198 matches
-
șase ai și-ncă ceva mai bine. 650- Bună vreme, măi băiete. - Mulțămim, voinic streine. - Nu-mi știi spune cine șade n-aste rânduri de palat? - Doi voinici ce-au scos odată pe trei fete de-mpărat Din a smeilor prinsoare... - Ș-au luat care pe care? - Mijlociul pe cea mică și cel mare pe cea mare. 655- Da ce-i cu cea mijlocie? - La găini au pus-o ei Și să vezi, voinic străine, că eu sunt feciorul ei. Mama
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de frumoasă Lîng - o noapte-ntunecoasă, Atunci și tu între toate Hotărât și făr-de poate Singură ești numai una, Care ai luat cununa, Darurile de la fire Mai presus de omenire, N-ai protivnică sub soare Și mă jur și pui prinsoare Că ești mai deosebită Și la toate potrivită. Ah, cât ești tu de frumoasă, Când ai fi și credincioasă, Atunci sufletul din mine Să-l fac jertfă pentru tine. Dumneaei atunci îi dă răspuns cu îmbrățișare, Iubite, Între mine și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
noapte care se pregătesc să Închidă. Probabil că și-a găsit inspirația Într-una din cărțile care zac pe culoar. Voi fi nevoit să mă descurc fără el. Unde a dispărut? Ce neserios, taman cînd ai treabă cu el! Pun prinsoare că s-a ascuns În vechea mea gramatică Bescherelle. Toate proiectele mele au făcut un ocol prin gramatica aceea. Unul dintre ele a subliniat chiar pasajul În care se spune că, În exprimarea mi-a fost plăcut, se regăsește combinația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
smuls-o din mână. Atârna ceva și pipăind-o mai bine mi-am dat seama că acele cârpe înveleau o bară de fier. Din nou m-am adresat publicului, riscând să-l stârnesc: - Nobili și bogați stăpâni ai Bizanțului, facem prinsoare că doar cu bâta asta de cârpe am să pot să-l dobor pe Flaviano dintr-o singură lovitură? Am fost întâmpinat cu gesturi de batjocură în timp ce Flaviano pălise la față. A încercat să se adreseze împăratului, dar acesta a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
nimeni și nimic, de merge acolo, Nu se mai întoarce. L-am descântat cu viața în miez negru de noapte Când ceasurile bat a clopote deșarte Și am plătit amarnic semeața cugetare. De mi-ai călcat tărâmul, ți-e veșnică prinsoare. Naufragiat Afară plouă și-n mine asemeni. Plouă de zile, zile și nopți, Plouă de-ți picură cerul pe creștetul gol. Și apoi iar începe. Uneori mi se pare că nimic N-o va mai opri din căderea mută... Potolește
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
al lui Arthus. - Tata vă roagă să-l scuzați, dar artroza Îl face să sufere mult astăzi. Bătrînul purtînd o pălărie neagră Îi adresă lui Jeanne un semn cu capul. Yvonne Le Bihan nu scăpase nimic din scenă. - Hoitarii! Pun prinsoare că deja trag cu coada ochiului la șantier, Îi persiflă ea, cinică, aplecîndu-se spre fiica ei. Apoi decise că mascarada durase destul și, făcînd un pas Înainte, Îi tăie vorba Mariei care anunța că va conduce ancheta Împreună cu șeful de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Pérec doar pe baza unor vagi presupuneri... Lucas se uită la ea pieziș. - Nu chiar atît de vagi, dezvălui el. Am vorbit la telefon cu medicul legist de la Brest, a descoperit urme de sînge sub unghiile lui Gildas Kermeur. Pun prinsoare că analizele În curs de efectuare vor da la iveală că e vorba de cel al lui Pérec. - Ești cumva clarvăzător? - Doar logic. Unghiile victimei au fost cu grijă curățate după ce a murit, dar nu suficient pentru a nu lăsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
fără să-și ridice nasul de pe ecranul computerului. Morineau prinse atunci curaj să-și vîre brațul, Întinzînd un săculeț din plastic ce conținea un plic. - Băieții de la laborator au reconstituit pecetea de ceară sfărîmată găsită În celula lui Pérec. - Pun prinsoare că reprezintă un oval cu două linii oblice deasupra. Un crab. Morineau veni să pună obiectul pe birou Împreună cu un dosar. Își exprimă dezamăgirea. - Dacă știați deja, nu merita osteneala... Bine, În afară de asta, ADN-ul conținut În țigările de foi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Cristo, cârmaciul. O yubani autentică... — Nu pare periculoasă. — Femeile nu sunt periculoase, tâmpitule. Doar războinicii. Păi, americanul ăsta trăiește aici și încă nu l-au mâncat. Poate că sunt legende. Te pomenești că sunt niște indieni căcăcioși. — Fă tu numai prinsoare pe capul tău și o să ți-l micșoreze cât pumnul, îi răspuse Rafalo. Peste o sută de garimpeiros au pătruns pe teritoriul yubani și nici unul nu s-a mai întors vreodată. Eu am văzut la Santa Marta capul unuia dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
