261 matches
-
cabine, sub toate scările dintre punți, în saci de dormit sau pe pături, pe rucsaci, pe foi de cort, după întărituri de papornițe. Fiecare își zamicise un locșor de pus capul și trăgea fără griji la aghioase. Pentru puținii insomniaci pripășiți pe vapor din rândul celor care confundă vâsla cu lopata, care răpuși de rău de mare, care cu sufletul la gură și cu ochii nedezlipiți de furia valurilor de la proră, pentru neadormiții aceștia, spectacolul lumii grecești scufundate în somn are
„Sorosul” meu: un miliardar grec m-a dus trei ani la rând pe o insulă minunată să citesc texte vechi () [Corola-blog/BlogPost/337967_a_339296]
-
Vasăzică: Leonard Nae. Surîde. Își răsucește mustața... Și fie din mare dragoste pentru femeia care i-l făcuse, fie întrevăzînd un semn pentru urmaș, acceptă ca acesta să fie botezat cu pecetea numelui care habar n-are cum de se pripășise în familia sa... Se încinge o strașnică petrecere, cu lăutari. Botezul se întinde trei zile și trei nopți, cu Bădălanul nins, dezlănțuit peste căsuța fericirii. Și în timp ce Constantin Nae nu prididește să închine cu belșugul urărilor, subliniate de arcușurile scripcarilor
NICOLAE LEONARD de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343179_a_344508]
-
acoperiți cu țurțuri de gheață. Doar puiul de lebădă mai era captiv în apa lacului „Saturn” și plângea în strânsoarea gheții, însă glasul său era din ce în ce mai slab. Deodată, cățelușa Molda, o corcitură maidaneză, cu picioarele scurte și strâmbe, ce se pripășise pe lângă clădirea bufetului sezonier al societății ADRAS, auzi țipătul de disperare al puiului de lebădă și alergă repede la malul apei. Apoi făcu imediat calea întoarsă și lătră la ușa paznicului, râcâind tocul ușii cu ghearele, pentru a-i atrage
PLÂNSUL PUIULUI DE LEBĂDĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343207_a_344536]
-
murit la Canal sau la Cotul Donului își legitimau propria identitate la dimensiunea caragialiană, mai exista poporul român? Lecția de condus Iacobinii și Girondinii marxiști ai ateismului bolșevic, ajutați de slujbașii slugarnici ai proletariatului și de iudele vândute s-au pripășit samavolnic peste pământul străbun, peste moșia strămoșească, peste frumusețile sufletului nostru creștin și peste rânduielile lui Dumnezeu, profanându-ne soarta care-și trage seva de viață și de spirit din Sfânta Tradiție Hristică și croindu-ne prin mecanismele terorii și
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
claun e o ciocănitoare, Ce strică-al scoarței înveliș. E sfetnic corbul cel sfătos Care veghează scrutător, Pe jețul lui din chiparos, La pacea-ntregului popor. Ca orologiu au un cuc, Atent le dă la toți de veste Din cuibul pripășit în nuc, Că liniște-n cetate este. Acesui rai odihnitor Ce n-are prinț sau împărat, Doar soarele strălucitor Îi face traiul mai bogat. El, cu alaiul lui de nori, Aduce seve și lumină Pentru supușii iubitori Și poartă numele
UN RAI LUMESC de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374459_a_375788]
-
mă rătăcești prin larga lume, În labirinturi fără de scăpare Și peste-un ceas îmi spui povești anume, Despre întoarceri și de împăcare. A mia oară tu mă faci stingher, Când picuri de otravă-mi dai de sete, Mai trist mă pripășesc prin vreun ungher, Sperând ca răul tău să nu mă-mbete. Adorm sfârșit, cerșind minuni cerești Și până-n zori scot ghimpele din gând. Tu, dor nebun, de ce mă amăgești Și-mi pui poveri ca unui sclav de rând ? 05.06
TU, DOR NEBUN! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373923_a_375252]
-
mă rătăcești prin larga lume, În labirinturi fără de scăpare Și peste-un ceas îmi spui povești anume, Despre întoarceri și de împăcare. A mia oară tu mă faci stingher, Când picuri de otravă-mi dai de sete, Mai trist mă pripășesc prin vre-un ungher, Sperând ca răul tău să nu mă-mbete. Adorm sfârșit, cerșind minuni cerești Și până-n zori scot ghimpele din gând. Tu, dor nebun, de ce mă amăgești Și-mi pui poveri ca unui sclav de rând ? 05
DORUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372037_a_373366]
-
în pază. Legă ranița la baieră și, de acum intrat în cortul bulibașei din șatră, avu convingerea că nimeni nu va îndrăzni să-l prade. „Să-mi pun pătura în spinare și plec”, își spuse în sinea lui soldatul român, pripășit în șatra țiganilor deportați în Transnistria, considerați răufăcători în România. - Cum te cheamă, băiete? îl întrebă pe copilul care îl însoți și până la cortul unde era așteptat de bulibașă și juzi. - Văsâle, boierule! Și am 15 ani. Vasile îl chema
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
