1,056 matches
-
Huntington și alții. Evident, realitatea empirică era net mai complexă. Căci dacă muncitorii români emigrați ilegal în Italia, Germania, Israel și Franța puteau să se integreze fără probleme în economia capitalistă a acestor țări, managerii români ai fostelor întreprinderi socialiste, privatizate sau nu, păreau incapabili să facă același lucru. Iar în vreme ce emigranții dovedeau că ideologia teoretizată a „mentalităților” nu face doi bani, managerii continuau să dovedească faptul că cealaltă paradigmă, a „naturii umane” capitaliste, are aceeași valoarea explicativă scăzută. Pentru a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
comunismului, FPS privatizase doar 7,5% din totalul capitalului social aflat în administrarea sa (Guvernul României, 2004); iar dacă ținem cont de faptul că acest 7,5% se afla distribuit în nu mai puțin de 2.726 de societăți comerciale privatizate, este limpede că, în această perioadă, România privatizează la nivelul micului capital. De altfel, din aceste 2.726 de societăți, trei sferturi sunt mici. Asta nu înseamnă că, în acești primi ani - ai dominației politice a stângii (FSN, FDSN, PDSR
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
foarte mari. În primul rând, îl construiește instituțional; în al doilea rând, și social, „incubând” în interiorul societății socialiste noua clasă a capitaliștilor români. Primul val al noii structuri sociale a postcomunismului s-a format având ca bază piața liberalizată și privatizată a consumului populației. Aici a apărut noua clasă de întreprinzători privați și noua pătură de nouveau riches. Dar capitalismul și capitaliștii s-au născut în interiorul economiei socialiste a postcomunismului. Primii ani ai postcomunismului românesc nu au fost dominați de privatizarea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de cinci ori mai mult (36,7%). Iar privatizarea nu doar se accelerează, ci se și ieftinește. Până în 1996, FPS încasase în medie venituri din privatizare în valoare de 118,4 milioane de dolari pentru fiecare 1% din capitalul social privatizat. Și privatizase mai ales întreprinderi mici. În următorii patru ani, valoarea a 1% din capitalul social privatizat de FPS scade, la 97 milioane de dolari în 1998, la 38 milioane în 1999 și ajunge la numai 17,6 milioane în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cu pondere sporită a științelor umanistice și a științelor economice. Existau În Rusia, la Începutul lui 1994, 184 de școli superioare particulare, reprezentând 25% din ansamblul universităților. Numai 141 dintre ele erau recunoscute de stat. Marea majoritate a școlilor superioare privatizate erau specializate, 90% dintre ele propunând o pregătire În științele umanistice În sens larg. Jumătate din ele pregăteau În economia Întreprinderii sau În științele economice. Dacă disciplinele tehnice continuau să dețină majoritatea - 37,2% dintre studenți urmând o facultate sau
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fost cazul patriarhului). Augustin Buzura, romancier critic, a devenit astfel directorul Fundației Culturale Române, Mircea Dinescu, presedintele Uniunii Scriitorilor, Nicolae Manolescu, directorul «României literare», principalul «organ» al acestei Uniuni, Gabriel Liiceanu, director al fostei edituri a PCR, rebotezata «Humanitas» și privatizata etc., pentru a nu cita decât câteva din numele cele mai cunoscute. Intelectualii au putut În același timp să mobilizeze În favoarea lor o altă categorie de resurse, cea a donațiilor și fondurilor străine care le-au permis atât o mobilitate
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de magazine sub numele lor original, cum ar fi Bi-Lo, Stop&Shop, Giant și Bruno’s. Ahold este În prezent cel mai mare vânzător de produse alimentare de pe coasta de est a Americii de Nord25. Deutsche Post, compania poștală germană privatizată recent, continuă În efortul ei de a deveni cea mai mare companie de distribuție din lume și a făcut mai mult de douăzeci de achiziții În toată lumea În ultimii ani, inclusiv cumpărarea Air Express, cea mai mare companie americană de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dar și politicienii și tehnicienii români dezbătuseră problema ordinii în care trebuie realizate cele două componente majore ale tranziției economico-sociale. Două variante erau posibile. În prima variantă, economia românească urma să fie restructurată prin eforturile proprietarului, adică ale statului, și privatizată abia după ce devenea eficientă și atractivă. Acesta era, de altfel, modelul clasic al privatizărilor capitaliste. A doua variantă era mai apropiată de paradigma „îndepărtării de comunism” și presupunea că mai întâi trebuie privatizat capitalul de stat, iar apoi noii proprietari