beteșugurile: ba un reumatism, ba o gută, ba inima, ba rinichii. Într-o bună zi, pac, și nu pică unul, ci toți de vârste apropiate. E statistic, e științific. Ieri l-a pocnit pe Simion (se curăță la sigur, fac prinsoare), mâine pe moș Costache, și nici ceilalți n-o să trăiască o mie de ani. E rândul nostru, al tinerilor, să ne așezăm la masa vieții. Da, dar trebuie să fim pregătiți, să nu lăsăm lucrurile de azi pe mâine. Bătrânii
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
eu n-am colindat peste tot? Bătrânii, domnule, nu depun banii! Ei vor să fie siguri de ei, să-i aibă în labă, de aceea și vând. Vor să-i manipuleze, să păcălească pe moștenitori. Bătrânii îngroapă, amice. Eu fac prinsoare cu dumneata că moș Costache a îngropat undeva banii. Dar unde? Asta-i chestiunea. N-ai mirosit nimic, nu bănuiești nimic? - Nu, nici nu m-am gândit la așa ceva! Stănică îl scrută neîncrezător și râse tactic, cu capul lăsat pe
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și nevoind să se lase mai prejos, se luă după ea, rostogolind lutul și bolovanii. Veta, ajunsă pe fund, râdea de neîndemînarea lui. Iarba pălită mirosea bine, a vară plecată. Zări, aproape, balta. - Haide să culegem pelin, îl chemă. Pui prinsoare că strâng mai mult! Da-ntîi să-mi răcoresc tălpile, că m-am încălzit. Și își ridică poalele rochiei intrând în apă. Îi plăcea nămolul care i se încleia pe degete. Îi spuse râzând uitîndu-se în ochii lui, drept, ținîndu-și fusta
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
milion de stihuri fără condei” - zice cu afecțiune fratele Nicolae. Alecu scrie, așadar, repede, fără ezitări, În situații nefavorabile și, dacă dăm crezare primului său biograf și critic (Nicolae), scrie sub presiunea amorului și a fricii. Poetul se descurcă, cîștigă prinsoarea, scapă de vrăjmași, Înmînează versurile și topește rezistența femeii. Imperfecțiunea lor nu-l neliniștește. Alecu are firea unui risipitor. El cheltuiește la Întîmplare bunurile spirituale adunate de părinte, nu ține nici o contabilitate, trece din aventură În aventură, imprudent și avid
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
unui misterios ce, ființă numenală, cogito-ul, marele necunoscut al iubirii. În gîndirea Văcărescului el are două calități: 1) aduce simbadie, netezește, altfel zis, calea sentimentului, provocînd starea psihică favorabilă receptării și 2) Înnoadă cu strînsoare I unde va fi dat prinsoare: Întărește, secondează jurămîntul, prieteșugul, provoacă intervenția conștiinței care fixează și fortifică sentimentul. Foarte multă văz plăcere, poemul de 17 strofe din care am citat versurile de mai sus, are În opera puțină și stîngace a lui Alecu, valoarea unei Încercări
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
să-și aducă aminte de noi. De aceea lovitura era organizată astfel: presupunând că ar fi pus mâna pe noi și near fi arestat, noi am fi spus că suntem liceeni și am voit să facem o farsă în urma unei prinsori și sub înrîurirea romanelor și filmelor cu gangsteri. Dovadă: revolverele-jucării cu care nu puteam face nici un rău cuiva și lipsa oricărui mobil material. Ne-am strâns la sediul nostru secret, unul a spus rugăciunea și noi am îngenuncheat, apoi am
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ai casei. Bolnavul respira pe gură, sufocîndu-se, și era foarte stânjenit de pulsul accelerat. . - Nu-i nici o speranță, spuse și Gaittany. Nenorocitul trece dintr-una într-alta. Să știi că Gonzalv biruie. . - Pe ce te prinzi? zise Hagienuș. . - Nu fac prinsoare, râse Gaittany; epilogul e sigur. . - Dacă moare, propuse Gulimănescu către Hagienuș, ne dai douăsprezece sticle de vin negru vârtos. . - Vă dau, consimți Hagienuș, dar dacă înving, îmi daicapul lui Hermes pe care l-ai cumpărat în Sicilia. . - Primesc! zise Gulimănescu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
grai, încît nu se bucură suficient de promisiune. . - Conțescu vorbește! strigă Smărăndache la Casa de Artă.Miracol! I-a vorbit lui Gonzalv. . - Ei, taci! se miră Gaittany. . - Nu se poate, domnule, negă Gulimănescu fenomenul,interesat, ca unul ce făcuse o prinsoare. . - Adică ce pretinzi dumneata, că Gonzalv a avut halucinații? zise sarcastic Hagienuș. . - Tot ce se poate, susținu Gulimănescu. Gonzalv are turburări nervoase. . Desigur, toți alergară la casa Conțescu să se informeze și, bineînțeles, căutară a se convinge printr-o probă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
