3,831 matches
-
muribundă în care tulpina principală s-a uscat din neputința de a mai crește în vreo direcție. Astăzi trăim într-o epocă în care planta filozofiei nu numai că nu se mai poate răsfira în nici o direcție, dar pe deasupra nici un privitor nu mai poate reface retrospectiv creșterea plantei și ramurile ei. Planta s-a sleit, iar ramurile au căzut de mult de pe tulpina ei. Praful s-a ales de ele, și nimeni nu le va mai putea găsi intacte în praful
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
obsesiile traumatizante ale cotidianului, arta sa este puternică și copleșitoare prin ea însăși; prin consecvența gîndirii, prin claritatea proiectului, prin cunoașterea impecabilă a materialului și a tehnicii și, mai ales, prin imponderabila care le unește pe toate și pe care privitorul are libertatea să o numească după cum crede el de cuviință.
Chipuri, măști, efigii, reverii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10317_a_11642]
-
ales cu flori deschise și mature. Simbolismul pomului e transparent. Cu mult mai complex, mai dificil de descifrat este grupul doamnei cu licornul. Doamna are capul aplecat ușor înspre umărul stîng și se uită nu drept înainte, nu în ochii privitorului, ci undeva, în zare. Poziția capului poate sugera cedare sau rușine sau reflecție. Ambele ei mîini sînt așezate, aproape vertical, pe trupul licornului din poală. Asertiv și cu dorința de a-l reține. Unicornul e supus. }ine coada așternută pe
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
ca într-un cer prea jos, pe Ana Blandiana, sorbind dramatic dintr-o țigară! Ion Cucu povestește generațiilor viitoare cum era viața literară și ce atitudini aveau protagoniștii ei, în a doua jumătate a secolului douăzeci. Povestește, în plus, pentru privitorii cu sensibilitate, cum modelează cititul și scrisul chipul ființei omenești, cum îl cizelează și iluminează, cum îl purifică de acea animalitate reziduală care transpare la oamenii necultivați. O atenție aparte merită și catalogul-album, conceput ingenios ca o călătorie (cu trenul
Ion Cucu ne invită la o călătorie în timp by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10529_a_11854]
-
cu cea a relatării, a confesiunii. Cesar scrie scenarii, scrie anonime, sugerează conspirații, de altfel condiția sa primă de delator se suprapune celei de regizor al existenței, de păpușar ce manevrează marionete, într-un cuvânt de autor. în fapt, echivocul privitor la identitatea autorului este cultivat cu intenție. Cine este de fapt Cesar Leofu?... Cesar-autorul. Cesar-personajul, Unchiul Cesar, Cesar torționarul? Așa cum nu există o singură Clara ci o succesiune de apariții identice de o frumusețe frapantă "cu un ochi auriu și
Autorul nu vrea să moară by Daniela Firescu () [Corola-journal/Journalistic/10543_a_11868]
-
poartă nimic în tașca Decât spiritul de gașca. Împrumuturile FMI Fac ce fac cu șansele și iar pierdem transele Capii-și trag foloasele Iar țara ponoasele! Unui prezentator de la Antenă X Unde capul nu-l ducea Mâinile-și bălăngănea Atuncea, privitorul Își bagă-n TV piciorul. Obiceiul Pământului Un țăran și-a luat o vacă Doi vitei că ea să-i facă La muls, cum umplea ulciorul, Îl răsturna cu piciorul Cu capul, cu mâna, cu piciorul Fotbalistul ideal Cu mintea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
-și relateze propria aventură a traducerii, dar o aventură îmbrăcînd cel mai adesea forma chinuitoare și dureroasă a unei lupte lingvistice a cărei durată se întinsese de-a lungul a ani și ani de zile. Așadar, dincolo de aspectul strict tehnic privitor la dificultățile filologice de traducere a intraductibilului Heidegger, fiecăruia i se cerea să-și povestească încercarea prin care trecuse. O încercare ce nu fusese doar filologică, ci mai ales omenească. Și astfel, din cele 25 de limbi în care a
Unicat editorial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10602_a_11927]
-
pentru ce o ființă din cale afară de mică n-ar putea fi găsită frumoasă ( realizată într-un timp imperceptibil, viziunea ar fi nedeslușită), - dar nici una din cale afară de mare ( în cazul căreia viziunea nu s-ar realiza dintr-o dată, iar privitorul ar pierde sentimentul unității și al integrității obiectului, ca înaintea unei lighioane de zece mii de stadii" (Poetica, Ed. Academiei, Buc., 1965, pag. 63, 35). Giganții lui Paciurea tocmai acesta sunt, adică o ficționalizare a realului, o perturbare a percepției, cu
Sculptura românească, de la reprezentare la teologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10628_a_11953]
-
care li s-a revelat și pe care astfel ni-l împărtășesc" și nouă: "Lucrarea artiștilor, aici convocați, mărturisește strădania de a împămînteni însemnele Cerescului, Sacrului. A picta starea de extaz, momentul de iluminare, clipa Revelației. A-l aduce pe privitor în intimitatea Harului, a stării de Grație". Starea de spirit a poetului e, la rîndu-i, pietatea. Dacă maeștrii în cauză "se roagă pictînd", acesta mărturisește smerit că n-a făcut altceva decît a încerca să transpună rugăciunile lor din limbajul
