3,441 matches
-
României (reparație echitabilă) citată mai sus, §§ 22 și 23]. 40. Într-adevăr, noua lege califică drept abuzive naționalizările efectuate de regimul comunist și prevede obligația de restituire în natură a bunului scos din patrimoniul unei persoane în urma unei astfel de privări. În caz de imposibilitate de restituire, cum ar fi, de exemplu, din cauza înstrăinării prin vânzare a bunului către un terț de bună-credință, legea acordă o despăgubire egală cu valoarea comercială a bunului în momentul acordării (titlul I secțiunea I art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198551_a_199880]
-
33 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 63 din 6 septembrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 20 septembrie 2006. a) au trecut 6 luni de la data executării pedepsei amenzii sau a pedepsei în regim de privare de libertate ori la locul de muncă; ... b) a trecut un an de la data grațierii pedepsei sau a rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere; ... ---------- Lit. b) a alin. (1) al art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146978_a_148307]
-
și 7 din Legea nr. 302/2004 , se duce la îndeplinire potrivit dreptului procesual intern român, cu condiția respectării preeminenței dreptului internațional, interesând cu precădere cooperarea judiciară internațională în materie penală. Așa fiind, nu poate fi pus semnul egalității între privarea de libertate dispusă ca urmare a emiterii unui mandat european de arestare și cea dispusă ca urmare a emiterii unui mandat de arestare preventivă emis de judecătorul român în condițiile Codului de procedură penală. De asemenea, nu poate fi primită
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198114_a_199443]
-
pentru persoanele care au suferit condamnări cu caracter politic sau măsuri administrative asimilate acestora, întrucât se produce o inechitate socială a reparației acordate cu titlu de prejudiciu moral în cadrul aceleiași categorii de beneficiari, în egală măsură având impact moral incontestabil "privarea de libertate în locuri de detenție sau pentru efectuarea de cercetări; internarea în spitale de psihiatrie; stabilirea de domiciliu obligatoriu; strămutarea într-o altă localitate; deportarea în străinătate, după 23 august 1944, pentru motive politice; exmatricularea din școli, licee și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228567_a_229896]
-
cauze care ridicau probleme similare cu cele din speța de față, în care a constatat încălcarea art. 6 § 1 din Convenție și a art. 1 din Protocolul nr. 1, din cauza rejudecării soluției date în mod definitiv unui litigiu și a privării reclamanților de bunurile de care beneficiau la finalul procedurii, ca urmare a unui recurs în anulare (a se vedea, printre altele, Brumărescu, citată anterior, paragrafele 61, 77 și 80, SC Mașinexportimport Industrial Group SA, citată anterior, paragrafele 32 și 46-47
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211673_a_213002]
-
ce trebuie păstrat între protecția proprietății și cerințele interesului general, iar lipsa totală a despăgubirilor impune o sarcină disproporționată și excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate. În ceea ce privește încălcarea dispozițiilor art. 53 din Constituție, autorul consideră că, în condițiile în care privarea de proprietate impune statului obligația de a-l despăgubi pe proprietar, imposibilitatea de a obține, fie și o despăgubire parțială, dar adecvată, constituie o rupere a echilibrului între necesitatea protecției dreptului de proprietate și exigențele de ordin general. Tribunalul Alba
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236124_a_237453]
-
36 și 37). 28. Curtea reamintește că a statuat deja că vânzarea de către stat a bunului altcuiva către terți, chiar dacă este anterioară confirmării definitive în justiție a dreptului de proprietate al altcuiva și chiar dacă terții erau de bună-credință, reprezintă o privare de bunuri. O astfel de privare, combinată cu lipsa totală de despăgubire, este contrară art. 1 din Protocolul nr. 1 (Străin, menționată mai sus, §§ 39, 43 și 59). 29. Pe deasupra, Curtea a mai constatat într-o altă cauză că statul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227778_a_229107]
