711 matches
-
nu era deloc săracă. La cele știute mai adaugă și - după cum spune „pisariul domnesc” - că mai este o „Carte de la Duca vodă, 7174 (1665) dechembrie 13, ca să aibă călugării de la Aron Vodă tot locul de pădure pin pregiurul prisăcii, care prisacă este în pădure la Hlincea” În „sărăcia” lor, călugării de la mănăstirea din łarină aveau și două dughene în Târgul Făinii, cumpărate de un oarecare Stati, dar fără încuviințarea egumenului mănăstirii. Constantin Cantemir voievod însă intervine și dă la 28 august
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
subscriu la părerea ta privind „sărăcia” mănăstirii Aroneanu. Ba, dimpotrivă, am să-ți spun că Mihai Racoviță voievod, prin ispisocul din 15 septembrie 1709 (7218), adaugă la „sărăcia” mănăstirii - cum îți place ție să spui - „O seliște ce se cheamă Prisăcile și Costiște dinspre apus, în țarina târgului”. Voievozii nu uitau să confirme pe lângă stăpânirea asupra averilor și stăpânirea „pe toți oamenii de lângă mănăstire, precum i-au stăpânit și mai înainte”. Un asemenea act întâlnim la 12 decembrie 1741(7250). Cum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
am de ce te contrazice. Dar despre o nouă danie pot spune că o „Diată grecească de la Mihail Paleologul, din 1609 april 8,...” scrie diacul domnesc „precum au dat danie la mănăstire Golâie viile lui de la Șorogari,... unde iaste grădină și prisacă cu 30 stupi”. Și mai departe, dintr-o copie de pe un uric dat de Gașpar Grațiani voievod la 12 aprilie 1620 (7128), tradus din sârbește, aflăm: „Pentru aceea noi, văzând precum au dat și au miluit,... Mărica, giupâneasa Chirițăi postelnic
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
rugătorilor noștri călugări de la sfânta mănăstire Golia din târgul Ieșii,... un sat, anume Tomeștii, care acest sat au fost domnesc și se află în ocolul târgului Iașii, cu locuri de mori mai sus de gura Bahluiului, și cu loc de prisăci”. Și uite-așa averea mănăstirii Golia se rotunjește încetîncet. Nu mai departe la 12 martie 1639 (7147), într-un rezumat al unui zapis de la Ionașco Cujbă biv vornic citim: „precum au dat danie, o falce de vie la Șorogari în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ținutului Roman, Avrămeni și Coiceni, din ținutul Iașilor, Căcăceni de la Soroca și apoi vii cât vezi cu ochii: patru fălci de vie la Cotnari, șase fălci de vie la Valea lui Ieremia de la Iași, 12 fălci de vie și o prisacă la Miroslava, patru fălci de vie la Huși și...” ce crede sfinția ta că a mai căpătat sfânta mănăstire? Apoi sfintei mănăstiri îi mai trebuia doar mână de lucru. Așa că patru sălașe de țigani robi nu strica. Așa este, sfințite
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Io Ghica (Gheorghe) vodă în anul 7168 (1659) septembrie 8”. Dar vin și mă întreb: cum putea „Drăgana, și feciorii... cu nepoții Neagului sulițașul” să dăruiască „sfintei mănăstiri ce se cheamă la Dealul Mare, în Codrul Iașilor... o moșie, o prisacă cu pomeți, cu heleșteu” la 18 ianuarie 1658 (7166)? Asta nu se putea întâmpla decât dacă înainte de mănăstirea ridicată de Iane Hadâmbul a existat o alta... Confirmarea o găsesc în scrierile lui Nicolae Iorga, marele istoric care în revista „Floarea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de atenția voievozilor moldoveni. Așa se face că la 23 martie 1659 (7167) Gheorghe Ghica voievod întărește mănăstirii Hlincea stăpânirea asupra satului Frățileni pe Prut, cu bălți de pește și cu vad de moară în apa Prutului, fânețe, loc de prisacă, șase fălci de vie și pe deasupra scutește 12 poslușnici de toate dările. Da’ ia ascultă tu cum spune chiar vodă: „Au venit înaintea noastră ... părinții și rugătorii noștri... de la sfânta mănăstire Hlincea, și ni s-au plâns cu mare jalobă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
sălașe de țigani și părți de loc în jurul mănăstirii cu 2 vaduri de mori în pârâul Miculinei, și 2 dugheni în târgul Iași și un loc de dughene,... satul Hlincea cu vecini și poslușnici... și vinăriciul de la Cetățuie și cu prisăci de albine în ținutul Iași... de asemenea, 16 poslușnici pentru că... fără oameni nu pot călugării viețui acolo din cauza tâlharilor răi”. Iată ce scrie, părinte, și grămăticul domnesc la „Vălet 7174 (1666) ghenarie 25”: „Un ispisoc de la Duca voievoda (Gheorghe) întărind
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