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prin eforturile proprietarului, adică ale statului, și privatizată abia după ce devenea eficientă și atractivă. Acesta era, de altfel, modelul clasic al privatizărilor capitaliste. A doua variantă era mai apropiată de paradigma „îndepărtării de comunism” și presupunea că mai întâi trebuie privatizat capitalul de stat, iar apoi noii proprietari capitaliști vor face singuri restructurările absolut indispensabile. Acum știm că ambele variante au fost greșite. Ceea ce este important pentru înțelegerea noului capitalism românesc e însă descifrarea funcționalității întârzierii cu care s-a realizat
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
comunismului, FPS privatizase doar 7,5% din totalul capitalului social aflat în administrarea sa (Guvernul României, 2004). Iar dacă ținem cont de faptul că acest 7,5% se afla distribuit în nu mai puțin de 2 726 de societăți comerciale privatizate, este limpede că, în această perioadă, România privatizează la nivelul micului capital. De altfel, dintre aceste 2 726 de societăți, trei sferturi sunt mici. Asta nu înseamnă că, în acești primi ani - ai dominației politice a stângii (FSN, FDSN, PDSR
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
În primul rând, îl construiește instituțional. În al doilea rând, îl construiește și social, „incubând” în interiorul societății socialiste noua clasă a capitaliștilor români. Primul val al noii structuri sociale a postcomunismului s-a format având ca bază piața liberalizată și privatizată a consumului populației. Aici a apărut noua clasă de întreprinzători privați și noua pătură de nouveau riches. Dar capitalismul și capitaliștii s-au născut în interiorul economiei socialiste a postcomunismului. Primii ani ai postcomunismului românesc nu au fost dominați de privatizarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de cinci ori mai mult (36,7%). Iar privatizarea nu doar se accelerează, ci se și ieftinește. Până în 1996, FPS încasase, în medie, venituri din privatizare în valoare de 118,4 milioane de dolari pentru fiecare 1% din capitalul social privatizat. Și privatizase mai ales întreprinderi mici. În următorii patru ani, valoarea a 1% din capitalul social privatizat de FPS scade la 97 de milioane în 1998, la 38 de milioane în 1999 și ajunge la numai 17,6 milioane în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rațiunilor de distribuire și reproducere ale ordinii economice și puterii politice. Aproape imediat după inițierea și avansarea economiei de piață a tranziției, clasa muncitoare s-a redus numeric în mod spectaculos, a fost dislocată masiv din întreprinderile socialiste dezagregate sau privatizate și destui membri ai săi s-au confruntat cu stări de șomaj pe termen scurt sau lung sau cu alternări de șomaj sau angajare. Țărănimea și-a recuperat din proprietăți sau a continuat să fie prezentă în asociații sau în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
produse, și două baruri. Din acest punct de vedere, oferta în sat este pe măsura cererii, așa cum afirmă unul dintre întreprinzătorii satului (caseta 1). Există, pe de-o parte, magazinul și barul care aparține fostei cooperative de consum AGROCOOP, acum privatizate, dar rămase în aceeași stare de nemodernizare ca și înainte. Pe de altă parte, inițiativa unui sătean care include un magazin și un bar în Ațintiș. Lichiditățile oamenilor pentru a cumpăra de la magazin sunt reduse, astfel că se cumpără produse
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
informațiile furnizate de către localnici și autoritățile satului indică o relativă diversitate a angajatorilor (tabelul 4). Tabelul 4. Salariații din Ațintiș, în funcție de angajator primărie și poliție (secretara, femeia de serviciu, primarul, casierul, șeful de post etc.) 18 poștă 1 Cooperativă 1 Privatizați (magazine și baruri) 7 Gaz (distribuție gaze) 4 Colectarea laptelui (Danone și Albalact) 2 Fabrica de zahăr 2 Operator-însămânțător (bovine) 1 Atelier tâmplărie - persoană fizică autorizată 1 Punct de distribuție de gaze - 10 salariați care locuiesc în sat și fac
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
redusă. Există și câteva case cu etaj, mai mari și mai îngrijite, care pot fi considerate vile, aparținând fie unor oameni plecați de mai multă vreme în străinătate care au trimis bani familiei pentru a li se construi casa, fie „privatizaților” care sunt percepuți ca fiind singurii oameni mai bogați din sat. Prețurile din magazine sunt mari, la nivelul celor dintr-un cartier bun din București, iar oferta de mărfuri este restrânsă și eterogenă. Există băuturi și țigări scumpe care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sunt mari, la nivelul celor dintr-un cartier bun din București, iar oferta de mărfuri este restrânsă și eterogenă. Există băuturi și țigări scumpe care sunt consumate, după părerea unora dintre cei intervievați, cu ostentație de unii îmbogățiți, fie ei privatizați, fie hoți de benzină dovediți sau nu. Cu ostentație sau nu, mărfurile scumpe se vând, asta însemnând că există bani pentru ele. Pe de altă parte, faptul că oamenii cumpără lucruri de strictă necesitate la prețuri cu 20-25% mai mari
