262 matches
-
în spatele unei neîmpliniri a voinței noastre românești și nu numai, stă un gând iudeo masonic, care prin mașinațiuni și aranjamente oficiale și tot felul de deturnări perverse zădărnicește împlinirea unor idealuri. Cu ce-l supăra pe tatăl lui Rozin, evreu pripășit în țara românească, ajuns în post de răspundere sanitară al unui oraș simbol, faptul că românii se bucurau, sărbătorindu-și armata victorioasă? Nu numai nouă ar trebui să ne dea de gândit acest lucru, ci mai degrabă evreilor. „Ce pizmăreț
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în cărți. Candele-n odaie. / Ciudate lampioane dintr-un Paris de Paie. / Ascultă la prânz, în cămășoi, / Cotele apelor Dunării, la postul doi»)”. (O dimineață în curte). Poemul este atât de „încăpător”, încât apare în el inclusiv un locatar japonez, „pripășit, cine știe cum, pe aici”. În universul liric dimovian, o toleranță neobișnuită e suverană. Împingând la extrem (ca și Marin Sorescu) tendința argheziană de a lărgi universul poeziei și totodată de a-i democratiza limbajul, poetul își deschide larg porțile fanteziei, lăsând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
din Alexandru Vlahuță 167 aceasta, i s-a dat un termen de 24 de ore primarului pentru ca „...prin curier special se va depune la Ocolul Silvic Bogdănița tabelul împreună cu banii și se va semna contractul”. c. Martirajul ciorilor și cărăbușilor-de-mai pripășiți prin comună Aceste echipe de inspectori formate de cele mai multe ori din doi responsabili, aveau în vedere toate aspectele edilitar-economice ce priveau o primărie comunală. Prin urmare, pretorul și inginerul agronom i au mai recomandat primarului Lăpușneanu următoarele: „...Tov. Primar va
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fondul „Comitetul Democratic Evreiesc Huși”. Prețioase informații referitoare la evrei am mai găsit, după o minuțioasă cercetare, și în fondul „Prefectura Județului Fălciu”. Pe baza documentelor descoperite în aceste trei fonduri, vom încerca reconstituirea unui fragment de istorie a evreilor pripășiți pe aceste locuri. a. Ajutoare bănești pentru evreii săraci dar și pentru...vagabonzi! O calitate deosebită a evreilor a fost aceea a întrajutorării reciproce, semn al unei puternice și aproape indestructibile solidarități. Am spus „aproape indestructibilă” deoarece, după cum se va
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ofițeraș anonim ci, de chiar tartorul de la București, stăpânul în fața căruia se închinau toate lichelele noastre comuniste oportuniste, generalul-locotenent Vladislav Vinogradov, cel care în acea perioadă ocupa importanta funcție de adjunct al șefului de Stat Major al Comisiei Aliate de Control pripășită cu acceptul necondiționat al anglo-americanilor în țara noastră pentru deplina prăbușire a economiei naționale! Iată ce chestiuni de confort propunea (ordona!) generalul rus când venea vorba de proprii subordonați: „În scopul de a se stabili o orânduială în chestiunea asigurărei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
an, suma de 100.000 de lei. Șoferul șefului C.Al.C. primise pe trei luni (nov., dec. 1944 și ian. 1945) suma de 120.000 de lei drept leafă iar diurna de deplasare ce o încasase un oarecare sovietic pripășit pe la Bârlad care se dusese la București „în interes de serviciu” mai adăugase suma de 16.705 lei la uriașul munte de bani pe care rușii ne siliseră să-i plătim, ÎN AFARA DESPĂGUBIRILOR DE RĂZBOI pe care începuserăm, deja, să
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
noi În lift, În mină; sau chiar o parte a piesei esențiale a unei corăbii, un fel de coloană vertebrală, chila. Dar și Natura o cunoaște, tot prin eufemisme, chiar În gura unui popor la care ea, pălăria, s’a pripășit recent. O pălărie umblă după Soare: inflorescența florii-soarelui. Iar animalele, și ele fără a fi prea multe, agreează pălăria sau căciula. Cucul, o floare, care poate fi Geranium phaeum, plină de esențe volatile, un neam al inului sau Campanula patula