gândit... să o termin; și i-am dat și am miluit acea sfântă rugă și mănăstire a noastră,... cu două sate, anume: Pătrășcanii, în ținutul Tutova, cu curți și cu vaduri, și cu mori, și cu vecini și cu trei prisăci de albine și satul Rădăești cu vecini, în același ținut, și niște vii ce sânt la Nicoreștii de Jos, în ținutul Tecuci... Și iarăși am dat două roți de moară ce sânt la Stoești, în Gârla de sus a Putnei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
egumen de la mănăstirea Bârnova, ca să aibă a-și lua venitul de pe moșiile mănăstirii di pe Lunca Bârnovii: din Găureni, din Todirel, din Piciorul Lupului, din Ciurea, de pe Ciurbești... din țarini, din toate semănăturile, din fânațe, din pomeți, din vii, din prisăci cu stupi... și dintr-altele din toate, pe obicei, cum și din grădini cu legumi din care vor ave de vânzare... Și tot omul gospodar... să aibă a lucra mănăstirii... pe an acele 12 zile... cum și pentru crâșme, di
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mi-am luat la piele numai părul care ieșea de sub bonetă?...sîntem isterici și zbierăm? Conduși de un buchet verde de ofițeri, În mijlocul căruia Stancu ține să se vadă, roșu și ursuz ca un bujor, ca o mireasă din comuna Prisaca? Acum ne vezi? Iar eu strig, brusc, fluturînd mîna deasupra capului: La revedere, domnule locotenent Soare, ne-a făcut plăcere să vă cunoaștem! Început fierbinte și prăfuit de septembrie, ora douăsprezece, greierii țîrÎie uscat. Pe poarta de aur care nu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Țării Moldovei... văzând și socotind despre rândul mănăstirii numite Galata... că a căzut în mare slăbiciune și srăcie... (...) am dat-o și am închinat-o (...) cu tot ceea ce are sfânta mănăstire, cu sate, cu iazuri și mori, și vii și prisăci cu stupi și țigani, acolo unde se slăvește în lumea întreagă, la cetatea Ierusalimului...” În loc să-i pună pe cuvioșii călugări moldoveni la muncă, pentru a se întreține starea și nevoile mănăstirii, domnul găsește această soluție, foarte comodă, dar și profitabilă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mai înainte într-însa și am dat-o și am închinat-o și cu voia mai sus spuse doamne Maria, fiica răposatului Petru Șchiopu voievod, cu tot ceea ce are sfânta mănăstire, cu sate, cu iazuri, și mori, și vii, și prisăci cu stupi și țigani, acolo unde se slăvește în lumea întreagă, la cetatea Ierusalimului... unde este cârmuitor și purtător de grijă chir Theofan slăvitul și marele patriarh al Ierusalimului”. De aici înainte pornește “ucazul” despre care am pomenit: “De aceea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
sat din Golăești... cu vad de moară în Botna, și jumătate de sat din Botna,... a treia parte din Turcești... cu vad de moară în Bârlad, și satul Burnăreștii la Bâc... cu vad de moară în Bâc,... un loc de prisacă la Braniște cu livezi și cu loc de sednic pe Prut, și cu alt loc de prisacă care se numește Valea Cotocovii,... de asemeni un loc de case în târgul Iașilor, unde au fost casele răposatului pan Golăi logofăt, și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
parte din Turcești... cu vad de moară în Bârlad, și satul Burnăreștii la Bâc... cu vad de moară în Bâc,... un loc de prisacă la Braniște cu livezi și cu loc de sednic pe Prut, și cu alt loc de prisacă care se numește Valea Cotocovii,... de asemeni un loc de case în târgul Iașilor, unde au fost casele răposatului pan Golăi logofăt, și cu loc de dughene,... și cu un loc de povarne de bere în târgul Iașilor, și șase
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a “venit din Țara Leșească în al optul(ea) an”... și a “dat... svintei măn(ă)stiri Vatoped la Svânta Goră”: satul Voșca, în ținutul Sorocei, împreună cu soru-sa, do(a)mna Safta. Apoi satele: “Vasilcăul... și Cereșnovățul cu loc de prisacă, și cu fânețe, și cu pomeți și cu rediul Cereșnovățul”. La acestea se adaugă și “giumătate de sat de Stângăceni, ce să cheamă acmu Pohrebeni, pre Soloneț... și satul Movileni cu hălășteu, în ținutul Iașilor... și un hălășteu, în ținutul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Petru (Șchiopu) voievod, a mărturisit cu gura ei, de față, înaintea noastră și înaintea Sfatului nostru, câtă seamă de odăjdii și argintărie bisericească a fost. Alta, câte sate au fost ale sfintei mănăstiri, și mori, și iazuri, și vii și prisăci, s-au pustiit, și din averile și venitul care a fost al sfintei mănăstiri, de toate a sărăcit și nu ajunge de hrana călugărilor,... Al doilea, pentru că și călugării... nu aveau teamă de Dumnezeu,... ci au fost fără grijă și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