-
că a statuat deja că vânzarea de către stat a bunului altcuiva către terți, chiar dacă este anterioară confirmării definitive în justiție a dreptului de proprietate al altcuiva și chiar dacă terții erau de bună-credință, reprezintă o privare de bunuri. O astfel de privare, combinată cu lipsa totală de despăgubire, este contrară art. 1 din Protocolul nr. 1 (Străin, menționată mai sus, §§ 39, 43 și 59). 29. Pe deasupra, Curtea a mai constatat într-o altă cauză că statul își încălcase obligația pozitivă de a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227778_a_229107]
-
confiscării, precum și lipsa unui titlu deținut de stat. 31. Curtea observă că vânzarea bunului reclamantului în temeiul Legii nr. 112/1995 îl împiedică să își exercite dreptul de proprietate și că nu i-a fost acordată nicio despăgubire pentru această privare. 32. Curtea mai observă că cererea reclamantului, depusă în aplicarea Legii nr. 10/2001 , modificată prin Legea nr. 247/2005 , a fost respinsă ca tardivă. În orice caz, Curtea observă că Proprietatea nu funcționează în prezent într-un mod susceptibil
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227778_a_229107]
-
intrată în vigoare la data de 19 iulie 2005, aplică principiile exprimate în jurisprudența internațională, judiciară sau arbitrală, referitoare la reparațiile datorate în caz de acte ilicite și confirmate în mod constant chiar de Curte în jurisprudența sa referitoare la privările ilegale sau de facto [Papamichalopoulos împotriva Greciei (reparație echitabilă), Hotărârea din 31 octombrie 1995, seria A nr. 330-B, p. 59-61, §§ 36-39, Zubani împotriva Italiei, Hotărârea din 7 august 1996, Culegere de hotărâri și decizii 1996-IV, p. 1078, § 49, și Brumărescu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227778_a_229107]
-
împotriva României (reparație echitabilă), menționată mai sus, §§ 22 și 23]. 43. Într-adevăr, noua lege califică drept abuzive naționalizările operate de regimul comunist și prevede obligația de restituire a unui bun scos din patrimoniul unei persoane în urma unei astfel de privări. În cazul în care restituirea este imposibilă, de exemplu din cauza vânzării bunului către un terț de bună-credință, legea acordă o despăgubire egală cu valoarea de piață a bunului în momentul acordării (titlul I secțiunea I art. 1, 16 și 43
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227778_a_229107]
-
000 EUR. 46. Pe deasupra, Curtea consideră că evenimentele în cauză au adus grave atingeri dreptului reclamantului la respectarea bunului său, pentru care suma de 5.000 EUR reprezintă o reparație echitabilă a prejudiciului moral suferit. 47. În ceea ce privește sumele solicitate pentru privarea de proprietate suferită, Curtea nu poate specula cu privire la posibilitatea și randamentul unei închirieri a apartamentului în discuție (Buzatu împotriva României, nr. 34.642/97, § 18, 27 ianuarie 2005). B. Cheltuieli de judecată 48. În ceea ce privește cheltuielile de judecată, reclamantul solicită suma
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227778_a_229107]
-
care păcătuiește nu se simte bine singur și în aceste condiții vrea să-i atragă și pe alții în păcat și patimă, ca un fel de justificare și pretext pentru conștiița lui ce îl mustră. - Cum ați resimțit în închisoare privarea și lipsirea de libertate? - Trebuie subliniată și susținută realitatea că adevăratul om liber este acela pe care îl eliberează Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Deoarece libertatea fizică, exterioară, nu contează; nu poți (re)simți această libertate exterioară, dacă nu
DESPRE ADEVARATA RUGACIUNE, CARE NU TREBUIE SA SE SFARSEASCA NICIODATA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_adevarata_rugaciune_care_nu_trebuie_sa_se_sfarseasca_niciodata.html [Corola-blog/BlogPost/350477_a_351806]
-
