10,069 matches
-
sau care ar fi putut fi contestate, conform prevederilor art. 204-206 din Codul de procedură penală. De asemenea, aceasta presupune obligația instanței de judecată care se pronunță prin hotărâre definitivă asupra cauzei de a stabili caracterul nelegal al măsurilor preventive privative de libertate. ... 16. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
ale art. 539 alin. (2) și ale art. 541 alin. (2) din Codul de procedură penală. Textele de lege criticate au următorul cuprins: – Art. 538 alin. (1): „Persoana care a fost condamnată definitiv, indiferent dacă pedeapsa aplicată sau măsura educativă privativă de libertate a fost sau nu pusă în executare, are dreptul la repararea de către stat a pagubei suferite în cazul în care, în urma rejudecării cauzei, după anularea sau desființarea hotărârii de condamnare pentru un fapt nou sau recent
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
decât în cazurile și condițiile prevăzute de lege. Prin urmare, întrucât libertatea individuală nu are un caracter absolut, textul constituțional consacră siguranța persoanei, noțiune ce exprimă ansamblul garanțiilor care protejează persoana aflată în situațiile în care autoritățile statului dispun măsuri privative de libertate, astfel încât limitarea acestei libertăți să se facă numai atunci când este necesar, cu respectarea strictă a condițiilor prevăzute de lege. Curtea a reținut că limitele libertății individuale sunt menționate expres chiar în textul Constituției, respectiv prin dispozițiile
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
drept trebuie să dispună de un mecanism normativ apt să definească atât aspectul pozitiv, prin indicarea a ceea ce este circumscris conținutului său, cât și pe cel negativ al dreptului, prin indicarea limitelor/condiționărilor care se impun. ... 25. Or, măsurile preventive privative de libertate luate în cursul procesului penal reprezintă o limitare severă/majoră a libertății individuale a persoanei. Chiar dacă textul constituțional permite limitarea libertății individuale în scopul bunei desfășurări a procesului penal, nu înseamnă că, indiferent de rezultatul acestui proces, atingerea
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
raportat la libertatea individuală, Curtea a reținut că devine axiomatic faptul că, dacă s-a făcut dreptate pe fondul acuzației în materie penală, fiind constatată netemeinicia sa, efectele actului de dreptate în mod inevitabil se repercutează și asupra măsurilor preventive privative de libertate luate în cursul procesului penal, ceea ce implică necesitatea existenței unui remediu judiciar de natură a corecta suferința expiată. ... 29. Curtea a constatat, astfel, că statul este obligat să recunoască și să garanteze dreptul la despăgubiri ca urmare
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
constatat, astfel, că statul este obligat să recunoască și să garanteze dreptul la despăgubiri ca urmare a unei privări de libertate dispuse în cursul procesului penal, indiferent de temeiul generator al răspunderii sale, respectiv caracterul nedrept sau nelegal al măsurii privative de libertate. Orice diferențiere sub acest aspect nu este decât una artificială, care în final neagă dreptul persoanei vătămate la repararea pagubei suferite ca urmare a unei disfuncții de orice natură a sistemului judiciar. Evident, această răspundere poate fi limitată
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
valoare supremă a statului - și art. 23 alin. (1) din Constituție trebuie privite în mod coroborat, fiind intrinsec legate între ele. Aceste dispoziții constituționale reprezintă temeiul pentru justificarea răspunderii delictuale a statului pentru prejudiciul cauzat persoanei supuse unei măsuri preventive privative de libertate. Totodată, având în vedere obligația statului de a valoriza dreptatea, Curtea a constatat că încălcarea inviolabilității libertății individuale în ipoteza normei examinate constituie o eroare judiciară în sensul art. 52 alin. (3) teza întâi din Constituție. ... 31. În
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
DECIZIA nr. 177 din 31 martie 2022 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (16) și ale art. 56 alin. (12) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal EMITENT CURTEA CONSTITUȚIONALĂ Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 25 mai 2022 Valer Dorneanu - președinte Cristian Deliorga - judecător Marian Enache - judecător Daniel Marius Morar - judecător Mona-Maria Pivniceru - judecător Gheorghe
DECIZIA nr. 177 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255690]
-