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
de spirit a poetului e, la rîndu-i, pietatea. Dacă maeștrii în cauză "se roagă pictînd", acesta mărturisește smerit că n-a făcut altceva decît a încerca să transpună rugăciunile lor din limbajul pictural într-unul al Cuvîntului, rugîndu-se "ca oricare privitor al tablourilor". Deci, cum ar veni, o rugăciune translată într-alta, în poezia ca rugăciune, după cum ar fi apreciat-o cu satisfacție, dacă i-ar fi fost dat a cunoaște scrisul contemporanului nostru, abatele Brémond. Să ne rostim deschis: primejdia
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
poartă nimic în tașca Decât spiritul de gașca. Împrumuturile FMI Fac ce fac cu șansele și iar pierdem transele Capii-și trag foloasele Iar țara ponoasele! Unui prezentator de la Antenă X Unde capul nu-l ducea Mâinile-și bălăngănea Atuncea, privitorul Își bagă-n TV piciorul. Obiceiul Pământului Un țăran și-a luat o vacă Doi vitei că ea să-i facă La muls, cum umplea ulciorul, Îl răsturna cu piciorul Cu capul, cu mâna, cu piciorul Fotbalistul ideal Cu mintea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
din seria ,Mari români". Altminteri, dacă anchor-man-ul unei emisiuni culturale nu are carisma și competența unei veritabile vedete, efortul e inutil. Un element de care nu ține nimeni seamă este dozajul. Important nu e doar cum, ci și cât spui privitorului sau cititorului neavizat. Există, desigur, emisiuni culturale care te seduc din prima până în ultima clipă - ca de pildă, pastila zilnică a lui Dan C. Mihăilescu. Primejdia cea mare a unor astfel de programe e că dau senzația că ne aflăm
Laurii ofiliți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10007_a_11332]
-
amănunte, cu trăsături de penel aproape invizibile, prezența tangibilă a materialului unei rochii, strălucirea unor baloane de săpun sau faldurile unei cortine de mătase a stat la baza imensului renume de care s-a bucurat artistul printre concetățenii săi.. Pentru privitorul de azi însă, un tablou de Frans van Mieris, lipsit de inefabil, este o izbândă a unei tehnici picturale perfect puse la punct și nimic mai mult. ,Arta lui Frans van Mieris" se înscrie într-un lung șir de expoziții
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
Pe lângă câteva vârfuri, în special din domeniul graficii, expoziția de la Metropolitan reliefează o creație foarte inegală, dominată de lucrări comune, lipsite de personalitate. Multe dintre portretele lui Girodot se înscriu în această din urmă categorie. Din punct de vedere al privitorului de astăzi, pictorul englez Samuel Palmer a ,înotat", ca și Girodet, mai degrabă la periferia fluviului istoriei decât în centrul lui. În plus, Palmer face parte din rândul acelor artiști care păreau să promită imens la începutul carierei lor pentru ca
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
documentar despre un obiect găsit ca suport structural”. Grăitor este modul în care Luciano Berio își reprezintă concepția acestei lucrări muzicale, cuvântul „peisaj” fiind un cuvânt-cheie în acest sens și care invocă detașarea totală chiar prin sugerarea unei distanțe între privitor și imaginea mediată prin muzică asupra culturii muzicale universale. Invocarea unui alt cuvânt - „documentarul” - reprezintă un grad amplificat al detașării lui Berio față de propria muzică și, în același timp, este cuvântul de legătură cu acele peste treizeci de producții cinematografice
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
lor de a face să apară dimensiunea superioară a operelor, mesajul pe care ele îl adresează dincolo de simpla poveste copilărească". înghesuiala din expoziție, unde trebuia să prinzi momentul rar ca să vezi și cutare panou, mai tot timpul asaltat de mici privitori încîntați și entuziasmați, arată că există o bună comunicare între ilustrator și consumatorul lui; cu spontaneitate, directețe și logică proprie pentru copil, cu o minimă teoretizare și oarece metafizică pentru adult. Deși premiile fuseseră acordate, mai exista și un premiu
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
pictor temperamental, un caracter exploziv care nu-și propune să definească forme, să stabilească repere într-o realitate identificabilă, ci doar să vehiculeze forțele stocate în acele modele care se dezagregă în chiar clipa luării lor în posesie, să transmită privitorului, la celălalt capăt al firului, încordarea și pasiunea elaborării și să transforme structurile materiei, ca în cunoscutele imploziile astrale, în enorme emisiuni de energie. Suportul și vectorul acestei energii este culoarea, înțeleasă în mod complex, atît ca substanță, ca pastă
