceiuri
Rusaliile, Tradiții și obiceiuri. Vezi calendarul zilelor libere la români by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78382_a_79707]
-
de ani, din Ploiești - au fost prinși când mai aveau mai puțin de un kilometru de linia de graniță. Destinația lor era tot Grecia, țară din care ultimul fusese returnat cu numai o lună înainte. Și ei, dar și cel prins înainte, sunt cercetați pentru tentativă la trecerea ilegală a frontierei de stat l Polițiștii de frontieră de la Cenad s-au ocupat, în 5 aprilie, de cazul Rodicăi B. , de 19 ani, din Constanța. Aceasta dorea să părăsească țara, intenționând să
Agenda2005-15-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/283587_a_284916]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Radu Banciu a comentat, în cadrul emisiunii ”Lumea lui Banciu”, de pe B1 TV, unul dintre evenimentele de la nunta lui Ilie Năstase cu Brigitte Sfăt, de la Poiana Brașov. Radu Banciu a comentat obiceiul prinsului jartierei la nunți, vorbind despre momentul în care Ion Țiriac ar fi intrat în posesia obiectului cu pricina. Cică jartiera ar fi ajuns exact la Țiriac, care nu mai are rezistența fizică, nu mai are șarm, dar are plasament. Jartiera
Banciu: De ce ar vrea Ilie Năstase să-l însoare pe Țiriac by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/71616_a_72941]
-
Papini & Papini Florina Pîrjol Giovanni Papini e ceea ce se numește un spirit paradoxal, un neliniștit prins între contradicții, un căutător perpetuu al sensului. A fost antinaționalist pentru ca apoi să devină un naționalist înfocat, a trecut de la agnosticism la catolicismul cel mai fervent, a scris o viață a lui Iisus (Storia di Cristo, 1921), dar și un
Papini and Papini by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11242_a_12567]
-
gloselor. Pe care, am senzația, Gârbea o resimte în mai mare măsură decât cititorii săi. Captivat - și deplin conștient de o slăbiciune ca aceasta - de expresivități improvizate, autorul se grăbește să se explice. Apoi să se scuze, cu sinceritatea celui prins (îmi permit să spun) cu stilu-n sac. Astfel rezultă, ca apendice al Crimelor la Elsinore, un glosar nici prea ipocrit, nici prea întins, dar nici chiar indispensabil: "În text, autorul, dornic de expresivitate, a folosit unele cuvinte mai rare, fără
Căderea Elsinore-ului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10096_a_11421]
-
Emil Brumaru Ce-i clatini peste viața-mi piuită De măcăleandri, toarsă-n flocul lînii Din caiere de vis, fiartă pe plită. Ca la ciuperci picioru-mi este umed De dragoste înfiptă-n clisa groasă. Sînt șoldurilor tale prins în plasă Cum musca în dulceața ce mă-ncumet S-o gust chiar unde nimeni nu cutează. Dă-mi farfurii adînci, linguri de umbră, Să-ți sorb sufletu-n pripă și-ntr-o rază Să mă preling apoi, cuprins de-
Temeinicia rugii mele-s sînii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9180_a_10505]
-
de Consultanță Agricolă ( A.N.C.A. ) a pus la dispoziția celor interesați o linie telefonică, gratuită, de tip număr verde - 0800 802 006 -, care va funcționa non stop și care va putea fi apelată din rețeaua fixă de pe tot cu-prinsul țării. Cei ce activează în sectorul agricol, și nu numai, pot solicita diverse informații referitoare la: formele de sprijin pentru agricultură, subvenții acordate de Guvernul României; modul de atribuire a subvențiilor pentru agricultură; date privitoare la legislația din domeniul agriculturii
Agenda2004-45-04-agen4 () [Corola-journal/Journalistic/283011_a_284340]
-
Cartago? - Urmă nu-i. D[ECEBAL] Taci, admirarea ta e o turbare, Nu sânt dator să cruț turbarea ta. Tu uiți cui îi vorbești... lui Decebal, Al Romei inamic neîmpăcat. Nu fă să uit ce eu respect în tine: Pe prinsul - nu... pe oaspetele meu. I[AROMIR] Nu-s prinsul tău... Căci pentru a mă prinde În luptă dreaptă ai fi trebuit Război ca să declari romanilor. Eu sânt amicul... sânt supusul lor. Războiul tău chiar este o revoltă, Tu însuși la
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
e o turbare, Nu sânt dator să cruț turbarea ta. Tu uiți cui îi vorbești... lui Decebal, Al Romei inamic neîmpăcat. Nu fă să uit ce eu respect în tine: Pe prinsul - nu... pe oaspetele meu. I[AROMIR] Nu-s prinsul tău... Căci pentru a mă prinde În luptă dreaptă ai fi trebuit Război ca să declari romanilor. Eu sânt amicul... sânt supusul lor. Războiul tău chiar este o revoltă, Tu însuși la Traian ai genuncheat, Tu i-ai jurat amicilor amic