delegat Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Irina-Ioana Kuglay. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (16) și ale art. 56 alin. (12) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Răzvan Dimoftache în Dosarul nr. 7.260/256/2019 al Judecătoriei Medgidia. Cauza formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 37D/2020. ... 2. La apelul nominal este prezent autorul excepției. Procedura de
DECIZIA nr. 177 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255690]
-
cuvântul autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, arătând, în esență, că prin prezentarea selectivă în fața instanței permisă de textul criticat se creează o situație discriminatorie între persoanele private de libertate și cele care nu sunt în executarea unei pedepse privative de libertate. Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în sensul că persoanele private de libertate au posibilități reduse de apărare față de cele care nu sunt private de libertate. Se încalcă prevederile art. 16 și 21 din Constituție
DECIZIA nr. 177 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255690]
-
a Drepturilor Omului. ... 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că nu există identitate de situații între persoana acuzată și drepturile acesteia în procesul penal și persoana aflată în executarea unei pedepse privative de libertate. Între persoanele aflate în aceeași situație juridică, adică judecate definitiv și aflate în executarea pedepselor, legea nu face nicio distincție. De asemenea, organizarea procedurilor în faza de executare a pedepselor nu se supune art. 6 din Convenția pentru
DECIZIA nr. 177 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255690]
-
14 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 7.260/256/2019, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (16) și ale art. 56 alin. (12) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Răzvan Dimoftache într-o contestație împotriva încheierii pronunțate de judecătorul de supraveghere a privării de libertate. ... 7. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că
DECIZIA nr. 177 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255690]
-
10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 39 alin. (16) și ale art. 56 alin. (12) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, care au următorul conținut: – Art. 39 alin. (16): „Persoana condamnată este adusă la judecată doar la
DECIZIA nr. 177 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255690]
-
că prevederile art. 39 și 56 din Legea nr. 254/2013 se circumscriu celei de-a patra faze a procesului penal, și anume fazei de executare. Art. 39 din lege reglementează atât cu privire la stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, la plângerea depusă de persoana condamnată la judecătorul de supraveghere a privării de libertate împotriva deciziei comisiei pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, cât și cu privire la contestația formulată de
DECIZIA nr. 177 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255690]
-
atât cu privire la stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, la plângerea depusă de persoana condamnată la judecătorul de supraveghere a privării de libertate împotriva deciziei comisiei pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, cât și cu privire la contestația formulată de persoana condamnată sau de administrația penitenciarului, pe rolul judecătoriei în a cărei circumscripție se află penitenciarul, împotriva încheierii prin care judecătorul de supraveghere a privării de libertate a soluționat plângerea
DECIZIA nr. 177 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255690]
-
rolul judecătoriei în a cărei circumscripție se află penitenciarul, împotriva încheierii prin care judecătorul de supraveghere a privării de libertate a soluționat plângerea. Totodată, art. 56 din aceeași lege normează atât cu privire la exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, la plângerea ce poate fi formulată de către acestea împotriva măsurilor referitoare la exercitarea drepturilor reglementate prin Legea nr. 254/2013, luate de către administrația penitenciarului, cât și cu privire la contestația ce se poate formula împotriva încheierii judecătorului
DECIZIA nr. 177 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255690]
-
Partea I, nr. 627 din data de 2 august 2017, prin care Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 alin. (12) și ale art. 39 alin. (16) din Legea nr. 254/2013 [privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal] (a se vedea paragrafele 14-18), precum și, cât privește art. 39 alin. (16) din Legea nr. 254/2013, pronunțarea Deciziei nr. 107 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 177 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255690]
-
ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Răzvan Dimoftache în Dosarul nr. 7.260/256/2019 al Judecătoriei Medgidia și constată că dispozițiile art. 39 alin. (16) și ale art. 56 alin. (12) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Medgidia și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din
DECIZIA nr. 177 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255690]
-
unei măsuri preventive cu o altă măsură preventivă; ... c) părăsirea teritoriului național de către persoana supravegheată, în condițiile prevăzute la art. 9 ; ... d) perioada în care persoana supravegheată execută pedeapsa închisorii, măsura arestului preventiv, a reținerii sau o pedeapsă/măsură educativă privativă de libertate; ... e) atunci când organul judiciar competent, informat de către organul de supraveghere pentru a dispune potrivit art. 8 alin. (3) din Legea nr. 146/2021, cu modificările și completările ulterioare, încuviințează demontarea în cazul controlului judiciar, controlului judiciar pe
HOTĂRÂRE nr. 1.025 din 10 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258476]
-
praxisul medicului de familie pe lista căruia sunt înscris(ă) [ ] • mi-am schimbat domiciliul din localitatea ..................................., [ ] județul ........, în localitatea ........, județul ................. • a survenit încetarea arestului preventiv [ ] • a survenit înlocuirea arestului preventiv [ ] cu arest la domiciliu sau control judiciar • a survenit încetarea pedepsei privative de libertate [ ] • mă aflu în perioada de amânare sau de întrerupere a executării unei pedepse privative de libertate [ ] • mă aflu în arest la domiciliu [ ] • situație generată de specificul activității personalului din sistemul apărării, ordinii publice, siguranței naționale și autorității judecătorești
ORDIN nr. 2.861/789/2022 () [Corola-llms4eu/Law/259877]
-
cu furnizorii de servicii medicale din cadrul sistemului apărării, ordinii publice, siguranței naționale și autorității judecătorești [ ] ... Anexez prezentei cereri documentele justificative care atestă schimbarea domiciliului, încetarea arestului preventiv, înlocuirea arestului preventiv cu arest la domiciliu sau control judiciar, încetarea/întreruperea pedepsei privative de libertate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Răspund de exactitatea datelor cuprinse în prezenta cerere, pe care o semnez. Data: ............../.............../ Semnătura: ............ *) Se completează cu datele unității sanitare în care își desfășoară activitatea medicul de familie pe lista căruia
ORDIN nr. 2.861/789/2022 () [Corola-llms4eu/Law/259877]
-
Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 2.078/2022, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC Doamna Doina Monica Nemet, judecător la Judecătoria Bistrița, desemnată în calitate de judecător titular pentru executarea atribuțiilor de supraveghere a executării pedepselor și a măsurilor privative de libertate la Penitenciarul Bistrița, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS București, 5 octombrie 2022. Nr. 1.177. -----
DECRET nr. 1.177 din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259900]
-
nu poate dispune o altă măsură preventivă decât arestarea provizorie. Astfel, dispozițiile legale criticate nu permit judecătorului să analizeze dacă pentru atingerea scopului urmărit, respectiv împiedicarea sustragerii persoanei extrădabile de la extrădare, nu ar fi suficientă o altă măsură preventivă, privativă sau neprivativă de libertate. ... 20. Se menționează că situațiile persoanelor cu privire la care se solicită extrădarea sunt diferite, faptele săvârșite de acestea neavând aceeași gravitate, motiv pentru care judecătorul trebuie să aibă posibilitatea de a dispune o măsură preventivă
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]
-
mai blânde înainte de a recurge la încarcerare. ... 22. Se susține că aceste principii, consacrate la nivel european, au fost preluate în cuprinsul Codului de procedură penală, care arată, în mod clar, la art. 9 alin. (2), că orice măsură privativă sau restrictivă de libertate se dispune în mod excepțional și doar în cazurile și în condițiile prevăzute de lege. De asemenea, Codul de procedură penală prevede că orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]
-
se organizează și funcționează în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, cu excepția cazurilor în care persoana se află în executarea unei pedepse într-un penitenciar din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor. Dispozițiile Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. (5) În cursul soluționării cererii de extrădare, instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, necesitatea menținerii
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]