3,106 matches
-
o galera, omul cotidian: "Cioran mă contrazice (și nu o dată; își face din asta un obicei)". Caietele îi sunt foarte pe plac lui Livius Ciocârlie: "nu-i un Cioran în halat și păpuci". Acest tip de scriere "omite" evenimentul și privilegiază obsesia. Într-un jurnal obișnuit, personal, "cititorul n-are ce căuta. Devine voyeur". Interesantă e opinia că aceste Caiete continuă patetismul primului Cioran, cel care scria în română. Limba franceză produce "schimbarea la fața" - năravul, însă, rămâne același. Ciocârlie denunță
Cărti si caiete by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17744_a_19069]
-
la îndoială sinceritatea unor astfel de amiciții: "prieteșuguri", cu un cuvânt al lui Ion Barbu. - Să mai adaug că acesta e un poet de parte dreapta, dintotdeauna și mereu (ceea ce nu-i obligatoriu, politicește, si de dreapta), în sensul că privilegiază, în poezia să, "pârș nostră": adică Soarele, nu Luna; principiul masculin, viril, în dauna feminității; arhetipul Tatălui, nu Mama. E ceea ce-l separă, de altminteri, de câțiva preferați ai săi: Nerval, Novalis, Edgar Poe... Mai anevoie explicabil, căci scandalos prin
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
schițe, la imagine, provocînd astfel un efect pe care autorul îl numește "fetișizarea imaginii". Concret, aceasta presupune o distanțare din ce in ce mai mare a arhitecturii de lumea experienței trăite, un fel de autism disciplinar alimentat din narcoticul esteticii. A estetiza lumea înconjurătoare, privilegiind imaginea înșelătoare, decontextualizînd-o și agitînd-o în scopul unei seducții immediate, echivalează cu un fel de exorcizare a realității, sau, ca să folosesc termenul lui Leach însuși, cu o "anestezie" a ei, care purifica obiectele de orice semnificații indezirabile. Acest univers estetic
Estetica îndrăgostitului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17882_a_19207]
-
de context și de dinamismul interacțiunii umane (prin ceea ce autoarea numește, de mai multă vreme, "metoda contextual-dinamică" de adunare a datelor și de analizare a lor). Toate acestea presupun luarea în considerare, întotdeauna, a faptelor de limbă concrete și autentice, privilegiind experimentul și refuzînd apelul la reconstrucții abstracte. Mai multe secțiuni ale cărții sînt consacrate definirii și delimitării domeniului psiholingvisticii, ca știință inter- și multidisciplinară; sînt analizate relațiile sale cu psihologia și cu lingvistica în genere, dar și cu disciplinele mai
Psiholingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17248_a_18573]
-
și o introducere, pasajele respective cîștigă, cred, prin transfer. Alta este după mine problema cu acest tip de portrete. Hrănindu-se din același tip de întorsături retorice, folosind aceeași rețetă de poveste cu picanterii fizice și comportamentale pe care vecinătatea privilegiată cu personalitatea le oferă, portretele tind să se repete. Un portret al unui critic din Preludiu (1977, una dintre cele mai frumoase cărți ale lui Alex. Ștefănescu, în care stilul voit popular al scrisului nu era absolutizat) seamănă cu un
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
să te sfătuiască. În România anilor '80'90, cam asta însemna fată de la țară. E ciudat cum literatura a spălat acest păcat și l-a transformat într-un model literar chiar. Recunosc că încă aș schimba această origine cu cei privilegiați de soartă, dar atâta timp cât nu se poate, am învățat să profit de cele câteva atuuri ale acestei condiții. Cel mai mare avantaj este proiecția pe care o fac asupra celorlalți. Țăranii printre care am crescut erau ființe puțin sofisticate. Asta
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
unicitatea în sânul țărilor cu regimuri comuniste. Decenii în șir, Iugoslavia a fost, pentru vestici, singura veste bună ce venea dinspre Răsărit. Nu înțeleg nici în ruptul capului cum au fost capabili sârbii să renunțe la toate acestea, la locul privilegiat din Europa, în schimbul a... ce? În schimbul lui Milosevici! Sigur că e lipsit de onestitate să identifici un intreg popor cu un singur om (fie el șeful statului). Dar ce-ți rămâne de spus când poporul însuși clamează această identificare, zi
Afacerea Tigareta Zero by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17943_a_19268]
-
teorii și analize specializate) presupune anumite strategii persuasive: de pildă, o inevitabilă doză de simplificare, renunțarea la a descrie mult prea numeroasele puncte de dezacord în interpretarea unor fapte de istoria limbii. O decizie explicită e și cea de a privilegia în expunere aspectele lexicale: strategie de captare a cititorului, cu siguranță mai interesat de evoluția cuvintelor și a sensurilor, în legătură cu istoria și mentalitățile, decît de detalii "tehnice" ale foneticii și morfologiei - dar și pariu științific: demonstrația se plasează astfel tocmai
Romanistică, românistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18038_a_19363]
-