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ta să te prepui *. De mă slobozi... eu voi privi atuncea Războiu -ntreg de-o luptă voinicească Unde puterile-ncercarăm doi Și unde eu conced că ești mai tare. Din asta vezi că eu nu te urăsc. Dar dacă-s prinsul tău eu... D[ECEBAL] Vom vedea. Ești prinsul meu și nu ești... Dac-ai vrea... Atunci demult n-o ai mai fi... [IAROMIR] Pricep, Deși urăsc * că o pricep... Deși Credința mea mă-nvață într-alt fel... (iese) {EminescuOpVIII 44
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
voi privi atuncea Războiu -ntreg de-o luptă voinicească Unde puterile-ncercarăm doi Și unde eu conced că ești mai tare. Din asta vezi că eu nu te urăsc. Dar dacă-s prinsul tău eu... D[ECEBAL] Vom vedea. Ești prinsul meu și nu ești... Dac-ai vrea... Atunci demult n-o ai mai fi... [IAROMIR] Pricep, Deși urăsc * că o pricep... Deși Credința mea mă-nvață într-alt fel... (iese) {EminescuOpVIII 44} [SCENA III] DECEBAL, [CELSUS UN PAGIU] [DECEBAL] Nebun
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
rămân ca lovit cu leuca văzând cum dispare degetul mijlociu al Maimuței în pizda Linei. Starea care m-a cuprins, în consecință, poate fi cel mai bine descrisă ca un neostoit du-te-vino al cuiva prins până peste cap. Mamă, ce prins eram! Vreau să spun că aveam atâtea de făcut. Tu vino aici, iar eu mă duc acolo - bun, acum du-te tu acolo și vin eu aici - fain, acum ea trece la munca de jos, eu i-o trag pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
10. Căci aud vorbele rele ale multora, spaima care domnește împrejur. "Învinuiți-l", strigă ei, "haidem să-l învinuim!" Toți cei ce trăiau în pace cu mine, pîndesc să vadă dacă mă clatin, și zic: "Poate că se va lăsa prins, vom pune mîna pe el, și ne vom răzbuna pe el!" 11. Dar Domnul este cu mine ca un viteaz puternic; de aceea, prigonitorii mei se vor poticni și nu vor birui. Se vor umplea de rușine că n-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
când reușea să-l atingă pe vreunul cu bățul, scotea un răcnet teribil. Victima trebuia să rămână ca paralizată. Vrăjitroaca îl târa de mână până la cuib, unde îi căra în cap un număr convenit de "castane" și, astfel botezat, cel prins devenea și el vrăjitroacă, își lua o mască și urmărirea continua. Pe înserate, când deasupra turnurilor uriașe ale morii, pe cerul încă albastru, sticleau primele stele, rămânea de obicei un singur supraviețuitor, hăituit de o hoardă de vrăjitroace care scoteau
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
degeaba. Vrăjitroacele nu se potoleau până nu capturau și ultima victimă, un copilaș care, văzând că se îngroașă gluma, se speria de-a binelea. Noaptea era înspăimîntător să dai ochii cu o vrăjitroacă mascată, darmite cu un cârd întreg. Ultimul prins era cărat în scara cea mai apropiată, unde ceilalți se strâmbau la el și se prefăceau că vor să-l înghită, până veneau mamele indignate și ne luau acasă. Când nu aveam chef de Vrăjitroaca și nici să ștergem cu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
un minut cu câte un pește în fiecare mână și unul în gură. Era pește din abundență în râurile noastre, nepoluate și nebraconate cu curent electric, carbid, clor și, acum mai nou, cu ecranul. M-am experimentat și eu la prinsul cu mâna, după ce mi-a dat tata câteva lecții despre tehnica gâdilatului pe burta peștelui cu degetele, până ajungeai la cap, apoi, băgându-le în branhii, puteai scoate câte doi într-o mână. Dar mai mult îmi plăcea pescuitul cu
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Modalitățile de seducție devin uneori comice: pentru a- l umili pe cavaler, aceasta îi dă un borcan cu mere murate și îl roagă să-i țină borcanul atunci când rivala ei Desirée trece prin zonă. Privind-o pe Antonia jucându-se „prinsul cu tălpile goale” cu băieții de vârsta ei, adolescentul emite acuzații severe: „câinele de rasă cel mai alintat redevine pe stradă imbecil și murdar.” Reacția pare mult prea severă și ridică semne de întrebare asupra pretinsei superiorități masculine. Fragmentul O