în fiecare dimineață când plec gârbovit sufletește, rutinat și plictisit la serviciu, pachețelele mele cu mâncare lipsesc de pe locul unde le așez seara. Mă prefac că nu bag în seamă nici măcar câinele comunitar, unul urât, negru și flocos, care se pripășise de câtva timp primprejurul blocului. Mă îndrept către stație și aștept microbuzul care mă duce zi de zi la muncă. Nimic nou sub soare ... Referință Bibliografică: NIMIC NOU SUB SOARE / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1632, Anul
NIMIC NOU SUB SOARE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372445_a_373774]
-
și climaterice; vreme de cinci milenii aceste locuri nu au fost locuite pentru că râurile lipseau cu desăvârșire iar terenurile erau necultivabile, așadar zona nu era deloc propice încropirii așezămintelor umane. Arheologii susțin că primii locuitori ai ținutului s-ar fi pripășit la Ayia Napa în neolitic, dar pentru o scurtă perioadă, pe un deal protejat natural, în apropierea coastei. Urme ale existenței pe aceste meleaguri nu s-au găsit, necunoscându-se detalii despre popularea zonei nici din calcolitic sau epoca bronzului
AYIA NAPA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347897_a_349226]
-
ba un cârlan ori ceva pui de găină, cereale, lemne de foc și, în general, tot ce le pica în mână. Apoi, cu ajutorul unei motorete la care inventivul Costel adăugase un cărucior, transportau marfa în capul satului la sălașurile nomazilor pripășiți de peste două decenii acolo. Aceștia, oameni de caracter și foarte paroliști, preluau mărfurile apoi le desfăceau peste câteva zile la piață, în mod absolut legal, deoarece aveau certificate de producător. Toată lumea era în câștig! Gospodarii fiindcă se mai curățau de
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
Avem grijă de ele ca de ochii din cap! Aș fi vrut să mai aflu ceva lămuriri privitoare la oaspeții mei, însă vedeam că ei nu se prea grăbeau să mi se destăinuie, pesemne mă credeau vreun ajutor de cabanier, pripășit pe acolo. Dar, în timp ce încercam să leg o conversație cu tânărul cel mai mare din grup, care părea a fi prietenul fetei cele înalte care arăta ca o veritabilă sportivă, mă îndoiam că al doilea tânăr, mult prea firav, ar
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376538_a_377867]
-
face încă. E neplăcut când diferitele meșteșuguri ale lui Cocus Mocus se traduc în ziaristică, când o gazetă mănâncă foc, bea smoală, scoate panglici și umblă pe frânghie. Această impresie însă ne-o face "Bukarester Tagblatt", ziar întemeiat de oameni pripășiți de ieri de-alaltăieri de peste graniță cari au rara lipsă de modestie nu numai de-a judeca după propria d-lor înțelepciune o țară pe care o cunosc aproape numai de nume și a căror cunoștințe asupra noastră și le
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și intra, pe poarta de veche feronerie, fercheș, radios, jovial. Acum? Ea Alzheimer. Dispărută total, nici măcar ivindu-se între tufănelele ei dragi din curte. El autorul unui cutremurător jurnal nescris. Anonim. Moșu. A rămas de la ultima nuntă cîinească. S-a pripășit în frunzarele de lîngă bloc. De origine maidanez, încercat în asprimile vieții lui de vagabond, are totuși ceva de rasă în făptura-i aducînd cu a șoricarului, dar mai masiv, mai greoi, pe picoarele lui scurte și butucănoase. Cum de-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a ucide fulgerător propășitul cîine care i se uită în ochi, cu cea de ieri, calificată, de a-și suprima semenul care-i ocolea privirea. Ținuta demnă a Regelui Mihai pășind, firesc, în princiarul Cotroceni. Cea impostor-duplicitară a vremelnicului chiriaș pripășit în același deturnat Cotroceni. Drama românească a unei prea mult prelungite alternative. În librării, o carte ca un pocnet de șampanie: Rațiunea gurmandă. Și cine putea s-o scrie mai dezinvolt-calificat decît un francez: Michel Onfray! Capitolul, printre atîtea, despre
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Desigur, autoritățile locale au avut nevoie de ceva timp pentru a readuce piața respectivă la o stare de normalitate. Tot pentru a asigura liniștea pe timpul vizitei, ambasada noastră a convenit ca autoritățile olandeze să ofere cazare gratuită pentru doi români pripășiți prin Olanda. Unul era un mare traficant de pașapoarte și permise de conducere auto. Cel de al doilea era cuminte și spera să-l întâlnească pe șeful statului român pentru a-i prezenta personal invențiile sale: bujia Ceaușescu și vaporul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
p. 604). în vechime, consumatorul de opium era poreclit tiriachiu. Porecla s-a transformat în renume și apoi în nume. Un ispravnic pe nume Constantin Tiriachiu este atestat în Moldova la sfârșitul secolului al XVIII- lea. Era un boier fanariot „pripășit în țară cu domnia lui Alexandru vodă Moruz”, notează Constandin Sion în Arhondologia Moldovei (177, p. 281). Un politician liberal originar tot din Moldova, Alexandru Teriachiu (1829-1893), a fost ministru de Interne în anii 1880-1881. Îl amintește și Radu Rosetti