unul avem doar mundaneitate totală, contracte de căsătorii, conflicte cotidiene, cutume ale epocii, iar la celălalt o metafizica a iubirii. O lectură istorică a dragostei mi se pare ca obligă la ambele partituri, si la cea a lui Paz, care privilegiază literarul, dar și la una dispusă să iasă din lumea toposului liric și a figurilor poetice. Interesant este că Paz însuși alunecă din sfera istoriei poeziei în care își elaborează teoria: recunoscînd că prin poeziile lor de dragoste trubadurii își
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
-i facă un copil și cu care începuse o căsnicie fericită. Poftim! (făcea activistul respectiv sau slujbașul). De cîte ori istoria culturii universale nu a înregistrat cazuri asemănătoare de nedreptăți în urmă căror genii poate că în fașa doar și privilegiate pînă atunci, din cu totul alte motive, nu s-au afirmat tocmai printr-un act de injustiție socială. Privilegiile, dragul meu, asta să știi că se plătesc totdeauna, - în altă ordine de idei. Ce dracu? - își pierduse brusc răbdarea, - n-
Însemnări uitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18042_a_19367]
-
A fost o selecție mai degrabă pragmatică, orientată spre producții de data recentă ("cea mai veche" fiind Pianul - 1993 - și cea mai nouă Wonderland (lansată an această primăvară an competiția oficială a Festivalului de la Cannes). an locul cantității s-au privilegiat filmele de certă valoare artistică, semnate de regizori importanți - nu doar pentru cinematografia britanică actuala (Gilles Mac Kinnon, Michel Winterbottom), ci și pentru cea mondială (Jane Campion, Ken Loach -si an distribuția cărora se regăsesc numele unor cunoscuți și apreciați
Toamnă cinefilă by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17433_a_18758]
-
a confesiunii și reflecției. Martor sau scriitor? Împărăția Documentului sau Împărăția Eului? Mărturisitorul suferinței (administratorul, arhivarul, istoricul) sau artistul? Depoziția sau Compoziția? Formula acestei literaturi este prin definiție ambiguă, frontierele dintre domenii sunt uneori, deseori, fluide, există apoi momente care privilegiază un anumit tip de lectură în dauna celuilalt, iar opțiunile tranșante sunt pândite de capcane și riscuri”. Narațiunea lui Norman Manea se încheie într-o notă de aparentă nerezolvare a conflictului, de întoarcere obsesivă în punctul de plecare, în măsura în care autorul
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
Princeton și Standford. În 2008 Hans-Ulrich Wehler și-a terminat Opus magnus, cele cinci volume din Deutsche Gesellschaftgeschichte (Istoria societății germane), acoperind intervalul 1771-1991 din trecutul nemților. Principala obiecție pe care lucrarea a întâmpinat-o din partea criticilor e că Wehler privilegiază structurile economico-sociale în locul oamenilor, autorul împărtășind premisa că istoria nu e făcută atât de personlități, cât de tipare impersonale a căror forță ghidează destinul popoarelor. Nuanța aduce izbitor cu interpertarea marxistă a istoriei, de unde și reticențele altor speciliști contemporani.
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2444_a_3769]
-
căreia îi rezistă. Agnosticismul ei și al lui Virgil Ierunca e pus, la un moment dat, sub semnul întrebării. Un înger familiar este așteptat, mai ales că acum, ca niciodată, gândurile despre sinucidere au motive să se concretizeze: „eu, care privilegiez sinuciderea - singura soluție împotriva îmbolnăvirii -, am fost cuprinsă de o panică a întregului trup, în vehement dezacord cu concluziile la care îmi ajunsese mintea”. Nicăieri în scrierile ei memorialistice nu găsim o conștientizare atât de acută a trupului, cu excepția, poate
O casă curată by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2453_a_3778]
-
epoca interbelică prin efectele sale. Nu era vorba numai despre Sebastian și toate dilemele identitare, morale sau politice pe care le implică prea scurta sa existență, nu este vorba numai de reevaluarea întregii sale literaturi, implicit a raportului dintre creație (privilegiată de cei mai mulți cunoscători) și critică (pe care un Șerban Cioculescu o considera superioară), ci și de locul pe care îl ocupă Sebastian în complicatul eșichier al vieții literare și culturale interbelice. O serie de studii importante care au apărut după
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
considerațiile speculative de aici, Damianus stă pe picior enorm, încălcînd normele logicii și inspirîndu-se din ipoteza cu totul neplauzibilă că prin Hristos Dumnezeu s-a făcut om. Odată acceptat inacceptabilul, norma gîndirii teologice merge într-o singură direcție: de a privilegia pînă la imaculare ființa divină, scutind-o de orice incriminare privind apariția răului în lume, atîta doar că intenția de a-l scoate basma curată pe creator se lovește de prerogativele cu care teologia l-a înzestrat: omnipotența și omnisciența
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
