151 matches
-
În punga mărginită de plumbi mari și grei, care, căzuți, În apă, au plescăit, iar, cei de prin iarbă, au făcut un fel de zgomot fâșâit, ca un lin mers de șarpe. A zmucit brusc funia din mâinile sale țepene. Prinsul În plasă n-a prea apucat să Înțeleagă ce se petrece cu el. Măruntul, rudimentarul, dar, deosebit de eficientul mijloc de călătorit prin acele locuri, lotca, a lunecat, ușor, spre luciul și Întinderea nesfârșită a apei, cărăbănind punga În care, capturatul
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
braț, Dar cînd văzu că-ntreg dezmeticit, Brav de-al meu drept, mă și reped la el, Ori speriat de larma ce-am făcut, Deodat fugit-a. GLOUCESTER: Fugă cît de mult, Nu-n țara asta va scăpa neprins, Iar prins, e mort. Ducele,al meu stăpîn, Vrednic patron și prinț, spre sear' e-aici: De el îndrituit, voi proclama Că cine-l află va lua răsplată, De-aduce pe-ucigașul las la stîlp; Cine-l ascunde, moartea. EDMUND: Cînd am
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
43, 46 Pigeolet, A / 28 Pillat, Mircea / 73 Pirenne, Jacques / 34 Plitos, Ștefan / 60 Poenaru / 127 Politimos, Constantin / 56 Popescu / 127 Popovici, George / 129 Popovici, Nicolae / 73, 74, 127 Popp, Ioan / 56 Porfiriad, Gheorghe / 57 Priboianu (general) / 143-145 Prins / 173 Prins, Adolphe / 28, 30 Prinz, W. / 40 Protopopescu, Constantin / 61 Protopopescu, Emanoil -Pake / 69, 71, 94, 113, 188, 210 Puglia, Franck / 171 Puriscescu, Alexandru / 62 R Radovici, Alexandru / 61, 66 Radu, Constantin / 61 Radu, Elie / 98, 101, 131, 189, 211 Radu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
putut convinge poporul? Ce-ar fi trebuit să spună? Ce-ar fi trebuit să facă? Cu ce tragere de inimă ar fi putut lua apărarea unui mort? Ce răsplată ar fi așteptat? Pe când trăia, au fugit îndată ce L-au văzut prins. Ar fi avut, oare, curajul să vorbească despre El după moartea Lui, dacă n-ar fi înviat? Cum s-ar putea susține așa ceva? Se vede de aici că ucenicii nici n-ar fi voit, nici n-ar fi putut să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vechi, după sondaje în romantism (în special în cel german), după întâlniri cu modernii veacului său, "enigmistul" asociază fondului său matricial sonorități complementare adaptabile binomului fluid și adânc. Marii romantici francezi, se știe, fuseseră în deosebi solari, mediteranieni; romanticul moldav (Prinsul) e mai degrabă septentrionic: "Eu sunt din casa celor biruiți, / Un rege nou, venit din miază-noapte / cu numele înfricoșat de Eu". Fantezistul inflamat, transgresând cercul claustrant se dezlănțuie sistematic în elanuri cosmice; dublul său, scepticul, clamându-și "slăbiciunea în fața lumii, a
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
domain to include elements of contextual performance”, in Schmidt, N.; Borman, W.C. (eds). Personnel selection in organizations, Josey Bass. Bray, D.W. (1994), „Personnel-centered organizational diagnosis”, in Howard, A. et al. (eds.) Diagnosis for organizational change (152-171), Guilford. Busato, V.V.; Prins, F.J.; Elshout, J.J.; Hamaker, C. (1999), „The relation between learning styles, the Big Five personality traits, and achievement motivation in higher education”, Personality and Individual Differences, 26, pp. 129-140. Campbell, J.P. (1990), „Modeling the performance prediction problem in industrial and
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de dragostea noastră."122 Înstrăinarea manifestă a codrului nu anulează grija față de ființa umană. Martor la făurirea destinului, codrul se dovedește a fi un înțelept sfătuitor: "Mă duceam la râu sec / Doru mândrii să-l înec. / Numai frunza răchiții / O prins în glas a grăi: Nu-neca doru mândrii, / C-odată ț-a trebui."123 Înstrăinarea omului este vindecată, în schimb, de forța tămăduitoare a naturii, prin integrarea trăirilor în universal. Stilul indirect, confesiv, conturează un spațiu oglindă care transformă umanul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
realitatea imediată capătă valențele fierului, tocmai pentru a fi apărată de puterile malefice: "La stânca de fier, / O pasăre de fier / O scos puii de fier, / Cu clobanț de fier, / Cu aripi de fier, / Cu toate de fier. / Puii o prins a țipa / Și-a se văicăra / Că n-au ce mânca / Și cu ce s-adăpa. / Mă-sa a prins a se mișcula / Și-a se văicăra / Că n-are cu ce-i hrăni / Și cu ce-i zburătăci. Nimeni
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