a individului planetar din orice loc s-ar afla acesta (pentru ei, pentru securisto-masoni, cipul va fi unul, bineînțeles, preferențial). Consider că este de preferat, în acest caz, singură moartea persoanei ca măsură exactă a demnității unei Ființe umane decât privarea sa totală de propria-i libertate caracteristică. Este adevărat, mi-aș fi dorit să trăiesc într-un alt fel de lume, într-un orizont de timp dominat de o alt mod de a trăi și de un alt sistem axiologic
DICTATURA OCULTĂ CU CIP PREFERENŢIAL A LUMII CONTEMPORANE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_dictatura_oculta_cu_ci_magdalena_albu_1340107192.html [Corola-blog/BlogPost/359719_a_361048]
-
17 dec. n. trad.) a adus prima mențiune a cazului în presa serioasă. Ziarul local Frida a raportat faptul că cei doi părinți riscă șase ani în închisoare pentru încălcarea legii care acoperă „abuzuri în sânul familiei” pentru: „amenințări, coerciție, privare de libertate, violență sau alte încălcări”. Și mai clar: părinții sunt acuzați de violență împotriva propriilor copii. Hanne Sæbø, din partea Biroului Prefectului provinciei Sogn og Fjordane, declară pentru Frida că, în legislația Serviciului de Protecție a Copilului, nu există bază
„Nu confundați Norvegia cu Statul Islamic”. Cazul Bodnariu, explicat de un român care trăiește de 8 ani în Norvegia by https://republica.ro/znu-confundac-i-norvegia-cu-statul-islamic-cazul-bodnariu-explicat-de-un-roman-care-traiec-te-de-8-ani [Corola-blog/BlogPost/338156_a_339485]
-
constrângere, de umilire, de depersonalizare, de lepădare de sine și de valori”. Domnul Nicolae Purcărea prezintă cele două fețe ale medaliei acestei reeducări: pe de o parte, se organizează conferințe, se vizionează filme, se citesc ziare; reversul acesteia: izolarea, zarca, privarea de medicamente etc. Ca unul trecut prin aceste ispitiri ale lui satan, pe care nu le-a primit, domnul Purcărea nu judecă pe nimeni, considerând că declarațiile publice din timpul reeducării nu au nicio valoare, atâta timp cât au fost smulse prin
RECENZIE – NICOLAE PURCĂREA, “URLĂ HAITA”, EDITURA FUNDAŢIA “SFINŢII ÎNCHISORILOR”, BUCUREŞTI, 2012, 287 PAGINI. ISBN: 978-973-0-13962-4 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_nicolae_purcarea_stelian_gombos_1362657099.html [Corola-blog/BlogPost/345609_a_346938]
-
cu a moralității, desprinzându-se multe lucruri pilduitoare, de bun simț și conduită a personajelor. Acțiunea se petrece la granița dintre cele două secole: XX și XXI, personajele trecând prin era comunistă, când, datorită regimului ( a frustrărilor și a multor privări de libertate, nerealizărilor în carieră, a teroarei și a fricii), mulți români luau drumul occidentului, riscându-și chiar viața, lăsând în urmă repercusiuni asupra membrilor de familie. Îl felicit pe autor pentru acest roman și așteptăm, așa cum a promis, un
PERSONAJELE DIN PLANURILE PARALELE ALE ROMANULUI „UMBRA ÎN UNIFORMĂ” DE DUMITRU DĂNĂILĂ. de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1443862410.html [Corola-blog/BlogPost/344413_a_345742]
-
dintre ei sunt principalele caracteristici care le observi imediat. Steagotipia, în ciuda aspectului ei inestetic, este o adaptare perfectă la traiul fără apă. Ea înseamnă acumularea de grăsime pe fese și pântec, pentru păstrarea echilibrului de apă și sare în cazul privării de apă pe perioade îndelungate. După câte precizează savantul rus A.D. Slonin, aceasta adaptare își are sinonimul în cocoașa de cămilă din lumea animală. Mandics Gyorgy considera că „această adaptare fiziologică a permis expansiunea boșimanilor în dauna altor grupuri de
LUMEA PIERDUTĂ A IDENTITĂŢII NOASTRE: BOŞIMANII – CEI MAI VECHI OAMENI DE PE PĂMÂNT de DORU SICOE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_lumea_pierduta_a_doru_sicoe_1386991789.html [Corola-blog/BlogPost/350863_a_352192]
-
alin. (3) referitor la expropriere și în art. 44 alin. (4) privind naționalizarea sau orice alte măsuri privind trecerea silită în proprietatea publică a unor bunuri. Astfel, dispozițiile art. 44 alin. (3) din Constituție reglementează exproprierea, ca un mod de privare de proprietate pentru cauză de utilitate publică, care trebuie să fie stabilită potrivit legii, cu plata unei despăgubiri juste și prealabile. Așadar, de esența exproprierii, ca operațiune juridică, este existența unei lucrări de utilitate publică, declarată potrivit legii, precum și plata