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Își are originea În omătul care se topește câțiva pași mai Încolo. Și-mi aduc aminte de Creangă, un mare iubitor de pisici, și de jalea lui când a trebuit să-și părăsească obârșia din Munții Neamțului pentru a se pripăși În entropia șesului Bahluiului. Noroc de noi, turma lui de pisici... „Meridian“, 5 ianuarie 2001, ora 10,53 14. Lacul codrilor... Ce-ai cu mine, Moti, de-mi tragi gheruța pe spinare? Păi nu vezi că stai degeaba cu cartea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Donceff, despre acesta din urmă afirmându-se că "n-are nici un merit decât acela că e urât chiar de către conaționalii săi"3175. Atacurile cele mai dure erau îndreptate împotriva domnului I. C. Atanasiu, fost prefect al județului Tulcea, "de origine fanariotă, pripășit prin Galați și ridicat pe spinarea muncitorimii"3176. În primul discurs ținut în parlamentul României de către senatorul Constantin Pariano acesta aprecia că, prin acordarea dreptului de vot la alegerile legislative, "țara înfiindu-și peste 370 000 de suflete", acestea "au
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
se așezau de regulă În orașe și târguri, cât de agricultori. Activitatea lor nu mai era complementară, ci concurentă cu cea a țăranilor români. Nemulțumirea acestora din urmă s-a manifestat inclusiv În unele producții folclorice : Că jidanii și rutenii Pripășiți p-aici Zic că-s dânșii pământenii Iar că noi și moldovenii Suntem venetici <endnote id="(419, p. 34)"/>. Țăranii din Maramureș Își exprimau nemulțumirea cam În aceiași termeni : „În Săliștea numa rumâni o fost ; jizi n-o fo’ de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trimis cu ordin special pe front și mort într-o recunoaștere. Om sobru, energic și o minte foarte pătrunzătoare, făcuse o impresie foarte bună în cercurile politice și ar fi fost, probabil, un bun Ministru de Externe. Din nenorocire se pripășise la Berlin și un vechi agent al Siguranței (fost chiar agent pentru supravegherea lui Nae Ionescu), Terianu, care își îngăduia să poarte cămașa verde, fără ca nimeni să-l cunoască și deci să-l poată împiedica. Și câți dintre cei ce
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Cînd cresc paștele [păscuțele] frumoase, atunci ai să ai an bun. Dacă se culcă găinile devreme și se scoală tîrziu e semn că va fi belșug. Cînd găinile fac ouă cu două gălbănușe e semn de belșug. Cînd ți se pripășește vreo pasere străină prin curte, să n-o alungi sau s-o tai, căci e semn de belșug. Paserile și vitele ce le capeți de pomană să nu le înstrăinezi, căci ele-s aducătoare de belșug. Copiii care prind lesne
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
având în centru un ins torturat de iluzia feminității ideale. Există în nuvelistica lui Z. și narațiuni în notă umoristică: Petrică e, în povestirea omonimă, un tânăr mecena surprins într-o ambianță boemă, Furfanțo întrupează un italian bețiv și sentimental pripășit la un han din Târgoviște, iar În carantină relatează peripeții ale unor călători opriți la Predeal. În roman s-ar fi putut crede că Z. a debutat cu ghinion. În fața vieții le va stârni hazul lui B. Delavrancea și lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
induși în greșeală și puși să se roage la așa-zișii <sfinți> Vündün și Bruno. Populația aceea nici nu-și spune că ar fi vandană ci vündünă, dovedind, și în felul acesta, că în cele câteva veacuri de când s-a pripășit pe acele locuri n-a reușit să-și însușească măcar sunetul a!" În timpul acesta, la Catedrala Națională Sfinții Vündün și Bruno, Înalt Preasfinția Sa, Mitropolitul Bruno Slot, învăța mulțimea adunată în sfântul locaș că vandanii, conform ultimelor cercetări, nu vor
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
, Nicolae, spătarul (1636-1708), cărturar. Viața lui Nicolae, fiul lui Gavril - boier de mijloc, un venetic de altfel, macedoromân, se zice pripășit în Moldova, unde își agonisise o moșie la Milești, în ținutul Vasluiului -, a fost plină de „drumuri” făcute pe îndelete sau sub semnul precipitării. S-a numărat întâi printre elevii Colegiului de la „Trei Ierarhi”, înființat de Vasile Lupu, unde profesorii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
cu „așea“, „chestie“, „OK“. A fost la Oxford, cel puțin așa pretinde el, „așea“ pretinde el, dar niciodată nu am avut o părere prea bună despre ăștia cu studii în străinătate. Mi se par francezi, englezi de mâna a șaptea pripășiți p-acilea. Ăsta nu știa nici limba română. Vântură, glojgăie 1.000 de cuvinte inexpresive. Odată, când a scris pe tablă „obijnuințe“, am ieșit din sală. Un rahat Manole ăsta, oameni robot conformiști, care nu au o temă a lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