să nu te doaie, / Deochiat să nu fi, / Leac să ai."373 În alte descântece, exteriorizarea răului se realizează prin intermediul enunțurilor dialogice care constituie, în același timp, formula magică de anihilare a patologicului: " Șopârlă lată, / Fost-ai la baltă? / Fost. / Prins-ai pește? / Prins. / Fiertu-l-ai? / Fiert. / Săratu-l-ai? / Sărat. / Mâncatu-l-ai? / Mâncat. / Dar lui N. n-ai lăsat? Ptiu, c-am uitat. / Și gâlca a secat."374 Construcția comparativă, din unele descântece "de deochi", ilustrează, analogic, prin intermediul enunțurilor imperative
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
prins pește. Cînd cineva se duce la prins pește, pe cel dintîi ce-l prinde îl dă prin păr sau barbă, ca să prinză atît de mult, cît păr e-n cap sau barbă. Să scuipi în apă înainte de a începe prinsul peștelui. Femeia îngreunată să nu mănînce cap de pește, căci nu vorbește copilul curînd. Femeia care mănîncă pește crud va naște copii sprinteni. La Sfintele Paști, mănîncă mai înainte pește prins în ajunul Paștilor, că vei fi ușor peste tot
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu același picior, „scaunul se mișcă”. (Așezarea se va face simultan și lent, genunchii și călcâiele să fie alăturate.Ă LEAPȘA CU OBSTACOLE Cu ajutorul unor fanioane se fixează terenul. Se alege un prinzător. Alți 56 copii devin obstacole vii. Cel prins devine LEAPȘA. Jocul se termină când mai rămâne un singur jucător. (Nu este voie să iasă din limitele terenuluiă. Ultimul neprins este câștigătorul. MINGEA ÎN CERC Se formează un cere din elevi. La comanda START ! începe pasarea mingii, de la copil
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2937]
-
cu același picior, „scaunul se mișcă”. (Așezarea se va face simultan și lent, genunchii și călcâiele să fie alăturate.Ă LEAPȘA CU OBSTACOLE Cu ajutorul unor fanioane se fixează terenul. Se alege un prinzător. Alți 56 copii devin obstacole vii. Cel prins devine LEAPȘA. Jocul se termină când mai rămâne un singur jucător. (Nu este voie să iasă din limitele terenuluiă. Ultimul neprins este câștigătorul. MINGEA ÎN CERC Se formează un cere din elevi. La comanda START ! începe pasarea mingii, de la copil
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
am însumi"" Izbânda; "Eu sunt din casa celor biruiți./ Un rege nou, venit din miazănoapte/ cu numele înfricoșat de EU,/ mi-a spulberat armata mea de aur;/ lumina casei mele, fecioară și soție,/ e roabă rușinată în cortul lui barbar" Prinsul etc.). Ci la faptul că, în tot ansamblul ei, poezia magistrului din "mahalaua celestă, Copou" apare, în același timp, solemnă și ironică, sobră și burlescă, substanțială și gratuită. Așa cum Mihai Ursachi poate părea "un poet deopotrivă frivol și extatic, galant
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mediilor economice și politice internaționale, nu a acceptat nici el să-l susțină pe Isărescu, deși acesta avea mult mai multe șanse să câștige decât Petre Roman. În alegerile generale, strategia conflictuală a PD a provocat însă o adevărată catastrofă: prins între ce mai rămăsese din nucleul dur al CDR și susținătorii PDSR și PRM, Partidul Democrat abia dacă a obținut locurile care i-au permis intrarea în noul parlament, în timp ce candidatul său prezidențial, Petre Roman, cu mai puțin de 3
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
controlul, Caută-mă în povești de catifea, Citite lângă o sobă și o ceașcă de cafea. Caută-mă în buzunarul de la geacă, Poate am ajuns acolo, poate a fost o greșeală, Caută-mă în lumea de pe stradă, Cineva, cândva, ma prins, m-a dat afară. Caută-mă printre stelele pierdute, Poate am ajuns acolo, înfruntând zări nevăzute. Și ce dacă nu mai vrei? Eu sunt o stea Și tot am ajuns departe înaintea ta. Caută-mă prin baie și bucătărie, Poate
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
sobele încăperilor în care dormeau, în paturi înalte din blăni de stejar, între perne uriașe umplute cu fulgi de gâscă, macaturi cu desene înflorate, pătrate și plăpumi foarte groase, rânduind în cămară ulcelele de lut cu laptele proaspăt pus la prins al singurei vaci pe care abia mult mai târziu soacră-sa avea s-o vândă, smântânind laptele de prisos în putineiul rămas de la generația de dinainte, pregătindu-și mâncarea puțină a fiecărei zile - în toate acestea muncind la fel toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ploaie part. înnorat, -ă nom. înnorarea A SE ÎNSTELA Vara, cerul se înstelează part. înstelat, -ă nom. înstelarea A SE PĂRĂGINI Căsuța lui Ion se părăginește part. părăginit, -ă nom. părăginirea A SE PRINDE Laptele se prinde la căldură part. prins, -ă nom. prinderea (prinsul − rar) A SE RAMOLI Ion s-a ramolit pe la 80 de ani part. ramolit, -ă nom. ramolirea A SE ZBÂRCI Lui Ion i se zbârcește pielea part. zbârcit, -ă nom. zbârcirea (zbârcitul − rar) REFLEXIVE + NEREFLEXIVE A