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243675_a_245004]
-
bunuri (spre exemplu, confiscări), însă în mod circumstanțiat, și anume doar dacă astfel de măsuri sunt dispuse exclusiv pe baza unor criterii discriminatorii, enumerate în mod exemplificativ, cum ar fi apartenența socială, etnică, religioasă sau politică. Prin urmare, măsurile de privare de proprietate reglementate în acest alineat sunt caracterizate de lipsa unei despăgubiri. Aceasta este și rațiunea pentru care legiuitorul constituant le-a reglementat în mod distinct față de expropriere. Din interpretarea sistematică a celor două norme constituționale, respectiv art. 44 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243675_a_245004]
-
unei despăgubiri. Aceasta este și rațiunea pentru care legiuitorul constituant le-a reglementat în mod distinct față de expropriere. Din interpretarea sistematică a celor două norme constituționale, respectiv art. 44 alin. (3) și art. 44 alin. (4), referitoare la măsuri de privare de proprietate, printr-un act al puterii publice, rezultă că există o diferență specifică între expropriere, pe de o parte, și naționalizare și alte măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietatea publică, pe de altă parte. Astfel, instituția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243675_a_245004]
-
de către autoritatea publică beneficiară a lucrării de utilitate publică, care are calitatea de expropriator. Spre deosebire de expropriere, măsurile de trecere silită a unui bun proprietate privată în proprietatea publică, la care se referă art. 44 alin. (4) din Constituție presupun o privare de proprietate aproape instantanee și au natura juridică a unei sancțiuni. Rezultă că, în viziunea legiuitorului constituant, există o diferență de natură juridică între cele două categorii de măsuri de privare de proprietate la care se referă dispozițiile art. 44
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243675_a_245004]
-
referă art. 44 alin. (4) din Constituție presupun o privare de proprietate aproape instantanee și au natura juridică a unei sancțiuni. Rezultă că, în viziunea legiuitorului constituant, există o diferență de natură juridică între cele două categorii de măsuri de privare de proprietate la care se referă dispozițiile art. 44 alin. (3) și (4), diferență ce rezultă și din reglementarea lor distinctă. De altfel, din interpretarea gramaticală a textului constituțional, respectiv art. 44 alin. (4), rezultă că naționalizarea este caracterizată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243675_a_245004]
-
libertății de voință a titularului dreptului de proprietate privată asupra bunului supus exproprierii, însă acest caracter este atenuat prin acțiunea conjugată a tuturor actelor și faptelor juridice realizate în cursul acestei proceduri, în lipsa cărora finalitatea exproprierii, constând în principal în privarea de proprietate, nu s-ar realiza. Pe de altă parte, dispozițiile art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală interzic reglementarea, pe calea unei ordonanțe de urgență, a unor măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică, fără a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243675_a_245004]
-
silită a unor bunuri în proprietate publică, la care fac referire prevederile art. 44 alin. (4) din Legea fundamentală, fără a include în sfera acestor măsuri și exproprierea. Acest lucru este demonstrat și de faptul că exproprierea, ca măsură de privare de proprietate, este reglementată în mod distinct de naționalizare și orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri. De asemenea, autorii excepției susțin că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2009 contravine principiului constituțional al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243675_a_245004]