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Și cu ocazia dezbaterii legii tocmelelor agricole am avut a înregistra discursuri bune, idei sănătoase și temeinice, vederi organice răsărite din capete organizate, dar nu de la advocații de profesie, nu de la cei ce au perindat toate partidele pentru a se pripăși acum, pentru cine știe ce interese, în partidul roșu, ci de la oameni neschimbați în ideile lor, de la bărbați a căror purtare și cuget sunt regulate de-un complex de convingeri stabilite prin cunoașterea poporului românesc și prin experiența de toate zilele a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ne-am făcut nici când iluziile ce și le făcea d. Dumitru Brătianu... la bătrânețe, după ce-a cunoscut în curs de zeci de ani țara. Prin studii xenoscopice am arătat că roșii nici nu sunt măcar români, ci străini pripășiți din câteșipatru unghiurile lumii în decursul secolului trecut și a celui actual și că lor li-i de țară cum ni-i nouă de mere acre. Imorali în gradul cel mai mare, fără umbră de sentiment de patrie sau naționalitate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lemne de Crăciun. Asta era tot. Cine apăsa și asuprea nu era regimul economic consuetudinar al țării, ci pătura de pungași țarigrădeni cari umpluseră țara cu miile și jefuiau lumea, mai ales de la 1808 - 1821, timpul în care s-a pripășit în țară părinții celor mai mulți dintre roșii. Se pretinde că la această invazie elementară trebuiau să reziste boierii și lipsa lor de rezistență e și cauza pentru care Tudor [î]i învinuiește. El [î]i face pururea pe greci tâlhari, pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
venetici nemernici să facă asemenea imputări nu se cuvine. De câte ori "Romînul" vorbește de fanarioți, de C. A. Rosetti vorbește, de Carada, de Pherekydes, de Fleva și de toată ortaua roșie, căci toți aceștia nu sunt decât fiii păturei de străini pripășită în țară între anii 1808 și 1821. Dar cestiunea aceasta nu suportă cadrul unui articol. E istoria epocei de tină și degradare a acestei țări, e timpul în care patria aceasta s-a schimbat în otel pentru tot soiul de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
producătoare este răul de căpetenie, care devine și mai grav prin împrejurarea că consumatorii improductivi sunt aproape toți străini. Fără îndoială toți liberali, căci liberi de a esploata vor să fie; fără îndoială egalitari, căci egali vor să fie, ei pripășiți de ieri alaltăieri, cu toți acei ale căror nume s' amestecă cu începuturile țării: Egali da! dar semenii noștri nu sunt, precum bine observă d. C. A. Rosetti. Așa de puțin încît e preferabil să fim tiranizați de un român
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a luat pânza de pe față? Dacă nu proclamăm republica la Ploiești și nu amenințăm cu asasinatul am dat ortul popei? Oare numai aceea se numește existență care se manifestă prin minciună și malonestitate, precum se manifestă existența voastră de străini pripășiți în Romînia? ["ÎNCĂ UN CUVÎNT ȘI ÎNCHEIEM. "] 2264 Încă un cuvânt și încheiem. Fără îndoială - din toate reiese aceasta - că d. Boerescu, preocupat pururea de specule de bursă, de înființări de Credite Mobiliare, de forma diferitelor decorații, de persoana sa
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
zic istoricii, îi moștenea calitățile), cu Gheorghe Duca, în timp ce acesta era mare vistier al soțului său, adică între 20 septembrie 1662 și 4 septembrie 1665 (de altfel, Dabija Vodă a fost cel care l-a înălțat în dregătorii pe grecul pripășit în Moldova 259. Voievodul, căruia îl plăcea să „bé vin mai mult din oală roșie decât din păhar de cristal” și se milostivea de săracii din preajmă („Acest domnu avè obicei, când șidè la masă și vidè niscaiva oameni săraci
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de dispreț pentru cei parveniți de curând în sânul protipendadei. Mizantrop și pătruns adânc de sentimentul orgoliului de castă, închinându-se doar înaintea evgheniei autentice, de a cărei decădere se arată întristat, S., impostorul, nutrește o ură înverșunată față de orice „pripășit” la Curte și cocoțat în ranguri înalte. Complexul vindicativ al arhondologului megaloman răbufnește aici, împotriva grecilor îndeosebi, în accente violente, într-un limbaj grosolan, inflamat în invective stereotipe. S. e un spirit închistat, înlănțuit în prejudecăți de clasă și de
SION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]