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nom. înnorarea A SE ÎNSTELA Vara, cerul se înstelează part. înstelat, -ă nom. înstelarea A SE PĂRĂGINI Căsuța lui Ion se părăginește part. părăginit, -ă nom. părăginirea A SE PRINDE Laptele se prinde la căldură part. prins, -ă nom. prinderea (prinsul − rar) A SE RAMOLI Ion s-a ramolit pe la 80 de ani part. ramolit, -ă nom. ramolirea A SE ZBÂRCI Lui Ion i se zbârcește pielea part. zbârcit, -ă nom. zbârcirea (zbârcitul − rar) REFLEXIVE + NEREFLEXIVE A (SE) MUCEGĂI Gemul insuficient
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
miticilor zburdalnici ar fi împușcat mai multe salve (goale) de cuvinte și cu asta ar fi lămurit "teoria secundarului". Theodor Codreanu, care înțelege "incorectitudinea" în sensul unei înalte probități, recunoscând în persoana filosofului român din America un gânditor de marcă (prins însă în capcana ideologismului), caută să descâlcească până la capăt împletirile sinuoase ale "principalului" și "secundarului" din vitrega istorie a societății românești din ultimele secole. Disocierile și nuanțările sale urmează, cu o acribie remarcabilă, ca și în alte momente de clarificări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mare! Ora 13,45, pe platoul Cornești din Tîrgu Mureș, la macaz pe calea ferată de agrement, nu s-a mutat complet, zăpadă între șină și ac, greșite ambele linii întrerup, macazul l-a dus pînă la capăt șarpele în prinsul cozii, traverse de rezervă ninse, mușchi și crăpături pacea locului de agrement, femeile fumează, picăturile pe grosul zăpezii sonorul macazului-om, poiana secundară în stejăriș, trei frați stejari dintr-o tulpină, fețele dintre ei mușchi fără nord. Miercuri, 28 decembrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mare prizvariu coridor privechi privegherea mortului în nopțile de dînaintea înmormântării progadie cimitirul oamenilor sărmani punt ½ kg. R rac cancer răcului (a) a recruta răgută, răcute recrut răvariu oală de pământ, strânsă la gură în care se pune laptele la prins răzgăbăiată țesătură slab bătută în război, deslânată, destrămată recăl haină groasă de lână retează zăvor la ușă prevăzut cu lacăt râni (a) a scoate gunoiul din grajdul vitelor, a face curățenie în grajd rânză stomac râșchitoriu sculă textilă casnică cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de partide, sindicate, societatea civilă, guvern și parlament. 31 martie 2009 Turbinca lui Voronin Motto: „ Cântecele mele de pierzanie Prevesteau demult acest război...” (Mihai Beniuc, Toboșarul vremurilor noi) Cum trece 1 Mai capitalist, cu mititei, bere și iarbă verde, cu prinsul de cingătoare între patroni și disponibilizați, într-o frăție socială cântată, dar ireală ca un duh, cum se va împlini o lună de la „revoluția de la Chișinău”, care, pe lângă multele și marile ei semnificații scăpate din vedere de gura analiștilor dâmbovițeni
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
propoziție. Structura morfologică Sintagma supinului este constituită din două elemente: tema liberă de participiu a verbului și prepoziția-morfem de, la sau pentru, care-i asigură autonomie - în planul expresiei - față de participiu: de cântat, de lucrat, de coborât, de vândut, de prins etc. Structura supinului este aceeași pentru toate verbele; doar tema de participiu, componentă a sintagmei, diferă, în funcție de tipul de flexiune din care face parte verbul, prin sufixul tematic: „De uitat, n-am uitat nimica, tată.” (I. Creangă) SINTAXA VERBULUITC "SINTAXA
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
analitic: „Multe sunt de făcut și puține de vorbit, dacă ai cu cine te înțelege.” (I. Creangă) • circumstanțial: „Fata care știa că de făcut treabă nu mai cade coada nimănui, își suflecă mânecile...” (I. Creangă) „Când punea mama laptele la prins, eu (...) de pe a doua zi începeam...” (I. Creangă) „Ocazia e iute la fugă și leneșă la întors.” (M. Eminescu) Caut apă bună de băut. • complement: A dat de băut la toți. „Dar când auzeam de legănat copilul, nu știu cum îmi venea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Modalitățile de seducție devin uneori comice: pentru a- l umili pe cavaler, aceasta îi dă un borcan cu mere murate și îl roagă să-i țină borcanul atunci când rivala ei Desirée trece prin zonă. Privind-o pe Antonia jucându-se „prinsul cu tălpile goale” cu băieții de vârsta ei, adolescentul emite acuzații severe: „câinele de rasă cel mai alintat redevine pe stradă imbecil și murdar.” Reacția pare mult prea severă și ridică semne de întrebare asupra pretinsei superiorități masculine. Fragmentul O
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]