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
s-au îndeletnicit cu asemenea practici este recunoscut de oameni, într-un mod mai mult sau mai puțin voalat. Uneori sunt identificate în mod specific anumite persoane, bănuite că s-ar fi îmbogățit din asemenea practici, ulterior devenind așa numiți „privatizați ai satului”, cu activități de tip antreprenorial. Alteori, sătenii declară că majoritatea tomșenenilor au furat combustibil, activitatea fiind percepută însă ca oarecum normală în contextul dat. Adevărații infractori sunt considerați doar „cei care au furat cu cisterna, și nu amărâții
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
aparatul de stat și În economia publică. Aceste cifre arată că, Într-adevăr, nomenclatura a furnizat un contingent important dintre foștii săi membri noii elite economice, mai ales dacă luăm În considerare toate sectoarele economiei postcomuniste (Întreprinderi de stat, Întreprinderi privatizate, noile Întreprinderi private). Anchetele de mobilitate ale sociologilor est-europeni au adus În dezbaterea asupra nomenklaturii o ipoteză nouă, bine sesizată de Ivan Szelenyi: dacă nomenklatura se reproducea Într-un mod atât de remarcabil, atât de masiv, acest lucru nu se
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și Băncii sale! În acest context, partidul punea accentul pe menținerea proprietății de stat În domeniile industriale importante, precum și În toate domeniile strategice ale economiei. În 1991, purtătorul de cuvânt al partidului susținea că numai 30% din patrimoniul statului trebuia privatizat, pentru ca puterea statului să nu fie afectată. Protecția socială era o dominantă a programului PUNR. Ea trebuia asigurată de intervenția directă a statului, care avea obligația să creeze locuri de muncă. În aceeași idee, PUNR recunoștea rolul pe care statul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
pare un mușuroi de pământ ridicat În fața unei piramide egiptene. „Ce gară prăfuită și cât de pustiu e locul”, va gândi el. „Ți-e și groază să cobori aici...” Ceea ce are Însă mai insolit gara ieșeană este WC-ul public privatizat, o adevărată hrubă suprarealistă din care s-a scos pendulul lui Foucault și În locul lui au fost amenajate cabine, pisoarul și camera de dușuri. Intrarea În WC-ul public se face prin butic - Non Stop -, unde găsești pe stânga benzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Vânzătorul de ziare, bătrânul cu căciulă de iepure roasă și cu dinții mâncați de plumb, e singurul care știe că pe-aici trecuse unul care-și citea poeziile, dar nici el nu l-a mai văzut de niște săptămâni. La privatizat, o fată drăguță cu trăsături de asiatică clipește repede din genele rimelate și din ochii de ștrasuri ai maimuțoiului imprimat pe piepții tricoului, impresionată de destinul pe care și eu abia pot să-l schițez, al poetului care probabil își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
da, dom' șef", zice tehnicianul; îl privesc melancolic, plusez: "să nu mai vină străinii la noi în țară, ce tot vin și pleacă, la revedere, să stea acas' la ei". Mult se holbează la mine nenea tehnicianul de la "Romtelecomurile" cele privatizate și-mi povestește că așa e; "ce, noi n-am putut să ținem pentru noi telefoanele? Le-am dat grecilor pe nimic". Dau din cap convins, beau bere Ciuc din halbă, tehnicianul povestește cum anume au luat grecii telefoanele; eu
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
pedală, rupeam cincizeci de ace. M-am dus la o muncă bărbătească, mecanic de întreținere, apăsam pe un buton și se cernea rumegușul în buncăr. Nu am avut bani, nu puteam lua pensia lu’ mama. Apoi ce să fac, ca privatizat, să stau cu trei sticle și să dau câte o sută de grame în fiecare zi? Se vorbește despre cum faci dragoste cu sate de fete La țară eu am fost puțin mai agresiv, n-am lăsat pe nimeni să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
în drept. Vă pot spune eu, cu siguranță copilul nu va fi încredințat familiei Mihai. De unde știi, cucoană? Măi să fie! Și dumneavoastră sunteți...? Negru Ion, de la opt. Duduia asta abia s-o mutat în bloc la noi, notar cică, privatizată, uite-o ce poamă e! Aici în bloc la noi, pe scara asta, noi avem uneală, așa să știți! Ne înțelegem toți vecinii, ne ajutăm, nu umblăm așa, ca don’șoara, cu vorbe proaste! Zic eu că de ce să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]