continuă a striga convulsiv Suflețel, spre uimirea tuturor. A murit Gonzalv Ionescu. Atac de cord. După o tăcere prelungită de surpriză, Gulimănescu merse la un sertar de jos al biroului lui Gaittany, unde lăsase ca o garanție de seriozitate premiul prinsoarei între el și Hagienuș, și luând capul de marmură al lui Hermes îl depuse fără comentarii în mâinile orientalistului. Merită să cităm în încheiere și notația pe care o făcu Hergot în jurnalul său, puțin după ora unu din noaptea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Homer, nu poate fi prefăcut, făr' a jena urechea auditorilor, într-o poveste a soarelui. Cât despre limba traducătorului - ar putea fi mai românească. Ce va să zică prizon? N-avem vorbe românești îndestule pentru a însemna punerea la răcoare? Închisoare, temniță, prinsoare nu sunt destul de bune pentru traducător? Cererea curățeniei limbei e atât de dreaptă și apoi nici nu ține pe nimenea nimic. Traducătorul n-are decât să se 'ntrebe cum zice românul cutărui sau cutărui lucru pentru a se lecui de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Satan hoinărește prin ceruri, de-a valma cu îngerii cei buni, ca la el acasă, probabil mai face câte o tablă, sau câte un guleai la un pahar de ambrozie cu Șeful cel mare, și când se plictisește mai încheie prinsori cu bunul Dumnezeu, în urma cărora prea naivul Iov, neștiind care-i chichirezul, cade în păcatul greu al hulirii de Dumnezeu, atunci când e lovit de nenorocire. Iar Dumnezeu, acceptă pariul cu bunul său prieten Satan, sperând în secret, că prea credinciosul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
reiese, clar și fără nici un dubiu, că Dumnezeu oricât ar fi el de Dumnezeu, nu este prea sigur pe știința viitorului și greșește uneori al dracului de grav în previziunile Sale, deoarece până la urmă Satan este cel care câștigă detașat prinsoarea. Dar să nu anticipăm și să urmărim firul povestirii biblice, că este plictisitor de instructivă. începând din momentul acela, mister Satan l-a introdus pe bătrânul Iov în malaxorul său drăcesc. Mai întâi niște nomazi arabi, (se vede că arabii
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
profet. În esență, creator de certă vocație, stilist de constantă limpezime, Ioanid Romanescu și-a identificat viața cu poezia. La cincizeci și nouă de ani, când părăsea această lume, cutezătorul marcat de "un complex al singurătății mândre" (Eugen Simion) câștigase prinsoarea cu Metafora. EMIL BRUMARU UN ELEGIAC "GIOCOSO" Cu originalul Emil Brumaru intra în literatură (în 1970) un nonconformist structural. Nu primele lui Versuri în partitură neoromantică îl reprezentau; practicant al răsturnărilor, tentat de grotesc și fantastic, de substituiri și caricatură
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mînă; mîneca; mîngîie; mînui; cu mîța-n sac; monument; mulțumi; mulțumire; musca; nerespect; nimeri; nimic; ninge; obligație; obține; ocupă; om; oriunde; palmă; parc; parte; pasăre; pasărea; păpădie; păsări; perete; pericol; perspicacitate; pescar; peste; în plasă; posesie; praf de păpădie; primește; prinde; prinsoare; propune; a pune mîna; purtat; R.A.T.T.; rapid; rapiditate; rață; rădăcină; recepționează; reflex; repeziciune; reunește; a reuși; rupe; sare; a scăpa; scăpă; scop; a sechestra; sechestra; speră; spontan; sport; stăpînire; strîns; strînsoare; șarpele; și; ștafetă; a tace; taur; teme; timpul; cu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mai departe, astăzi, îmi spuse un vecin 470 Că-n lipsa mea, la tine, venea un om străin, Că tu-l primeai în casă, și-l ascultai într-una, Dar mie dintr-o dată mi-a mirosit minciuna Și am făcut prinsoare că nu-i adevărat... Agnès 475 Cum? Ai făcut prinsoare? Atunci te-ai curățat! Arnolf Ce spui? A fost în casă un străin? Agnès Vezi bine! Și n-a lipsit , pot spune, un ceas de lângă mine. Arnolf, (încet, aparte) Mărturisirea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
lipsa mea, la tine, venea un om străin, Că tu-l primeai în casă, și-l ascultai într-una, Dar mie dintr-o dată mi-a mirosit minciuna Și am făcut prinsoare că nu-i adevărat... Agnès 475 Cum? Ai făcut prinsoare? Atunci te-ai curățat! Arnolf Ce spui? A fost în casă un străin? Agnès Vezi bine! Și n-a lipsit , pot spune, un ceas de lângă mine. Arnolf, (încet, aparte) Mărturisirea asta, pe cât îmi pare mie, E cel puțin o probă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]