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
într-un univers în care ajungi rar și numai dacă Dumnezeu te binecuvîntează, Maria m-a întrebat simplu, fără putință de-a-i ocoli întrebarea, cine a fost aceea care a făcut din mine... "De ce?", am întrebat-o cu naivitatea celui prins descoperit. "Vreau s-o cunosc, să-i sărut mîna, atît", mi-a spus aceea care stătuse sub un strat imens de gheață. Hm!... Maria Săteanu... oftează Mihai, plimbîndu-se pe lîngă fereastră, să poată privi în întuneric. Peste numai cîteva ore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
de la miezul nopții și scria. Abia își intrase în ritm și ar fi scris cu plăcere pînă la prînz. A refuzat. De altfel, în casă mai erau două sticle, pentru copii. Dar Anei îi venise chef să pună lapte la prins, să facă brînză de vaci pentru o plăcintă. A stat pe capul lui jumătate de oră, să-l facă în tot felul, că nu-l interesează nimic decît prostiile lui, că toți umblă, se duc, fac... Știau amîndoi că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
se chinuie sufletul și că se luptă într-înșii, apoi, sfâșiați parcă de-o nespusă durere, se zbăteau și se vîrcoleau și mai cumplit, urlând rînduri-rînduri. Timpul ezitării a trecut,, să ia armele și să atace pe bizantini; pe nici un prins să nu-l lase cu viață, nici să-i lase să se răscumpere, să nu se miște nici de rugăciuni nici de jurăminte, ci să taie fără milă pe cei prinși ori să-i nimicească într-alt chip. Isac Angelos
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
circumspecțiune, dreptate și blîndeță încît se bucură de o deosebită venerare și iubire nu numai între romîno-bulgari, ci și între romei și între celelalte popoare învecinate. El rămase credincios spiritului său de blîndeță obicinuită chiar față cu Theodor Comnen, protivnicul prins care, deși trebuia neapărat ținut în închisoare și sub pază, fiind primejdios statului, totuși de bucură de multe înlesuiri și îndulciri ale traiului, fu tratat cu onori și distincțiuni deosebite și duse multă vreme o viața suportabilă. Dar când incorigibilul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
brânză). “Alt obicei specific orașului Tg.Frumos este tanocul. Se organiza la răscruce și pe „suhat”, unde tinerii cântau, iar perechile deja formate se roteau în cerc, cântând (nu dansau). Între practicile prenupțiale poate fi consemnat și jocul de-a prinsul, cu batista. De asemenea, semnul că unui băiat îi plăcea de o fată era acela că îi fura batista pe care fata o purta ieșită din buzunar, la întâlnirile dintre tineri. O practică de mare amploare prenupțială, dar prezentă și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
nefericiri. Ai casei umblau după cine știe ce treburi. Singur între peretele cu cărți și cel cu discuri, m-am blocat deodată ca zidit în structura grațios-diamantină pe care o admirasem prin lentila DSLR-ului cu care încerc să prind ne(sur)prinsul (puteți vedea la www.flickr.com/photos/60986684@N00/1538009681/). Să beau, nu-mi venea la îndemână. De unul singur băutura e viciu, n-are haz, e un adjuvant inutil pentru angoase. Să plec de nebun în lume, încotro vedeam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
sobele încăperilor în care dormeau, în paturi înalte din blăni de stejar, între perne uriașe umplute cu fulgi de gâscă, macaturi cu desene înflorate, pătrate și plăpumi foarte groase, rânduind în cămară ulcelele de lut cu laptele proaspăt pus la prins al singurei vaci pe care abia mult mai târziu soacră-sa avea s-o vândă, smântânind laptele de prisos în putineiul rămas de la generația de dinainte, pregătindu-și mâncarea puțină a fiecărei zile - în toate acestea muncind la fel toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
înaintea ta, și vor linge țărîna de pe picioarele tale, ca să știi că Eu sunt Domnul, și că cei ce nădăjduiesc în Mine nu vor fi dați de rușine." 24. " Se poate lua prada celui puternic? Și poate să scape cel prins din prinsoare?" 25. "Da, zice Domnul, prada celui puternic îi va fi luată, și cel prins de asupritor va scăpa; căci Eu voi lupta împotriva vrăjmașilor tăi, și voi scăpa pe fiii tăi. 26. Eu voi da asupritorilor tăi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]