suspecte care îi cădeau la îndemână. Toată ziua, Samson "cel lacom" bea apă și spre seară primea ceai cu resturi de pâine. În curte lucra mai tot timpul la chirpici un ins tânăr, uriaș și mut, un om foarte pașnic, pripășit pe lângă Părintele Vania, care îl folosea "la orice", Costică. Părintele Vania era o namilă de om, slab, cu membrele lungi, cu o barbă lungă, tot timpul răvășită. Ceea ce mă făcea să-1 evit era duhoarea sa personală: gunoiul și chirpicii făceau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Despărțirile ratate sunt asemenea sinuciderilor ratate - adică jalnice! (De la Mihai citire.) Într-o seară, venind pe la noi acasă după ce nu mai fusese un timp destul de lung, Mihai a avut surpriza să găsească și un cățel - pui de grifon, ce se pripășise între timp. Îmi amintesc cu delicii de mutra pe care a făcut-o atunci când își dădu seama că pe cățel îl botezasem „țumpi“... Până la urmă, episodul „țumpi“ s-a încheiat cam așa: înnebunit de gelozia mea pe de-o parte
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
și de dans. Aveți amintiri plăcute legate de vreunul dintre ei? Deocamdată am aflat doar că profesoara de pian vă exaspera. A.R. Să-i luăm pe rând. Erau așa: domnul Ross, care studiase medicina la Paris și nu știu cum se pripășise la Roman, unde, neavând drept de liberă practică, dădea lecții de franceză. Venea pe urmă domnul Peters, care studiase și locuise în Anglia, și era fratele soției directorului belgian al fabricii de zahăr din Roman. (E foarte complicat, dar aș
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
celălalt, "fagărășan", chibzuit, abil, strâns la pungă, exact opusul celui dintâi. Doi oameni bine situați, după zeci de ani de muncă, erau și doi "făgărășeni", soț și soție, Sandu și C., "părinții adoptivi" ai tuturor românilor veniți în delegație sau pripășiți prin Chile. Niște oameni minunați cu care am rămas în legătură și azi, soția și C. acum la venerabila vârsta de 97 de ani având săptămânal "ședințe telefonice" interminabile, de mă întreb ce mai au să-și mai spună după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
créer un poncif! [...] RAMIRO ORTIZ ERA UN ITALIAN DIN ACEA NAȚIE MÂNDRĂ de odinioară, mediocrizată prin concursul fatal al istoriei și ajunsă la condiția, aș zice, de ovrei al Europei, așa cel puțin cum i am cunoscut [eu] pe cei pripășiți În țara noastră și greu asimilabili: practici, utilitariști, pozitivi, oportuniști, realiști ai celei mai crude realități, cea a lui Machiavelli și Guicciardini din Cinque cento; pe lângă asta, palavragii și știind să tacă, lacomi la câștig și parcimonioși, vicleni și temători
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tâmpla cu degetul. Dumnezeule! strigă Alexandru, eroic, și mușchii încordați se umflă sub cămașa nădușită, lipită pe trup. De m-aș întâlni în luptă, față-n față cu acest "Magnific"! I-aș arăta eu "Fatih-Fatih"! Un cetitor în stele, egipțian, pripășit la curtea padișahului, i-a prezis că zodiile, crugul vremii, conjuncția stelelor îi sunt favorabile, că lui îi e menit a cuceri Constantinopolul, apoi Roma Cetatea Eternă; după care, va subjuga Lumea și va face ca Semiluna să strălucească pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mână de oase arse. Leonardo da Vinci versus Savonarola. Când ducele Veneției m-a trimis cu un mesaj la Ștefan Vodă, m-am legat de țara asta, de oamenii ei ce m-au primit cu brațele deschise. Și m-am pripășit aici, în umbra Marelui Ștefan. Aici mi-am ales pământul din urmă... Unchiule, te-am ascultat și m-au trecut fiori, spune Alexandru ștergându-și cu palmele fruntea ce mustea de broboane. Atunci... atunci, cine o să salveze Europa, Creștinătatea? Au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cânta madrigale și de ce nu? vom face bal la castel... Visez la vremea când nu ne-om găsi singura bucurie tot sugând la zamă de strugure și-apoi să jucăm sârba-n bătătură... Gândiți-vă cât datorăm meșterilor greci pribegi pripășiți la noi ce ne-au dăruit o scânteie din arta și înțelepciunea lor de demult... Și noi vă mulțumim că ne-ați îmbrățișat cu dragoste și măcar o părticică din comorile Eladei și-au găsit mlădiță în pământul Moldovei ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
unchi. Fugeam de colo-colo, mă ascundeam, hăituit de mâna lungă a "prea iubitului meu unchi" ajuns domn al Moldovei care-mi voia capul: "puiul de năpârcă" era un pericol, își temea "scaunul". A năimit un ucigaș cu simbrie, un talian pripășit prin Moldova, să-mi facă de petrecanie printr-o măiastră lovitură de pumnal pe la spate: "Napolitana". De nu eram mai iute de mână... Sărmanu' talian hodinește în pământ transilvan... Țipătul miresei la nunta însângerată de la Răuseni și ochii lui taica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]