acelor călugări care locuiau mai înainte într-însa și am dat-o și am închinat-o și cu voia... doamnei Maria, fiica răposatului Petru voievod, cu tot ceea ce are sfânta mănăstire, cu sate, cu iazuri, și mori, și vii, și prisăci cu stupi și țigani, acolo unde se slăvește în lumea întreagă, la cetatea Ierusalimului... și unde este cârmuitor și purtător de grijă chir Theofan slăvitul și marele ptriarh al Ierusalimului”... ― Decăderea și sărăcirea mănăstirii Galata s-a produs doar în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pecete și fără mătasă... Drept aceea,... am dat sfintei mănăstiri Hlincea satul Frățileni de pe apa Prutului, în ținutul Iași, cu bălți de pește, și cu vad de moară în apa Prutului, și cu loc de fânațe, și cu locuri de prisăci și cu tot venitul... De asemenea,... dăm... niște vii cu șase fălci de vie în Dealul Domnesc din târgul Iașilor... Apoi,... am miluit sfânta noastră mănăstire Hlincea cu 12 poslușnici, ca să fie pe lângă... mănăstire, pentru că... se află lângă Codru și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
nu pot trăi călugării acolo... și acești poslușnici să fie în pace de darea mare sau mică... și angării ce sunt pe alți săraci în țara aceasta... Întru-același timp... am închinat această... mănăstire, cu tot ce are, moșii și vii, prisăci și stupi, țigani și cu tot venitul, la sfânta mănăstire ce se numește Vrieanu de la Rumeli”... ― Din nou o închinare “cu tot ce are” o mănăstire. ― Aș face o remarcă, părinte. ― S-o auzim . ― Din cele citite mai sus, se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Duca voievod la 8 aprilie 1669, când vodă întărește stăpânirea de către mănăstirea Sfânta Vineri, ctitorie a lui Nestor Ureche, mare vornic (demolată în 1895), nu mai puțin de nouă sate, cu tot avutul lor: vii, livezi, vaduri de moară, heleștee, prisăci, vecini, poslușnici. Aceleași drepturi le acordă și “altei mănăstiri, din jos de Galata”, ctitorie a hatmanului Melentie Balica, asupra a nouă sate. Le dă și vreo cincizeci de țigani robi, fără a arăta, însă, numărul lor pentru fiecare mănăstire. “Așijderea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
al nostru” că “am dat... rugătorilor noștri călugări de la sfânta monastire Golia din târgul Ieșii, ce este metoh,... marei Lavre, numite Vatoped, cu un sat, anume Tomeștii,... cu locuri de mori mai sus de gura Bahluiului, și cu loc de prisăci ca să fie... sfintelor monastiri cu toate veniturile lui”. ― Uite că și Gașpar Grațiani voievod, la 12 aprilie 1620, întărește mănăstirii Golia, închinată mănăstirii Vatoped de la Sfântul Munte, stăpânirea asupra unor sate date de “Mărica giupâneasa răp(osatului) Chiriță post(elnic
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
o vie... la Galați,... și o pivniță cu casă,... înlăuntrul Iașilor, și 200 de oi și douăzeci de iepe cu armăsari, și un cal de călărie, și douăzeci de vaci, și doisprezece boi, și douăzeci vieri, și nouăzeci mătci cu prisacă... toate aceste sate,... cu tot venitul... să fie sfintei mănăstiri danie și milostenie”. ― Altfel spus, o biserică ale cărei ziduri încă nu erau uscate, au declarat-o mănăstire, au făcut-o putred de bogată și au închinat-o la mănăstirea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Copou (mănăstirea Sfântul Atanasie) epitropul de la m(ă)n(ă)stirea ce se numește Xiropotamo, de la Sveta Gora... și au pârât de faț(ă) pre egumenul Hrisanthu și pre călugării de Sfetii Ioan Zlataust, din Iași, pentru moșiil(e) de la Prisăci și pentru vinăriciul din Dealul Brândzii de la Bucium și pentru Poiana lui Țigan și cu alte poieni din Codrii Ieșilor”... Ei susțineau că aceste moșii au fost ale mănăstirii lui Păun vameșul. După ce, însă, mănăstirea s-a risipit, iar călugării
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a dat mănăstirii Sfântul Ioan Zlataust. Au mai arătat și alte dovezi. Atunci “Iezechiil egumănul scos-au o diată de la Păun vameșul și cu alte zapise, scriindu pentru moșiil(e) câte au dat la mănăstirea sa și niște case de la Prisăci... Și au mai arătat și alte drese și zapise pe poieni din Codrii Ieșilor... și de la părintele Ghedeon mitropolitul Țării Moldovei,... precum iaste acea mănăstire, a lui Păun, stavropighion, închinată la Xiropotamo”... S-a dovedit că moșiile sunt ale mănăstirii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]