întîi palamitică și abia apoi cabasilică. Latura palamitică a isihasmului (de la Grigore Palama) pune accentul pe mistică cu neglijarea teoriei (mîntuirea cere trăire în duh prin rugăciune, golire a minții de cunoștințe savante), pe cînd latura cabasilică (de la Nicolae Cabasila) privilegiază doctrina (inteligența e o slugă indispensabilă credinței), respingînd fideismul incult. Gîndirea lui Palama e apofatică, negînd putința de a afla ceva despre Dumnezeu cu ajutorul cunoștințelor lumești, pe cînd Cabasila e mai occidental, îmbrățișînd ridicarea anafatică cu puterea minții spre Dumnezeu
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
fel (de unde și meritul inaugurării), Alexandru Matei nu prea spune o poveste a TVR-ului, în care să uzeze de strategiile de captatio ale genului, de fapt, el scrie o meta-istorie a acestei instituții, pe alocuri redundantă, deoarece demersul nu privilegiază un fir epic și cronologic, ci o reflecție in progress, cu reluări și adăugiri. În cadrul acesteia, apar studiile de caz, focalizate pe câteva emisiuni cu tematică socială (precum Reflector, Transfocator), pe o producție de marcă în entertainment-ul vremii, Festivalul de
TVR-ul ceaușist: un copil ridat precoce by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2411_a_3736]
-
sacul în același loc. O.I. Moldovan: După absolvirea Institutului, am plecat fiecare unde am fost repartizați: Valeria la Cluj, Caramitru la Brașov, eu la Timișoara. În București nu se rămânea din principiu. În acea perioadă, teatrul și filmul au fost privilegiate, au beneficiat de un regim avantajos. S-au realizat spectacole antologice. Au fost anii în care a lucrat intens Ciulei, Penciulescu. Pintilie, Andrei Șerban; momente de mare efervescență teatrală, care urmau unei perioade de înăbușeală, o vreme mocnită. În '68
Eminescu la țărm de Pacific by Petra Vlah () [Corola-journal/Journalistic/16790_a_18115]
-
muzical berlinez este, în adevăr, pe cât de spectaculos, pe atât de variat, realizat inclusiv cu participarea muzicienilor români stabiliți în capitala federală a Germaniei, cu cei sosiți aici în mod temporar. Căci la Berlin muzica deține în continuare un statut privilegiat de stat în stat.
Un stat în stat by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16021_a_17346]
-
nivelul culturii profesionale, deontologice și politice a organismelor publice abilitate; și să glosăm mai mult sau mai puțin impasibil (nu știu dacă voi reuși, mă tem că nu) pe marginea a două noi producții S.U.A., de data aceasta de interes privilegiat prin autorii lor: Marea hoinăreală (alternativă în derizoriu la gravul titlu original: O, Brother, Where Art You) de Joel Coen, și Doctorul T și femeile (rămas în derizoriul originar) de Robert Altman. Relativ tinerii frați Coen (Joel și Ethan, acum
Insurmontabila barieră by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16179_a_17504]
-
e înconjurat de trupele anti-tero. În timpul asediului, lumile se amestecă, nebunii par mai normali decît normalii și normalii mai nebuni decît nebunii. Asediații descoperă beatitudinea clipei trăite cu nebunia libertății; cum zice rezumatul de presă al filmului: "se stabilesc legături privilegiate între bolnavi și polițiști" (atît de privilegiate, încît filmul e "nerecomandat sub 14 ani"). Teoretic, e foarte posibil ca, în mîna unui regizor genial, toată această harababură într-un cuib de... Cuqi (pentru că pe ambii scenariști îi cheamă "Cuq") să
Țăcăniții sîntem noi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16216_a_17541]
-
necesară. Cele 78 de articole selecționate ale lui Toma Roman nu constituie însă doar o culegere de exerciții pentru memoria colectivă (oportune de altfel, căci distorsiunile și dezinformarea se bazează frecvent pe uitare). Ele instituie un tip de discurs care privilegiază coerența și o bună situare a datelor în context. Poți să nu fii, desigur, de acord cu cronicarul în calitate de co-observator și interpret al evenimentelor (în multe privințe personal nu sunt); dar să-ți conștientizezi, totodată, propria poziție. Toma Roman îmi
Cronica unui deceniu by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16273_a_17598]
-
prudente ale Bucureștiului după scrutinul din Republica Moldova sînt o dovadă (crede Cronicarul) că oficialii români nu vor să pară că se amestecă unde nu le fierbe oala, dar vor să transmită și un semnal că România dorește să păstreze relațiile privilegiate cu Republica Moldova. Un fel de a spune că România are interese în Republica Moldova, interese de care noua putere de la Chișinău e invitată să țină seamă. * Ar mai fi însă o problemă - deloc lipsită de gravitate: aceea a basarabenilor cu opțiuni
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
evident ideologizat și anume aceluia care privește omul că ființă determinată social în mod tragic. Aici totul se schimbă. Suferință muncii, de bună seama într-o societate scindata în clase, capătă o inegalabila măreție, iar atitudinea artistului, manifestă și tranșantă, privilegiază subiecții și denunță contextul. Chiar dacă pare ciudat, o compoziție destul de banală, în care juna Rodica a lui Alecsandri a ajuns bunica, iar junii secerători sînt și ei acum cosași copți, cum este Cosași odihnindu-se (realizată în 1923, adică la
Camil Ressu, la o nouă privire (IV) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16455_a_17780]