Un eveniment ieșit din comun by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10053_a_11378]
-
Pavel Șușară Pentru Florin Mitroi, pictura nu este doar un simplu exercițiu cultural, o formă abilă de comunicare codificată cu un privitor mai mult sau mai puțin prevenit, o hîrjoană ludică sau o scrutare gravă prin spațiile nelimitate ale posibilului. Mai întîi, ea constituie un amplu și complicat ceremonial tehnic, un recurs la memoria arhaică a genurilor, o subtilă convocare la realitatea
Florin Mitroi (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10082_a_11407]
-
vârstă, cunoscători ai locurilor (mă aflam în cartierul Castello, unul dintre cele cinci cartiere ale centrului istoric venețian), îmi dau o veste bună. Există locul cu pricina! Răsuflu ușurată. Mai mult, unul dintre bărbați, pe picior de plecare și bombănind privitor la un articol citit în ziarul strâns sub braț, m-a condus până înaintea unui pod, Ponte S. Gioachin. De fapt, mergea înaintea mea, aruncându-mi, din când în când, câte-o privire. Rostea mereu, Fa Caldo. Zâmbeam. Nu din cauza
Jurnal veneţian. In: Editura Destine Literare by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_379]
-
în ultimele luni pe strada Oituz nu au putut să nu observe transformarea fostei cazarme militare, care, devenită între timp sediu al Facultății de Arte, e de nerecunoscut. Iar plăcuta surpriză se împlinește în totalitate o dată cu intrarea în clădire, unde privitorilor li se înfățișează un adevărat muzeu. Înființată în 1925, în vederea ridicării nivelului artistic din Transilvania, Școala de arte frumoase din Cluj era a treia instituție superioară de artă, cu statut de academie, din țară, după cele din Iași și București
Agenda2003-31-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281324_a_282653]
-
În cele peste 600 de morminte descoperite de profesorul Moga, de Ortansa Radu, de mine și de alți arheologi, s-au găsit vase: străchini care fuseseră îngropate pline cu mâncare și căni în care se aflase un lichid, deslușește, pentru privitorul expoziției, înțelesul poveștii profesorul Florin Medeleț. Cei care trăiau aici erau triburi de agricultori, oameni pașnici, cu o mitologie patriarhală, puternică, la fel ca-n Grecia antică. Ca și bănățenii de astăzi, fiindcă-și iubeau nevestele și copiii, când îi
Agenda2003-46-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281703_a_283032]
-
cargoul cu pricina este, în cel mai profund sens, acasă. Fiecare „casă“ are o istorie a sa proprie, documentație atașată proiectului. Unele au și machete, scara 1: 2000, din deșeuri reciclabile. Viziunea tânărului Capotescu i-a amuzat pe unii dintre privitori, i-a șocat pe alții, dar important e că a stârnit. Și, pentru că este ideea și viziunea lui, viitorul arhitect o susține în fața ipoteticilor săi clienți. Omul nongravitațional „În ideea în care spațiul va fi colonizat, locuirea în navele spațiale
Agenda2003-47-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281728_a_283057]
-
de ceea ce a ieșit până acum”. După o prezentare a ceea ce autorul numește „un lucru neterminat”, deveniți convinși de două aspecte: Rică este mulțumit doar de calitate la superlativ, iar „Timișoara de altădată” promite să fie o realizare de excepție. Privitorul descoperă farmecul vechi al orașului într-o călătorie întru totul inedită. Grafica te transpune într-un trecut pe care aproape îl poți respira, informațiile se succed după dorință, la un simplu click al mouse-ului, ilustrațiile sunt superbe. Pe o hartă
Agenda2004-51-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283168_a_284497]
-
de femei, din Karlsruhe, din Timișoara, de aiurea, acasă e... „nu știu, trebuie să mă gândesc“, dar, vorba Klaudiei E. (30 de ani), „știu un bar fain, unde ne-am simți bine... Seducătoarea expoziție are darul de a-și face privitorii să se simtă, pentru o clipă, acasă... chiar pe holul Primăriei. Crizantema de Aur... la Lugoj l Trofeu pentru soprana Mirela Zafiri Soprana Mirela Zafiri este, cu certitudine, o prezență cuceritoare în lumea muzicii culte. Talentul deosebit, vocea de o
Agenda2004-45-04-cult () [Corola-journal/Journalistic/283016_a_284345]
-
lansarea „Albumului Romul Nuțiu“. Evenimentul se va bucura de deslușirea critică a unui careu de ași: Alexandra Titu, Constantin Prut, Ileana Pintilie. Deliu Petroiu. De la ora 19, la HVB Bank (Piața Victoriei nr. 2), scriitorul Lucian Petrescu va fi ghidul privitorului într-un alt univers artistic: „Momentul originar poate fi intuit în sinergia de formă și culoare care definește alăturarea a doi mari artiști - pictorul Ciprian Radovan și sculptorul Constantin Grangure. Florile oferite de pânzele lui Radovan sunt clipe într-o
Agenda2004-45-04-cult () [Corola-journal/Journalistic/283016_a_284345]